2ra-400/21 — repararea prejudiciului material

2ra-400/21 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-400/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S.Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, I.Țurcan, L.Pruteanu)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Barba Ion,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Plehova Alla și

Plehov Alexandru împotriva lui Barba Ion, intervenient accesoriu Barba

Valentina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma

inundării, și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 septembrie 2015, Plehova Alla și Plehov Alexandru, prin intermediul

reprezentantului, avocatul Bîrcă Ludmila, au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Barba Ion și Barba Valentina (ulterior fiindu-i modificată calitatea

procesuală în intervenient accesoriu), cu privire la încasarea prejudiciului material

și moral cauzat în urma scurgerii din construcție.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 05 septembrie 2005, Barba

Ion și Barba Valentina au cumpărat apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, pe

care ulterior l-au dat în locațiune diferitor persoane (fete, băieți, familie, chiar și

cîini au locuit în acest apartament), și respectiv, nu aveau grijă de imobil ca niște

buni posesori.

Au invocat că, din momentul procurării de către pârâți a apartamentului

nr.XXXXXX, etajul 9, de nenumărate ori au inundat apartamentul nr.XXXXXX,

care se află la etajul 8 chiar sub apartamentul nr.XXXXX, apartament deținut cu

drept de proprietate de către reclamanții Plehova Alla și Plehov Alexandru.

Au relatat reclamanții că de nenumărate ori au încercat să soluționeze

problemele apărute în legătură cu inundațiile apartamentului nr.XXXXX, purtând

discuții cu proprietarii apartamentului nr.XXXXX (personal și prin telefon), dar

având în vedere că de fiecare dată încercările nu s-au soldat cu succes, la data de

08 iunie 2015, Plehova Alla a apelat la Serviciul 902.

Ulterior, la data de 09 iunie 2015 Inspectoratul de Poliție Botanica a

expediat în adresa cet. Plehova Alla o scrisoare de răspuns, prin care informează

reclamanta că au examinat sesizarea acesteia cu ieșirea la fața locului, dar având

1

în vedere că în cazul de față sunt evidente relații ce poartă un caracter civil,

recomandă adresarea în instanța de judecată.

Au notat că, la data de 04 iulie 2015, apartamentul reclamanților iarăși a fost

inundat de către proprietarii/chiriașii apartamentului nr.XXXXX, fapt, pentru care

a fost întocmit un act de către Comisia Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 5.

Conform actului întocmit de Comisia ÎMGFL nr. 5, după examinarea

apartamentului nr XXXXX s-au constatat următoarele: „pe tavanul bucătăriei se

vede o pată galbenă deasupra ferestrei, cu suprafața de 25x25 cm și sunt dezlipite

tapetele de lîngă și sub fereastră. Pe tavanul și pereții din colț a WC-ului de

asemenea este o pată cafenie cu dimensiunile de 15x15. În dormitor este o pată

galbenă cu suprafața de 20x20 cm împrejurul coloanei agentului termic. În

apartamentul nr.XXXXX nu s-a acordat acces, la nenumărate încercări de a găsi

pe cineva acasă.”

Au declarat că, în scopul soluționării conflictului apărut pe cale amiabilă, la

data de 13 august 2015 în adresa pârâților a fost expediată o cerere

prealabilă/somație, prin care cet. Barba Ion și Barba Valentina au fost somați să

sisteze imediat acțiunile de inundare a apartamentului nr XXXXX, să remedieze

situația prin rezolvarea conflictului problemei pe cale amiabilă cât mai curând

posibil, precum și să achite prejudiciul material și moral pe care l-au cauzat

proprietarilor.

Au indicat că, ulterior, la data de 27 august 2015, apartamentul reclamanților

iarăși a fost inundat de vecinii din apartamentul nr.XXXXX fapt, despre care

Barba Ion a fost informat telefonic de către proprietara apartamentului, dna

Plehova Alla, care insistent l-a invitat să intre în imobil, însă Barba Ion din motive

personale, a refuzat să intre în apartamentul nr.XXXXX.

La data de 03 septembrie 2015 în adresa pârâților iarăși a fost expediată o

cerere prealabilă/somație, prin care cet. Barba Ion și Barba Valentina au fost

preîntâmpinați despre faptul că în cazul în care nu vor înceta să inundeze imobilul

XXXXX, nu vor acoperi daunele provocate și prejudiciile aduse în termen de 7

zile calendaristice pe cale amiabilă, își rezervă dreptul de a se adresa în instanța

de judecată.

Au invocat că, pârâții nu au întreprins măsuri să soluționeze problema pe

cale amiabilă, nu au luat nici o atitudine și măsură de sistare a scurgerii apei de

ploaie și de la țeava de canalizare.

La data de 12 august 2015 reclamanții s-au adresat cu o cerere la Centrul de

Expertize Independente în vederea stabilirii mărimii prejudiciului cauzat

proprietarilor apartamentului nr.XXXXX.

Astfel, conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 565 din 15

septembrie 2015, efectuat în urma examinării la fața locului, expertul Centrului

de Expertize Independente „Cexin” SRL, Oleg Mocanu, a supus cercetării

apartamentul coreclamanților și a constatat că deteriorările din apartament sunt

din cauza inundării din apartamentul nr.XXXXX, iar conform calculelor din

raport, valoarea lucrărilor de reparație și construcție necesare de executat în

apartamentul nr.XXXXX, inclusiv cantitatea materialelor de construcție și

valoarea lor, constituie suma de 17 987, 81 lei.

2

Mai menționează că, începând cu anul 2005, pârâții au provocat mai multe

daune apartamentului nr.XXXXX, dintre care menționează: infiltrații la baie, pe

hol, camere, bucătărie; pereții s-au coșcovit și se întinde pe suprafețe tot mai mari,

tavanul s-a pătat și a căpătat o nuanță gălbuie, tapetele se dezlipesc, iar în unele

locuri a apărut chiar și mucegai, respectiv a avut loc deteriorarea finisării

interioare practic în toate încăperile și deteriorarea blocurilor de fereastră din

bucătărie și dormitor, fapt pentru care au înaintat prezenta acțiune în încasării

prejudiciului material și moral cauzat proprietarilor.

Reclamanții au solicitat încasarea de la Barba Ion și Barba Valentina, în

beneficiul lor a prejudiciului material cauzat în sumă de 17 987, 81 de lei,

repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 10 000 lei, încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți în acest proces, scutirea parțială

a reclamanților de la achitarea taxei de stat, avînd în vedere faptul că Plehova Alla

este pensionară și altă sursă de venit nu are, cu încasarea acesteiea din contul

pârâților.

La data de 27 martie 2019, coreclamanții, Plehova Alla și Plehov Alexandru

au depus cerere de modificare a cerințelor din cererea de chemare în judecată

(f.d.11-14 Vol. II).

În motivarea cererii au indicat circumstanțele de fapt din cererea de chemare

în judecată și suplimentar au invocat faptul că, față de Barba Valentina, fosta soție

a lui Barba Ion, prin prezenta cerere nu înaintează pretenții, deoarece ea nu

domiciliază de foarte mulți ani în apartamenul pârâților, ea fiind în divorț cu Barba

Ion și nu are acces în apartament, înaintând pretenții doar față de ultimul.

Astfel, s-a menționat că, s-a constatat cu certitudine faptul că ap. XXXXX

e folosit de Barba Ion și el transmite în locațiune acest apartament, iar el, de fapt,

locuiește în altă parte, pe bd. XXXXX.

Din acest motiv, Barba Valentina este indicată numai în calitate de

intervenient accesoriu, și nu copârât.

Au declarat că, responsabil de integritatea rețelelor inginerești și a

elementelor constructive interioare din apartamentul său proprietate privată, este

însăși proprietarul acestui apartament, Barba Ion, care folosește de unul singur

acest imobil, în special, prin transmiterea în locațiune, și este obligat să le mențină

în stare normală de funcționare.

Au reiterat, că în cazul de față în acțiunile/inacțiunile pârâtului Barba Ion

există elementele răspunderii delictuale, care apare în rezultatul încălcării unei

obligații legale cu caracter general (născută dintr-un raport civil absolut), care

revine tuturor - nu leza drepturile altora prin fapte ilicite.

În partea ce ține de prejudiciul moral, relevă faptul că prin acțiunile sale

pîrîtul Barba Ion le-a cauzat imense stări sufletești nesatisfăcătoare, retrăiri și stări

de neliniște permanente, prin faptul că erau permanent în stare de așteptare că

inundațiile se pot repeta, și inundațiile din cauza pârâtului se repetau cu

regularitate din cauza că, chiriașii instalați de el în apartament, manifestau

neglijență în folosirea rețelelor inginerești din apartament de furnizare a apei

potabile și calde, a rețelei de canalizare ș.a. și nu mențineau aceste rețele în stare

normală de funcționare.

Reclamanta Plehova Alla este pensionară, în vârstă, și suferă de un șir de

boli, iar aceste inundări au fost retrăite cu anumite consecințe pentru starea ei de

3

sănătate. Faptul privind starea sănătății reclamantei este confirmat prin

Trimiterea-Extras a Centrului Medicilor de Familie nr. 2/3 din 18 septembrie

2015.

Prin urmare, au considerat că, le-au fost cauzate mai multe incomodități de

către pârâtul Barba Ion, ca urmare a inundării creându-le un disconfort în

exercitarea dreptului de proprietate.

Prejudiciului moral a fost estimat de coreclamanți la suma de 10 000 lei și

acesta rezultă din toate suferințele morale și psihice survenite ca urmare a

inundărilor multiple produse din culpa pîrîtului Barba Ion.

Au solicitat încasarea de la Barba Ion în beneficiul coreclamanților cu titlu

de prejudiciu material cauzat suma de 17 987,81 lei; repararea prejudiciului moral

în sumă de 10 000 lei; compensarea cheltuielilor de judecată suportate în această

pricină civilă sub formă de taxa de stat în suma achitată la depunerea acțiunii civile

în sumă de 640 lei, cheltuielile pentru asistența juridică acordată de avocat în sumă

de 3 000 lei, cheltuielile pentru citare, obținerea informației, efectuarea expertizei

în sumă de 1 544,48 lei, în total cheltuielile de judecată în sumă de 5184, 48 lei.

Prin hotărârea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a

fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat din contul lui Barba Ion în beneficiul Allei

Plehova și Alexandru Plehov, suma de 17 987, 81 lei cu titlu de prejudiciu material

cauzat, și suma de 4 584, 11 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (2 500 lei asistență

juridică, 539, 63 lei taxă de stat compensată și 1 544, 48 lei cheltuieli de obținere

a informației și de expertiză), iar în total suma de 22 571, 92 lei. În rest, pretențiile

au fost respinse, ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Plehova Alla, Plehov Alexandru și Barba Ion și s-a menținut

hotărârea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 8 alin. (1)

Codul civil, (în redacția de până la 01.03.2019), drepturile și obligațiile civile apar

în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși

nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la

principiile generale și de la sensul legislației civile.

Conform prevederilor art. 514 Cod civil (în redacția de până la 01.03.2019),

obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt

susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Dispoziția legală a art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la

01.03.2019), stabilește că, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu

vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute

de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol

îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este

componența delictului civil. Componența delictului civil constituie o totalitate de

elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru

angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele

elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și

prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru

antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale,

exclude răspunderea delictuală.

4

Din materialul probator, rezultă că Plehova Alla, Plehov Alexandru sunt

proprietarii apartamentului nr.XXXXX fapt, care este confirmat prin copia

certificată a extrasului OCT (f. d. 12 Vol. I), valabil la momentul depunerii cererii,

iar pârâtul Barba Ion este proprietar al apartamentului nr.XXXXX, împreună cu

intervenientul accesoriu Barba Valentina, cu cote de câte ½ din apartament (f.d.

13), fapt, confirmat prin copia extraselor de la ASP anexate la dosar.

Potrivit art. 1413 Codul civil (în redacția de până la republicare), dacă

prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva,

răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică

în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui

prejudiciat.

Din probele existente la dosar: Actul comisiei ÎMGFL 5 din data de

07.07.2015 (f. d. 29 Vol. I) și răspunsul IP Botanica în copie anexat (f.d. 30 Vol.

I), coroborat cu explicațiile coreclamanților/pârâți rezultă cert că, la data 04 iulie

2015 a fost inundat ap. XXXXX din ap. XXXXX, iar din spusele locatarilor ap.

XXXXX vecinii din ap. XXXXX au lăsat deschis ferestrele în timpul

precipitațiilor atmosferice, ce a dus la inundarea ap. XXXXX în bucătărie și

dormitor, fiind examinat apartamentul s-a despistat petele descrise în bucătărie,

baie și dormitor (f.d. 29 Vol. I).

Conform copiei raportului de constatare tehnico-științifică nr. 565 din

15.09.2015 al CEI „Cexin”, expert Mocanu Oleg, la fel s-a stabilit că, urmare a

cercetării ap. XXXXX s-au depistat deteriorări din cauza inundării din

ap.XXXXX, probe, din care se atestă faptul că a avut loc inundația și că inundația

apartamentului nr.XXXXX, a fost cauzată din apartamentul superior, nr.XXXXX,

la fel fiind confirmată și limita prejudiciului solicitată în cerere, care au fost

evaluate de expert, la suma de 17 987, 81 lei.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și legală soluția primei

instanțe cu privire la obligarea lui Barba Ion de a repara prejudiciul material

cauzat reclamanților/apelanți în mărime de 17 987,81 lei.

Instanța de apel a invocat că, nu pot fi reținute obiecțiile apelantului/pârât

Barba Ion invocate în apel cu privire la netemeinicia hotărârii apelate, or pe de o

parte apelantul/pârât neagă cu vehemență cauzarea pretinsului prejudiciu din vina

sa, iar pe de altă parte contestă suma prejudiciului, invocând obiecții pe marginea

actului de constatare, întocmit de către ÎMGFL-5 la data de 07 iulie 2015, cât și

asupra raportului de constatare.

Instanța de apel a menționat că prima instanță în mod just a respins pretenția

reclamantei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece conform art. 1398 alin. (1)

Codul civil și art. 1422 alin. (1) Codul civil, prejudiciul moral poate fi reparat

numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz,

art. 1413 Codul civil nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral. Prin

urmare, prevederile acestei norme nu sînt aplicabile raportului juridic litigios

privind repararea prejudiciului moral.

La 5 ianuarie 2021 Barba Ion prin intermediul oficiului poștal a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

5

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 29

septembrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 9

noiembrie 2020 (f.d.129), însă la materialele dosarului lipsesc dare de

recepționare a deciziei instanței de apel.

Prin urmare, cererea de recurs declarată la 5 ianuarie 2021, se consideră

depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 03 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-

a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de

la data primirii acesteia.

La 25 februarie 2021 Plehova Alla și Plehov Alexandru, prin intermediul

avocatului Bîrcă Ludmila au depus referință solicitând respingerea recursului

depus de Barba Ion ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține

că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

6

în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Barba Ion.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Barba Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7