2ra-400/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-400/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S.Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, I.Țurcan, L.Pruteanu) Î N C H E I E R E 12 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Barba Ion, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Plehova Alla și Plehov Alexandru împotriva lui Barba Ion, intervenient accesoriu Barba Valentina cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma inundării, și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 septembrie 2015, Plehova Alla și Plehov Alexandru, prin intermediul reprezentantului, avocatul Bîrcă Ludmila, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Barba Ion și Barba Valentina (ulterior fiindu-i modificată calitatea procesuală în intervenient accesoriu), cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma scurgerii din construcție.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la data de 05 septembrie 2005, Barba Ion și Barba Valentina au cumpărat apartamentul nr.XXXXX din str.XXXXX, pe care ulterior l-au dat în locațiune diferitor persoane (fete, băieți, familie, chiar și cîini au locuit în acest apartament), și respectiv, nu aveau grijă de imobil ca niște buni posesori. Au invocat că, din momentul procurării de către pârâți a apartamentului nr.XXXXXX, etajul 9, de nenumărate ori au inundat apartamentul nr.XXXXXX, care se află la etajul 8 chiar sub apartamentul nr.XXXXX, apartament deținut cu drept de proprietate de către reclamanții Plehova Alla și Plehov Alexandru.

Au relatat reclamanții că de nenumărate ori au încercat să soluționeze problemele apărute în legătură cu inundațiile apartamentului nr.XXXXX, purtând discuții cu proprietarii apartamentului nr.XXXXX (personal și prin telefon), dar având în vedere că de fiecare dată încercările nu s-au soldat cu succes, la data de 08 iunie 2015, Plehova Alla a apelat la Serviciul 902. Ulterior, la data de 09 iunie 2015 Inspectoratul de Poliție Botanica a expediat în adresa cet. Plehova Alla o scrisoare de răspuns, prin care informează reclamanta că au examinat sesizarea acesteia cu ieșirea la fața locului, dar având 1 în vedere că în cazul de față sunt evidente relații ce poartă un caracter civil, recomandă adresarea în instanța de judecată.

Au notat că, la data de 04 iulie 2015, apartamentul reclamanților iarăși a fost inundat de către proprietarii/chiriașii apartamentului nr.XXXXX, fapt, pentru care a fost întocmit un act de către Comisia Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5. Conform actului întocmit de Comisia ÎMGFL nr. 5, după examinarea apartamentului nr XXXXX s-au constatat următoarele: „pe tavanul bucătăriei se vede o pată galbenă deasupra ferestrei, cu suprafața de 25x25 cm și sunt dezlipite tapetele de lîngă și sub fereastră. Pe tavanul și pereții din colț a WC-ului de asemenea este o pată cafenie cu dimensiunile de 15x15. În dormitor este o pată galbenă cu suprafața de 20x20 cm împrejurul coloanei agentului termic.

În apartamentul nr.XXXXX nu s-a acordat acces, la nenumărate încercări de a găsi pe cineva acasă.” Au declarat că, în scopul soluționării conflictului apărut pe cale amiabilă, la data de 13 august 2015 în adresa pârâților a fost expediată o cerere prealabilă/somație, prin care cet. Barba Ion și Barba Valentina au fost somați să sisteze imediat acțiunile de inundare a apartamentului nr XXXXX, să remedieze situația prin rezolvarea conflictului problemei pe cale amiabilă cât mai curând posibil, precum și să achite prejudiciul material și moral pe care l-au cauzat proprietarilor. Au indicat că, ulterior, la data de 27 august 2015, apartamentul reclamanților iarăși a fost inundat de vecinii din apartamentul nr.XXXXX fapt, despre care Barba Ion a fost informat telefonic de către proprietara apartamentului, dna Plehova Alla, care insistent l-a invitat să intre în imobil, însă Barba Ion din motive personale, a refuzat să intre în apartamentul nr.XXXXX.

La data de 03 septembrie 2015 în adresa pârâților iarăși a fost expediată o cerere prealabilă/somație, prin care cet. Barba Ion și Barba Valentina au fost preîntâmpinați despre faptul că în cazul în care nu vor înceta să inundeze imobilul XXXXX, nu vor acoperi daunele provocate și prejudiciile aduse în termen de 7 zile calendaristice pe cale amiabilă, își rezervă dreptul de a se adresa în instanța de judecată. Au invocat că, pârâții nu au întreprins măsuri să soluționeze problema pe cale amiabilă, nu au luat nici o atitudine și măsură de sistare a scurgerii apei de ploaie și de la țeava de canalizare. La data de 12 august 2015 reclamanții s-au adresat cu o cerere la Centrul de Expertize Independente în vederea stabilirii mărimii prejudiciului cauzat proprietarilor apartamentului nr.XXXXX.

Astfel, conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 565 din 15 septembrie 2015, efectuat în urma examinării la fața locului, expertul Centrului de Expertize Independente „Cexin” SRL, Oleg Mocanu, a supus cercetării apartamentul coreclamanților și a constatat că deteriorările din apartament sunt din cauza inundării din apartamentul nr.XXXXX, iar conform calculelor din raport, valoarea lucrărilor de reparație și construcție necesare de executat în apartamentul nr.XXXXX, inclusiv cantitatea materialelor de construcție și valoarea lor, constituie suma de 17 987, 81 lei.

2 Mai menționează că, începând cu anul 2005, pârâții au provocat mai multe daune apartamentului nr.XXXXX, dintre care menționează: infiltrații la baie, pe hol, camere, bucătărie; pereții s-au coșcovit și se întinde pe suprafețe tot mai mari, tavanul s-a pătat și a căpătat o nuanță gălbuie, tapetele se dezlipesc, iar în unele locuri a apărut chiar și mucegai, respectiv a avut loc deteriorarea finisării interioare practic în toate încăperile și deteriorarea blocurilor de fereastră din bucătărie și dormitor, fapt pentru care au înaintat prezenta acțiune în încasării prejudiciului material și moral cauzat proprietarilor.

Reclamanții au solicitat încasarea de la Barba Ion și Barba Valentina, în beneficiul lor a prejudiciului material cauzat în sumă de 17 987, 81 de lei, repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 10 000 lei, încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate de reclamanți în acest proces, scutirea parțială a reclamanților de la achitarea taxei de stat, avînd în vedere faptul că Plehova Alla este pensionară și altă sursă de venit nu are, cu încasarea acesteiea din contul pârâților. La data de 27 martie 2019, coreclamanții, Plehova Alla și Plehov Alexandru au depus cerere de modificare a cerințelor din cererea de chemare în judecată (f.d.11-14 Vol. II).

În motivarea cererii au indicat circumstanțele de fapt din cererea de chemare în judecată și suplimentar au invocat faptul că, față de Barba Valentina, fosta soție a lui Barba Ion, prin prezenta cerere nu înaintează pretenții, deoarece ea nu domiciliază de foarte mulți ani în apartamenul pârâților, ea fiind în divorț cu Barba Ion și nu are acces în apartament, înaintând pretenții doar față de ultimul. Astfel, s-a menționat că, s-a constatat cu certitudine faptul că ap. XXXXX e folosit de Barba Ion și el transmite în locațiune acest apartament, iar el, de fapt, locuiește în altă parte, pe bd. XXXXX. Din acest motiv, Barba Valentina este indicată numai în calitate de intervenient accesoriu, și nu copârât.

Au declarat că, responsabil de integritatea rețelelor inginerești și a elementelor constructive interioare din apartamentul său proprietate privată, este însăși proprietarul acestui apartament, Barba Ion, care folosește de unul singur acest imobil, în special, prin transmiterea în locațiune, și este obligat să le mențină în stare normală de funcționare. Au reiterat, că în cazul de față în acțiunile/inacțiunile pârâtului Barba Ion există elementele răspunderii delictuale, care apare în rezultatul încălcării unei obligații legale cu caracter general (născută dintr-un raport civil absolut), care revine tuturor - nu leza drepturile altora prin fapte ilicite.

În partea ce ține de prejudiciul moral, relevă faptul că prin acțiunile sale pîrîtul Barba Ion le-a cauzat imense stări sufletești nesatisfăcătoare, retrăiri și stări de neliniște permanente, prin faptul că erau permanent în stare de așteptare că inundațiile se pot repeta, și inundațiile din cauza pârâtului se repetau cu regularitate din cauza că, chiriașii instalați de el în apartament, manifestau neglijență în folosirea rețelelor inginerești din apartament de furnizare a apei potabile și calde, a rețelei de canalizare ș.a. și nu mențineau aceste rețele în stare normală de funcționare. Reclamanta Plehova Alla este pensionară, în vârstă, și suferă de un șir de boli, iar aceste inundări au fost retrăite cu anumite consecințe pentru starea ei de 3 sănătate.

Faptul privind starea sănătății reclamantei este confirmat prin Trimiterea-Extras a Centrului Medicilor de Familie nr. 2/3 din 18 septembrie 2015. Prin urmare, au considerat că, le-au fost cauzate mai multe incomodități de către pârâtul Barba Ion, ca urmare a inundării creându-le un disconfort în exercitarea dreptului de proprietate. Prejudiciului moral a fost estimat de coreclamanți la suma de 10 000 lei și acesta rezultă din toate suferințele morale și psihice survenite ca urmare a inundărilor multiple produse din culpa pîrîtului Barba Ion.

Au solicitat încasarea de la Barba Ion în beneficiul coreclamanților cu titlu de prejudiciu material cauzat suma de 17 987,81 lei; repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei; compensarea cheltuielilor de judecată suportate în această pricină civilă sub formă de taxa de stat în suma achitată la depunerea acțiunii civile în sumă de 640 lei, cheltuielile pentru asistența juridică acordată de avocat în sumă de 3 000 lei, cheltuielile pentru citare, obținerea informației, efectuarea expertizei în sumă de 1 544,48 lei, în total cheltuielile de judecată în sumă de 5184, 48 lei. Prin hotărârea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) a fost admisă parțial acțiunea.

S-a încasat din contul lui Barba Ion în beneficiul Allei Plehova și Alexandru Plehov, suma de 17 987, 81 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat, și suma de 4 584, 11 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (2 500 lei asistență juridică, 539, 63 lei taxă de stat compensată și 1 544, 48 lei cheltuieli de obținere a informației și de expertiză), iar în total suma de 22 571, 92 lei. În rest, pretențiile au fost respinse, ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de Plehova Alla, Plehov Alexandru și Barba Ion și s-a menținut hotărârea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că conform art. 8 alin. (1) Codul civil, (în redacția de până la 01.03.2019), drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor persoanelor fizice și juridice care, deși nu sînt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și obligații civile, pornind de la principiile generale și de la sensul legislației civile. Conform prevederilor art. 514 Cod civil (în redacția de până la 01.03.2019), obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii. Dispoziția legală a art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 01.03.2019), stabilește că, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este componența delictului civil. Componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală.

4 Din materialul probator, rezultă că Plehova Alla, Plehov Alexandru sunt proprietarii apartamentului nr.XXXXX fapt, care este confirmat prin copia certificată a extrasului OCT (f. d. 12 Vol. I), valabil la momentul depunerii cererii, iar pârâtul Barba Ion este proprietar al apartamentului nr.XXXXX, împreună cu intervenientul accesoriu Barba Valentina, cu cote de câte ½ din apartament (f.d. 13), fapt, confirmat prin copia extraselor de la ASP anexate la dosar. Potrivit art. 1413 Codul civil (în redacția de până la republicare), dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.

Din probele existente la dosar: Actul comisiei ÎMGFL 5 din data de 07.07.2015 (f. d. 29 Vol. I) și răspunsul IP Botanica în copie anexat (f.d. 30 Vol. I), coroborat cu explicațiile coreclamanților/pârâți rezultă cert că, la data 04 iulie 2015 a fost inundat ap. XXXXX din ap. XXXXX, iar din spusele locatarilor ap. XXXXX vecinii din ap. XXXXX au lăsat deschis ferestrele în timpul precipitațiilor atmosferice, ce a dus la inundarea ap. XXXXX în bucătărie și dormitor, fiind examinat apartamentul s-a despistat petele descrise în bucătărie, baie și dormitor (f.d.

29 Vol. I). Conform copiei raportului de constatare tehnico-științifică nr. 565 din 15.09.2015 al CEI „Cexin”, expert Mocanu Oleg, la fel s-a stabilit că, urmare a cercetării ap. XXXXX s-au depistat deteriorări din cauza inundării din ap.XXXXX, probe, din care se atestă faptul că a avut loc inundația și că inundația apartamentului nr.XXXXX, a fost cauzată din apartamentul superior, nr.XXXXX, la fel fiind confirmată și limita prejudiciului solicitată în cerere, care au fost evaluate de expert, la suma de 17 987, 81 lei. Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și legală soluția primei instanțe cu privire la obligarea lui Barba Ion de a repara prejudiciul material cauzat reclamanților/apelanți în mărime de 17 987,81 lei.

Instanța de apel a invocat că, nu pot fi reținute obiecțiile apelantului/pârât Barba Ion invocate în apel cu privire la netemeinicia hotărârii apelate, or pe de o parte apelantul/pârât neagă cu vehemență cauzarea pretinsului prejudiciu din vina sa, iar pe de altă parte contestă suma prejudiciului, invocând obiecții pe marginea actului de constatare, întocmit de către ÎMGFL-5 la data de 07 iulie 2015, cât și asupra raportului de constatare. Instanța de apel a menționat că prima instanță în mod just a respins pretenția reclamantei cu titlu de prejudiciu moral, deoarece conform art. 1398 alin. (1) Codul civil și art. 1422 alin. (1) Codul civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege.

Or, la caz, art. 1413 Codul civil nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral. Prin urmare, prevederile acestei norme nu sînt aplicabile raportului juridic litigios privind repararea prejudiciului moral. La 5 ianuarie 2021 Barba Ion prin intermediul oficiului poștal a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. 5 În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 29 septembrie 2020 și a expediat copia deciziei participanților la proces la 9 noiembrie 2020 (f.d.129), însă la materialele dosarului lipsesc dare de recepționare a deciziei instanței de apel. Prin urmare, cererea de recurs declarată la 5 ianuarie 2021, se consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin notificarea din 03 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i- a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. La 25 februarie 2021 Plehova Alla și Plehov Alexandru, prin intermediul avocatului Bîrcă Ludmila au depus referință solicitând respingerea recursului depus de Barba Ion ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

În conformitate cu art.432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, 6 în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Barba Ion. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Barba Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7