2ra-661/22 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra-661/22

2-21027055-01-2ra-13052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – A. Sandu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Stati Nayla-Raluca, prin

intermediul avocatului Malai Vitalie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colțișor-Surdu Daniela

către Stati Nayla-Raluca cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat prin

inundarea locuinței și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 27 mai 2021,

c o n s t a t ă:

La 19 februarie 2021, Colțișor-Surdu Daniela, prin intermediul avocatului Bacalâm

Anatolie, a depus cerere de chemare în judecată către Stati Nayla-Raluca, concretizată

pe parcurs, solicitând încasarea prejudiciului material cauzat în sumă de 10 978, 17 lei

și compensarea cheltuielilor de judecată compuse din 335 lei achitați cu titlu de taxă

de stat și 6 000 lei achitați pentru asistența juridică.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a avut de suferit în urma scurgerii apei

din apartamentul nr.xxxxx, ce-i aparține Ralucăi-Nayla Stati, și anume, au fost

deteriorați tavanul și pereții apartamentului nr.xxxxx de pe str. Xxxxx, xxxxx, care-i

aparține cu drept de proprietate, dar și mobila și lucrurile personale aflate în acesta,

fapt constatat de către administrația ACC Nr. 55/174.

De asemenea, reclamanta a menționat că, inițial, Stati Nayla-Raluca a fost de acord

să compenseze prejudiciul cauzat, însă ulterior a refuzat, motiv din care a fost nevoită

să se adreseze la specialiști pentru a evalua costul lucrărilor de reparație după inundare.

Astfel, conform divizului de cheltuieli din 04 februarie 2021, efectuat de compania

de construcții SRL ”REBICON-PLUS”, costul remedierii prejudiciului material cauzat

în urma inundației apartamentului constituie 10 978, 17 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 mai 2021, s-au încasat de

la Stati Nayla-Raluca în beneficiul Danielei Colțișor-Surdu, prejudiciul material în

sumă de 10 978, 17 lei și cheltuielile de judecată compuse din 335 lei achitați cu titlu

de taxă de stat și 5 000 lei achitați pentru asistența juridică.

La 08 iunie 2021, Stati Nayla-Raluca, prin intermediul avocatului Malai Vitalie, a

1

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 mai 2021,

solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt

complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, a fost respins apelul

declarat de Stati Nayla-Raluca, prin intermediul avocatului Malai Vitalie, și menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 27 mai 2021.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că, faptul inundării la 09

decembrie 2020, a apartamentului nr.xxxxx de pe str. Xxxxx, xxxxx, mun. Chișinău,

din cauza apartamentului nr.xxxxx, situat mai sus, a fost confirmat prin actul de

constatare eliberat de ACC Nr.55/174, iar potrivit devizului de cheltuieli din 04

februarie 2021, întocmit de SRL ”REBICON-PLUS”, costul remedierii prejudiciului

material cauzat în urma inundației, constituie 10 978, 17 lei.

Astfel, raportând prevederile art. 1998, art. 2016 și art. 225 al Codului civil (în

vigoare din 01.03.2019) la circumstanțele speței, instanța de apel a conchis că, Stati

Nayla-Raluca se face responsabilă de prejudiciul cauzat prin scurgerea apelor din

apartamentul său, iar Colțișor-Surdu Daniela este în drept să solicite compensarea

prejudiciului material corespunzător.

Cu referire la argumentele apelantei despre faptul că examinarea cauzei a avut loc

în lipsa citării legale, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei,

procedura de citare și comunicare a fost respectată atât de către instanța de judecată,

cât și de Colțișor-Surdu Daniela prin intermediul aplicației ”VIBER”.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a remarcat faptul că potrivit procesului-

verbal privind comunicarea actelor nr. 003-A9/2021 din 05 mai 2021 întocmit de

executorul judecătoresc stagiar Dubolari Radu, invitația și înscrisurile acțiunii au fost

înmânate Nadejdei Murzacova, care închiriază imobilul, și care și-a asumat

angajamentul să-i transmită citația lui Stati Nayla-Raluca.

De asemenea, cu referire la argumentele apelantei despre pârâtul corespunzător,

Curtea de Apel Chișinău a menționat că în corespundere cu prevederile art. 2016 din

Codul civil, Stati Nayla-Raluca era obligată să întrețină locuința cu diligență, să nu

admită deteriorarea acesteia și să respecte drepturile și interesele legitime ale vecinilor,

or, la caz scurgerile de apă care au deteriorat apartamentul Danielei Colțișor-Surdu, au

parvenit anume din apartamentul apelantei.

Referitor la contractul de locațiune, instanța de apel a menționat că acesta nu este

relevant speței, iar în privința devizului de cheltuieli al companiei SRL ”REBICON-

PLUS”, Curtea de Apel Chișinău a menționat că acesta a fost efectuat în limitele legale

și competențelor companiei contractate, or, deși nu a fost de acord cu suma despăgubirii

materiale, Stati Nayla-Raluca nu a prezentat alte probe concludente și pertinente care

ar elucida o altă sumă.

La 22 aprilie 2022, Stati Nayla-Raluca, prin intermediul avocatului Malai Vitalie, a

depus cerere de recurs prin care s-a solicitat casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, din 27 mai 2021 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie

2021, cu restituirea cauzei spre examinare în prima instanță, în alt complet de judecată,

sau emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată au încălcat și aplicat

eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au

interpretat în mod eronat legea, dar și a încălcat normele de drept procedural,

circumstanțe care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

recurentei.

2

Astfel, reiterând argumentele cu privire la faptul că examinarea cauzei a avut loc în

lipsa citării legale, cu implicarea pârâtului necorespunzător și, respectiv, aprecierea

eronată a devizului de cheltuieli al companiei SRL ”REBICON-PLUS”, recurenta a

considerat drept eronată concluzia instanțelor de judecată.

La 19 mai 2022, a fost înregistrată referința Danielei Colțișor-Surdu, depusă prin

intermediul avocatului Bacalâm Anatolie, prin care s-a solicitat respingerea ca

inadmisibilă a cererii de recurs.

Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021,

a fost expediată participanților la proces la 21 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice. (f.d.97)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului civil, consideră că cererea de recurs depusă de Stati Nayla-Raluca, prin

intermediul avocatului Malai Vitalie, la 22 aprilie 2022, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stati

Nayla-Raluca, prin intermediul avocatului Malai Vitalie, este neîntemeiat și urmează a

fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit.

f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația delimitării

esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului,

or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei,

în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

3

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu

soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul

declarat de Stati Nayla-Raluca, prin intermediul avocatului Malai Vitalie.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Stati Nayla-Raluca, prin intermediul

avocatului Malai Vitalie.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecătorii Galina Stratulat,

Victor Burduh

4