3ra-352/21 — contestarea actului administrativ defavorabil

Dosarul nr. 3ra-352/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur)

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara-Chișca Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către avocata Natalia Vladimirov,

în interesele lui Victor Postolatii,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Victor

Postolatii împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău,

persoane terțe Ivan Ioxa, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Transprofil”, Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Top Invest Imobil” (actualmente redenumit în Societatea

cu Răspundere Limitată ,,Invest International Imobiliare”) cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 aprilie 2018, Victor Postolatii a înaintat acțiune în judecată împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, cu privire la

contestarea actului administrativ, și anume anularea certificatului de urbanism nr.

23i/13 din 21 ianuarie 2013 și a autorizației de construire nr. 120-c/17 din 04 aprilie

proprietara casei de locuit și a terenului situat în municipiul Chișinău, str. Mihail

Sadoveanu xx, xxx (str. Profesor Ion Dumeniuc), în baza certificatului cu privire

la cota-parte, contractului de donație, a deciziei cu privire la formarea bunului imobil

din anul 2013.

În anul 2017, pe terenul învecinat, amplasat în apropierea casei reclamantului, au

fost demarate lucrări de construcție a unui bloc locativ cu șase etaje.

În martie 2012, reclamantul și-a dat acordul în privința lucrărilor de construcție

pe terenul învecinat, acordul fiind eliberat Societății cu Răspundere Limitată

,,Transprofil” și numai pentru construcția casei individuale cu trei etaje în baza

proiectului construcției studiat de reclamant și nu a acceptat construcția unei case

multifamiliale cu șase etaje.

A invederat instanței că, în anul 2017, a adresat plângeri Preturii sectorului

Ciocana, municipiul Chișinău și Inspecției de Stat în Construcții, iar prin răspunsurile

autorităților, a fost informat privind lipsa abaterilor. Totodată, Pretura sectorului

1

Ciocana, municipiul Chișinău în răspuns s-a referit la certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 23i/13 din 21 ianuarie 2013 și autorizația de construire nr. 120-c/17 din

04 aprilie 2017.

Prin răspunsul Inspecției de Stat în Construcții din 31 octombrie 2017, a fost

informat că lucrările de construcții sunt demarate de Ivan Ioxa și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Creativ Invest Grup”, cărora reclamantul nu le-a semnat nici

un acord.

În opinia reclamantului, Ivan Ioxa și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Creativ

Invest Grup” au inițiat construirea imobilului pe terenul respectiv cu încălcarea

normelor în domeniu, deoarece acesta este amplasat la o distanță de aproximativ

0,1 m de la hotarul terenului său, iar construcția are loc cu încălcarea legislației în

vigoare și fără respectarea nomelor minime ale bunei vecinătăți.

De asemenea, actele contestate au fost eliberate în lipsa acordului său, care

este proprietarul bunului imobil situat în municipiul Chișinău, str. Mihail

Sadoveanu xx, xxx (str. Profesor Ion Dumeniuc), imobil ce poate fi afectat în urma

construcțiilor autorizate.

În drept, a invocat prevederile art. 3 alin. (1) litera d) din Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, ce instituie obligația de a obține acordul

proprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție.

A solicitat anularea certificatului de urbanism nr. 23i/13 din 21 ianuarie 2013

și a autorizației de construire nr. 120-c/17 din 04 aprilie 2017

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 23 ianuarie 2019,

s-a respins cererea cu privire la excepția de tardivitate invocată de reprezentantul

Primăriei municipiului Chișinău, ca fiind neîntemeiată (f.d.77-79, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 23 ianuarie 2019,

s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ivan Ioxa și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Trans Profil Grup” (f.d. 85 verso, vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 29 octombrie 2019,

s-a atras în proces în calitate de persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată

,,Top Invest Imobil” (f.d. 136, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 februarie 2020,

acțiunea a fost respinsă drept neîntemeiată.

La 03 martie 2020, avocatul Natalia Vladimirov acționînd în interesele lui Victor

Postolatii, a declarat apel nemotivat, iar la 29 mai 2020, apel motivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 27 februarie 2020, solicitând

casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de Victor Postolatii a fost respinsă (f.d. 174-187, vol. I).

În favoarea acestei soluții, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată hotărîrea

primei instanțe, constatînd că concluziile acesteia, expuse în hotărâre, corespund

circumstanțelor de fapt, care, de rînd cu normele de drept aplicabile speței, nu permit

a constata ilegalitatea actelor administrative contestate, cu respectarea dispozițiilor

legale incidente, neexistând vreun motiv de nulitate care să poată fi reținut de instanță.

Or, atentarea inadmisibilă invocată de reclamant poartă un caracter declarativ,

iar alegațiile ce vizează ilegalitatea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

23i/13 din 21 ianuarie 2013 și a autorizației de construire nr. 120-c/17 din 04 aprilie

2017 eliberate de Primăria municipiului Chișinău nu sunt plauzibile, fiind invocate într-

2

o manieră evazivă și abstractă încălcarea drepturilor și intereselor legitime,

nedemonstrîndu-se prin argumente plauzibile și probe concludente drepturile

apelantului încălcate prin certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 23i/13 din

21 ianuarie 2013 și autorizația de construire nr. 120-c/17 din 04 aprilie 2017.

Instanța de control judiciar a reținut drept plauzibilă concluzia instanței de fond

precum că apelantul/reclamant n-a dovedit că este coproprietarul casei și al terenului

situate în municipiul Chișinău, str. Mihail Sadoveanu xx, xx (str. Profesor Ion

Dumeniuc). Or, din materialele cauzei rezultă că domiciliul apelantului se află în

municipiul Chișinău, str. Mircea cel Bătrân xx ap. xx, iar proprietarul este Postolatii

Evghenia și nicidecum apelantul, ceea ce se confirmă prin extrasul din registrul

bunurilor imobile (f.d. 4, 19, 23-26), iar în instanța de contencios administrativ se

poate adresa persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri, pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

De altfel, pretențiile reclamantului poartă conotația unei actio popularis improprie

litigiilor de contencios administrativ, în care specificul acestora rezidă în protejarea

unor drepturi subiective (nicidecum obiective) legitime în privința cărora s-au admis

ingerințe din partea autorităților statale.

La data de 11 ianuarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a recepționat și înregistrat

cererea de recurs depusă de către reprezentantul lui Victor Postolatii, avocat Natalia

Vladimirov, împotriva deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

21, vol. II), prin care aceasta a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă

astfel cum a fost formulată.

La 23 februarie 2021, recurentul a depus motivarea recursului.

În susținerea cererii de recurs, acesta a reiterat circumstanțele invocate în fond și

în ordine de apel privitoare la ilegalitatea actelor administrative contestate, invocînd

totodată că instanța de fond nu a identificat toate persoanele interesate, care sînt direct

vizate de soluția adoptată în cauză, cum ar fi moștenitorii decedatei Eugenia Postolati,

proprietara casei învecinate terenului pe care se edifică construcția.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 decembrie 2020 și a

comunicat recurentului dispozitivul deciziei, prin intermediul reprezentantului său

avocatul Natalia Vladimirov, la 11 decembrie 2020 (extras din poșta electronică, f.d.

20), iar la 27 ianuarie 2021, i-a comunicat decizia motivată (f.d. 32, vol. II). Astfel,

recursul depus pe 11 ianuarie 2021 și, respectiv, motivarea acestuia din 23 februarie

2021 sînt în termen.

La 11 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților copia

cererii de recurs cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, în

termenul stabilit de instanță, intimații nu și-au valorificat acest drept procesual.

3

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de avocata Natalia Vladimirov,

în interesele lui Victor Postolatii, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

4

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de avocata Natalia Vladimirov, în interesele lui Victor Postolatii.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocata Natalia Vladimirov, în interesele lui Victor Postolatii,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5