2ra-1603/21 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1603/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1603/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Lavric)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)
ÎNCHEIERE
08 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de către avocatul Igor Conoval,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Gajev,
Lidia Gajeva și Vitalii Gajev împotriva lui Gheorghe Barbă, Maria Barbă, Mariana
Secrieru și Victor Secrieru cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de către
avocatul Igor Conoval și a fost menținută hotărârea din 18 decembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 03 martie 2018 Vasile Gajev, Lidia Gajeva și Vitalii Gajev au depus cerere
de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Barbă, Maria Barbă, Mariana
Secrieru și Victor Secrieru cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, sunt coproprietarii
apartamentul nr. xxxx, unde și locuiesc.
Au menționat că, la 30 iunie 2017 apartamentul a fost inundat din cauza
scurgerii de apă din apartamentul nr. yyyy, care este situat cu un nivel mai sus și
care aparține pârâților.
Au susținut că, în rezultatul inundației a fost deteriorat apartamentul, care
necesită lucrări de restaurare, conform devizului de cheltuieli din 27 iulie 2017 și
suplimentare ascunse, care la moment nu au fost depistate.
Au afirmat că, conform devizului de cheltuieli din 27 iulie 2017, s-au efectuat
lucrări de reparație în sumă totală de 27074 de lei.
Au relevat că, conform bonurilor de plată, au fost procurate și utilizate
materiale de construcții în sumă de 10660 de lei.
1
Au notat că, la constatarea prejudiciului material cauzat au fost invitați pârâții,
însă ultimii au refuzat să asiste și să semneze devizul de cheltuieli din 27 iulie 2017.
Au declarat că, la reclamația din 08 februarie 2018, pârâții nu au reacționat
pentru a repara benevol prejudiciul material cauzat, fapt ce i-a determinat să se
adreseze în instanța de judecată.
Au invocat că, urmare a deteriorării apartamentului lor li s-a cauzat și
prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, fiind, astfel, nevoiți în perioada
reparației apartamentului să locuiască la rude, prieteni.
A solicitat încasarea în mod solidar de la pârâți a sumei de 37734 de lei, cu
titlu de prejudiciu material, a sumei de 7000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a
cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4000 de lei și a taxei de stat în sumă de
150 de lei.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Vasile Gajev, Lidia Gajeva și Vitalii
Gajev și au fost încasate în mod solidar de la Gheorghe Barbă, Maria Barbă, Mariana
Secrieru și Victor Secrieru în beneficiul lui Vasile Gajev, Lidia Gajeva și Vitalii
Gajev suma de 37734 de lei, cu titlu de prejudiciu material, taxa de stat în sumă de
150 de lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 de lei și alte cheltuieli
în sumă de 524,60 de lei, iar în total suma de 42408,60 de lei. În rest acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată de la Gheorghe Barbă, Maria Barbă,
Mariana Secrieru și Victor Secrieru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
982,02 lei.
La 27 decembrie 2019 Gheorghe Barbă și Maria Barbă, reprezentați de către
avocatul Igor Conoval, au declarat apel nemotivat, iar la 29 ianuarie 2021 au declarat
apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,
casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire
la respingerea acțiunii.
Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de către Gheorghe Barbă și Maria Barbă, reprezentați de către avocatul Igor
Conoval și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de apel, având în vedere actul întocmit de comisia din cadrul ÎMGFL
nr.6, mun. Chișinău din 24 iulie 2017, precum și devizul de cheltuieli întocmit de
SRL „Hipercons” la 27 iulie 2017, a considerat că, la caz, s-a demonstrat cu
certitudine faptul că, vinovați de prejudiciu cauzat prin scurgerea de apă din
apartamentul nr. yyyy în apartamentul nr. xxxx, situat cu un nivel mai jos, sunt
proprietarii apartamentului nr. yyyy, Gheorghe Barbă, Maria Barbă, Mariana
Secrieru și Victor Secrieru, ultimii fiind obligați să repare prejudiciul cauzat
intimaților Vasile Gajev, Lidia Gajeva și Vitalii Gajev, coproprietari ai
apartamentului nr. xxxx.
Totodată, instanța de apel a apreciat drept critic alegațiile apelanților precum
că, prima instanță a dat o apreciere eronată probelor acumulate, or, instanța de apel
a reținut că, potrivit actului întocmit de comisia din cadrul ÎMGFL nr. 6 din 24 iulie
2017, apartamentul nr. xxxx a fost inundat, deoarece locatarii apartamentului nr.
yyyy n-au închis robinetele de la branșamentele de apă din apartament, în urma
2
căruia amestecătorul din baie s-a deteriorat și a avut loc inundarea.
La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentul invocat de către apelanți
precum că, devizul de cheltuieli prezentat de către intimați nu corespunde
prejudiciului cauzat, considerându-l exagerat, or, apelanții nu au anexat nici o probă
pertinentă și concludentă, care ar combate suma prejudiciului material indicat în
devizul de cheltuieli din 27 iulie 2017, respectiv, nu au arătat nici un temei legal și
nici faptic, conform căruia apelanții nu ar fi obligați să repare prejudiciul material
cauzat coproprietarilor apartamentului nr. xxxx, în urma inundației care a avut loc
la 30 iunie 2017.
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat ca fiind corectă soluția
primei instanțe cu privire la repararea prejudiciului material.
La 25 august 2021 Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de către
avocatul Igor Conoval, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.
În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești au trecut în mod
superficial asupra argumentelor recurenților și nu s-au pronunțat asupra lor, nu au
constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea justă a cauzei, au interpretat în mod eronat legea, nu au dat apreciere
corectă probelor, iar concluziile instanțelor sunt în contradicție cu probele prezentate
de către recurenți și cu prevederile legale în vigoare.
Au menționat că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 118
alin.(1) CPC.
Au susținut că, instanțele judecătorești nu au ținut cont de faptul că, potrivit
cererii de chemare în judecată, intimații au invocat că, prin scurgerea de apă, care a
avut loc din apartamentul nr. 28 le-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală
de 37734 de lei, conform devizului de cheltuieli eliberat de către SRL „Hipercons”,
însă aceste cheltuieli nicidecum nu corespund actului de constatare din 24 iulie 2017,
întocmit de către ÎMGFL nr. 6, în care a fost menționat că, tavanul în baie și viceu a
fost afectat pe o suprafață de 2 m. p., tavanul din antreu și dormitor a fost afectat pe
o suprafață de 3,5 m. p., tapetele din dormitor și antreu s-au deteriorat pe o suprafață
de 9 m. p., podeaua din antreu – 4,5 m. p., teracota din baie a fost afectată pe o
suprafață de 3 m. p.
Au considerat că, devizul de cheltuieli prezentat de către intimați nu
corespunde prejudiciului cauzat de către recurenți, este exagerat și nu corespunde
actului din 24 iulie 2017, întocmit de către ÎMGFL nr. 6.
Au afirmat că, suprafața afectată de scurgerea de apă din apartamentul nr.yyyy
descrisă în actul din 24 iulie 2017 nu corespunde acelei suprafețe reparate a
apartamentului enunțată în devizul de cheltuieli prezentat.
Au notat că, intimații nici nu au invitat recurenții la constatarea suprafeței
inundate a apartamentului nr. 28, fiind apreciată în mod unilateral, care este foarte
dubioasă.
Prin referința depusă la 25 octombrie 2021 Vasile Gajev a solicitat respingerea
recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.
3
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa părților copia deciziei contestate la 22 iulie 2021 (f. d. 231, vol. I).
Astfel, recursul declarat la 25 august 2021 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
4
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Maria Barbă și Gheorghe
Barbă, reprezentați de către avocatul Igor Conoval, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter
nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul
declarat de către Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de către avocatul Igor
Conoval, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de
către avocatul Igor Conoval, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Maria Barbă și Gheorghe Barbă, reprezentați de
către avocatul Igor Conoval, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5