3ra-1180/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1180/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1180/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Minciuna, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei municipiului

Chișinău, persoană terță Rogatchina Ecaterina cu privire la constatarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Primăria municipiului Chișinău și menținută hotărârea din

23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2019, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva viceprimarului mun. Chișinău Nistor

Grozavu cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 26 iunie 2019, viceprimarul

mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 432-d ,,Cu privire la revocarea autorizației de

construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 pentru restabilirea apartamentului nr. 2 din

str. Alessandro Bernardazzi, 64, în limita suprafeței la sol, demolat în urma avarierii

în timpul executării lucrărilor de constricție efectuate în baza autorizației de

construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017”.

A menționat că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în

conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din

28 decembrie 2006 și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845

din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de legalitate al dispoziției enunțate și a

constatat că a fost emisă contrar prevederilor legislației.

A relatat că în conformitate cu art. 68 alin. (2) din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pct. 9 subpct. 2) lit. a) din

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, la data de 24 mai 2019 a fost înaintată notificarea nr. 1304/OT -

4

498, prin care s-a solicitat abrogarea actului administrativ.

1

Prin răspunsul nr. 02-119/4723 din 23 august 2019, a fost informat despre

faptul că actul administrativ contestat este legal și nu sunt careva temeiuri în vederea

abrogării acestuia.

Este de părere că dispoziția nr. 432-d Cu privire la revocarea autorizației de

construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 a fost emisă cu încălcarea competenței.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 12-15 din Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, pct. 4, 6, 27

din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în

construcții, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire

la controlul de stat al calității în construcții.

A solicitat anularea dispoziției nr. 432-d ,,Cu privire la revocarea autorizației

de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 pentru restabilirea apartamentului nr. 2

din str. Alessandro Bernardazzi, 64, în limita suprafeței la sol, demolat în urma

avarierii în timpul executării lucrărilor de constricție efectuate în baza autorizației

de construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017”.

La 30 octombrie 2019, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de concretizare, în care a reiterat motivele sus-menționate, indicând

suplimentar în cerere că Primăria mun. Chișinău are statut de copârât.

Prin încheierea din 4 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat în partea pretenției formulate față de viceprimarul mun. Chișinău.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

Rogatchina Ecaterina a fost introdusă în proces în calitate de persoană terță.

La 4 februarie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o

cerere de concretizare, indicând suplimentar în acțiune pe Rogatchina Ecaterina în

calitate de persoană terță.

Prin încheierea din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

declarată inadmisibilă acțiunea în procedura contenciosului administrativ depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Rogatchina Ecaterina cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin decizia din 9 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost anulată

încheierea din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu restituirea

cauzei instanței de fond pentru rejudecare.

Prin hotărârea din 23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea, fiind anulată dispoziția nr. 432-d ,,Cu privire la revocarea

autorizației de construire nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 pentru restabilirea

apartamentului nr. 2 din str. Alessandro Bernardazzi, 64, în limita suprafeței la sol,

demolat în urma avarierii în timpul executării lucrărilor de constricție efectuate în

baza autorizației de construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017”.

La 2 aprilie 2021, Primăria mun. Chișinău a depus apel împotriva hotărârii din

23 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 31 mai 2021 a

prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod

administrativ.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Primăria municipiului Chișinău și menținută hotărârea din 23 martie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

2

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 2,

12 alin. (1), 21 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, art. 29, 32 din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 15 alin. (1) pct. 3) lit. a) din Legea

privind statutul mun. Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, pct. 4, 27 din Regulamentul

privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, Anexa nr.

1 la Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al

calității în construcții, care reglementează aspecte ce țin de condițiile de eliberare a

autorizației de construire, dispoziții generale privind emiterea certificatelor de

urbanism și autorizației de construire/desființare, atribuțiile de bază ale primarului,

actele primarului, atribuțiile primarului general, organul care exercită controlul de

stat al calității în construcții, măsurile aplicate în urma controalelor.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a considerat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de a admite acțiunea

și a anula dispoziția nr. 432-d ,,Cu privire la revocarea autorizației de construire

nr. 413-c/18 din 24 iulie 2018 pentru restabilirea apartamentului nr. 2 din

str. Alessandro Bernardazzi, 64, în limita suprafeței la sol, demolat în urma avarierii

în timpul executării lucrărilor de constricție efectuate în baza autorizației de

construire nr. 102-c/17 din 28 martie 2017”, în situația în care nu a fost prezentat

niciun act întocmit de către Inspecția de Stat în Construcții prin care s-ar fi constatat

încălcări ale legislației în construcții la executarea lucrărilor de către terț.

Prin urmare, instanța de apel a notat că deși normele legale permit viceprimarului

de a emite dispoziții inclusiv de revocare a actelor permisive (autorizațiilor de

construire), prerogativa legală enunțată urmează a se îndeplini în condițiile legii. Astfel,

a conchis că emiterea acestor acte este condiționată de existența motivelor temeinice și

justificate stipulate în special în pct. 27 din Regulamentul privind modul de exercitare

a controlului de stat al calității în construcții, Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, care

la caz nu se atestă.

La 3 septembrie 2021, Primăria mun. Chișinău a depus recurs împotriva

deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și procedural.

A menționat că în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, Primarul

General al mun. Chișinău, exercită atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau

încredințate de Consiliul mun. Chișinău.

A obiectat că potrivit art. 29 lit. t) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006 și pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale stabilite la art. 4 alin. (1) din Legea privind

descentralizarea administrativă, primarul constată încălcările legislației în vigoare

comise de persoane fizice și juridice în teritoriul administrat, ia măsuri pentru

înlăturarea sau curmarea acestora.

Totodată, cu referire la prevederile art. 15 din Legea privind statutul

mun. Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, a remarcat că primarul eliberează

autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege, având dreptul de a le suspenda

sau revoca din motive temeinic justificate. Iar întru exercitarea atribuțiilor sale,

3

emite dispoziții cu caracter normativ și individual, așa cum prevede art. 16 din

această lege.

Având în vedere prevederile art. 32 din Legea privind administrația publică

locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a evidențiat că întru exercitarea atribuțiilor

sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și individual. Astfel, primarul

conform competenței și atribuțiilor sale este în drept să emită astfel de acte.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 iunie 2021

(f. d. 18, vol. II), fiind notificată recurentului în data de 6 august 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 32, vol.

II). Astfel, recursul depus la data de 3 septembrie 2021 (f. d. 35, vol. II), este în

termen, având în vedere că la dosar nu există date care ar confirma notificarea

dispozitivului deciziei.

La 3 noiembrie 2021, în adresa Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat și Ecaterinei Rogatchina a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la data de 15 noiembrie 2021, Oficiul teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei

instanței de apel, iar Rogatchina Ecaterina recepționând copia recursului nu și-a

valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primăria municipiului

Chișinău, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

4

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Primăria municipiului Chișinău.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primăria municipiului Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

6