2ra-773/21 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si reprararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si reprararea prejudiciului moral
- Temei legal
- interpretarea eronată a legii materiale
2ra-773/21 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si reprararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-773/21 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) L. Mitrofan Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, I. Muruianu, A. Malîi D E C I Z I E 16 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de către Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu Mariana și Ministerul Justiției, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun.
Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, c o n s t a t ă : La 13 august 2019, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au depus cerere de chemare împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au menționat că prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005, Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să le acorde spațiu locativ cu respectarea cerințelor art. 42-44 din Codul cu privire la locuințe, în acest sens fiind eliberat titlul executoriu nr. 2-1878/2005. Prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011 la cererea nr. 13980/08 înaintată de Iordăchescu Vitalie contra Republicii Moldova, în cadrul unei proceduri amiabile, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să acorde familiei Iordăchescu spațiu locativ de stat până la data de 31 decembrie 2012. 1 Reclamanții au invocat că în urma reformei petrecute în cadrul sistemului executării judecătorești, titlul executoriu nr. 2-1878/2005 din 14 iulie 2005 a fost remis pentru executare de la Oficiul de Executare Centru către Biroul executorului judecătoresc Ungureanu Oleg.
Ulterior, în luna august 2013, au fost informați despre faptul că executorul judecătoresc Ungureanu Oleg și-a unit activitatea într-un birou cu executorul judecătoresc Boțan George, care a preluat executarea documentului executoriu în cauză. La 10 septembrie 2014, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care au solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005 și repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 februarie 2015, devenită irevocabilă la 30 septembrie 2015, a fost constatată încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 iulie 2005 și s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. După devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 februarie 2015, s-au adresat de nenumărate ori către executorii judecătorești George Boțan și Ungureanu Oleg cu solicitarea executării titlului executoriu, însă nu au primit nici un răspuns. Astfel, la 05 august 2016 s-au adresat repetat executorului judecătoresc Ungureanu Oleg cu o cerere, prin care au solicitat să fie informați despre măsurile întreprinse întru executarea documentului executoriu și cauzele neexecutării acestuia pe parcursul a 5 luni. Prin răspunsul din 16 august 2016, executorul judecătoresc le-a comunicat că Consiliul m. Chișinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârii judecătorești.
Reclamanții au specificat că executorul judecătoresc Ungureanu Oleg nu a întreprins nici o acțiune în scopul executării hotărârii judecătorești, inclusiv nu a sancționat debitorul conform art. 318 și 319 din Codul contravențional pentru neexecutarea mai mult de 11 ani a Titlului executoriu nr. 2-1878/2005 din 14 iulie 2005. Totodată, prin plângerea din 05 august 2016, au înștiințat Ministerul Justiției și Agentul Guvernamental despre inacțiunile executorului judecătoresc Ungureanu Oleg și prin răspunsul Direcției Generale Agent Guvernamental din 07 septembrie 2016, le-a fost recomandată adresarea în instanța de judecată și consultarea unui avocat pentru derularea procedurii. La 25 octombrie 2016, s-au adresat cu cea de-a doua cerere de chemare în judecată, prin care au solicitat constatarea încălcării continue a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 iulie 2005. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2017, s- a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii și s-a încasat de la bugetul de stat a câte 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a fost modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2017, fiind majorată suma prejudiciului moral de la 5 000 lei până la 20 000 lei pentru fiecare. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, a fost menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017. Deci, reclamanții au reiterat că deși au înaintat nenumărate cereri în adresa executorului judecătoresc Ungureanu Oleg și Consiliului mun.
Chișinău, nu a fost executată nici hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011, astfel titlul executoriu ne fiind executat pe parcursul a 14 ani. Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au solicitat constatarea încălcării continue și după emiterea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005 și a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011 (cererea nr. 13980/08), încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 200 000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, s-a admis apelul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, reprezentați de avocatul Mihaila Constantin. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana. S-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005. S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana suma de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, acțiunea s-a respins. La 25 martie 2021, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Recurenții Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, în motivarea recursului, au invocat că aprecierea probelor de către instanța de judecată a fost arbitrară, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Recurenții au menționat că suma de 30 000 lei acordată de instanța de apel cu titlu de prejudiciu moral este inechitabilă și mizeră în raport cu suferințele și retrăirile pe care le-au avut pe parcursul 15 ani de neexecutare a hotărârii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 iulie 2005 și peste 9 ani de neexecutare a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011. 3 La fel, au reiterat că atât executorul judecătoresc, cât și autoritățile statului nu pot invoca lipsa de fonduri și de spațiu locativ drept scuză pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești. La 26 martie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Recurentul Ministerul Justiției, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele.
Astfel a menționat că instanța de apel nu a examinat statutul de victimă și implicit dreptul subiectiv de a solicita executarea hotărârii judecătorești, deși instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pe aspectul dat. La fel, a reiterat că hotărârea judecătorească nu specifică despre constituirea unui drept real de proprietate asupra spațiului locativ. De asemenea, reieșind din prevederile legale, statul a acordat anumite garanții sociale unor categorii de angajați, fiind un element de asigurare socială a acestora pentru exercitarea atribuțiilor de angajat, fiind stabilită expres noțiunea de ”colaborator al sistemului”. Deci, a specificat că urmează a se constatat dacă la moment Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana sunt deținători ai dreptului subiectiv prin deținerea statutului de angajat în sistemul penitenciar, or, legea nu prevedea asigurarea cu spațiu locativ a persoanelor care sunt foști angajați.
Prin urmare, a reiterat că circumstanțele în cauză sunt esențiale pentru a constatat dacă reclamanții dețin în continuare statutul de victime în sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prin prisma dreptului de executare a hotărârii în termen rezonabil. Or, din moment ce Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana nu mai activează în sistemul penitenciar, nu mai pot pretinde la asigurarea cu spațiu locativ. Respectiv, din moment ce nu mai activează, au pierdut statutul de victimă, dat fiind faptul că obligația stabilită prin hotărârea judecătorească privind asigurarea cu spațiu locativ este o obligație afectată de condiție rezolutorie.
Mai mult ca atât, la 03 decembrie 2020, de către Comitetul de Miniștri în privința lui Iordăchescu Vitalie a fost luată decizia de a închide procedura de supraveghere a cauzei Iordăchescu contra Moldovei. În consecință, a invocat că hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005, a devenit desuetă datorită acțiunilor reclamanților prin pierderea statutului de angajat în cadrul sistemului penitenciar. La 12 aprilie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia recursurilor. La 15 aprilie 2021, Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg au recepționat cererile de recurs depuse de Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu Mariana și Ministerul Justiției, conform avizelor de recepție (f.d.
37- 38 Vol. II), iar la 19 aprilie 2021, Ministerul Justiției a recepționat recursul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana conform avizului de recepție (f.d. 38 Vol. II). 4 Plicul expediat în adresa lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana a fost restituit în adresa instanței de recurs cu mențiunea ”nereclamat” (f.d.34-35 Vol. II). La 26 mai 2021, Ministerul Justiției a expediat în adresa instanței de recurs răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 10 decembrie 2020, iar la 28 ianuarie 2021, instanța de apel a expediat în adresa părților decizia motivată a instanței de apel. Recursurile au fost declarate la 25 martie 2021 de către Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu Mariana și la 26 martie 2021 de către Ministerul Justiției, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, s-au considerat admisibile recursurile declarate de Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu Mariana și Ministerul Justiției și s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun.
Chișinău din 14 iulie 2005, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 200 000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de fond a concluzionat referitor la netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana. 5 Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 10 decembrie 2020, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana și a constatat încălcarea dreptului reclamanților la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 14 iunie 2005. În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, neexecutarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului reclamanților la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și reprezintă o violare a dreptului subiectiv al acestora, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a apreciat că, suma de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral este suficientă. Analizând legalitatea deciziei contestate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel una neîntemeiată din următoarele considerente. După cum s-a stabilit, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 14 iulie 2005, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să acorde lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana cu toți membrii familiei spațiu locativ cu respectarea cerințelor art. 42-44 din Codul cu privire la locuințe (în vigoare la momentul adoptării hotărârii). Drept temei pentru emiterea hotărârii respective, a servit faptul că Iordăchescu Vitalie, fiind angajat în cadrul sistemului penitenciar, a deținut un drept la spațiul locativ în baza art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare la data emiterii hotărârii), care prevedea că locuința, constând din apartament sau casă separată, este atribuită colaboratorilor sistemului penitenciar de către autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu normele stabilite de legislație.
Ofițerilor li se atribuie locuință după cel mult un an, iar celorlalți colaboratori ai sistemului penitenciar, după cel mult 3 ani de la numirea lor în funcție. La 14 iulie 2005, în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005, a fost eliberat Titlul executoriu. Prin încheierea Oficiului de executare Centru din 23 iunie 2006, a fost primit spre executare Titlul executoriu, cu acordarea debitorului a termenului de executare benevolă. Colegiul reține că hotărârea Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 14 iulie 2005, a rămas neexecutată chiar și după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 11 octombrie 2011, a luat în considerație înțelegerea amiabilă încheiată între statul Republica Moldova și Iordăchescu Vitalie, prin care Guvernul s-a obligat să-l despăgubească pe reclamant pentru neexecutarea hotărârii și să execute hotărârea cu privire la asigurarea cu spațiu locativ până la 31 decembrie 2012. Făcând uz de remediul intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin acțiunea înaintată, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au solicitat constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de executare a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.
Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a 6 cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Prin Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, a fost instituit mecanismul compensatoriu de reparare a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Urmează a se menționa că prin art. 28 din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare la data emiterii hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005), statul a acordat anumite garanții sociale unor categorii de angajați, fiind un element de asigurare socială a acestora pentru exercitarea atribuțiilor de angajat. Instanța de recurs menționează că anterior, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana s-au adresat cu cereri de chemare în judecată, invocând încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005, cu solicitarea de a încasa prejudiciul moral pentru această încălcare.
Astfel prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. La fel, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 14 iulie 2005 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare. Colegiul reține, că pînă la soluționarea speței în cauză a existat o practică constantă la acest subiect, însă este necesar de remarcat faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare este în continuă evoluție și anume practica în cazurile în care raporturile de muncă încetează cu beneficiarii de garanții sociale, iar hotărârile de obligare a autorităților de a asigura reclamanții cu spațiu locativ, rămân neexecutate. 7 Prin urmare, Colegiul reiterează că în situația menționată, urmează a fi modificată cu titlu de principiu practica judiciară în cazurile în care raporturile de muncă ale beneficiarilor garanțiilor sociale încetează.
Deci, se concluzionează că dreptul de atribuire a spațiului locativ este direct legat de deținerea statutului de angajat al instituției care acordă aceste beneficii sociale pe perioada deținerii statutului de angajat. Astfel, la examinarea litigiilor având ca obiect neexecutarea hotărârilor judecătorești de acordare a spațiilor locative unor categorii de persoane din cauza eșecului autorităților statului de a executa în termen rezonabil aceste hotărâri, urmează a se constata dacă Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana sunt deținători ai dreptului subiectiv prin deținerea statutului de angajat în sistemul penitenciar. Având în vedere faptul că locuințele de serviciu sunt acordate beneficiarilor pe durata perioadei de angajare, executarea hotărârilor în acest sens este direct legată de menținerea calității lor de angajat.
La caz, colegiul reține că potrivit informației Administrației Naționale a Penitenciarelor din 26 mai 2021, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au activat în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare până la data de 01 martie 2008 (în temeiul ordinului de demisie a Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 75 din 21 februarie 2008, (f.d. 42 Vol. II). Faptul în cauză denotă că Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana nu mai dețin statutul de ”angajați” în sistemul penitenciar. Prin urmare, odată cu încetarea raporturilor de muncă cu instituția care le-a acordat beneficiile sociale pe perioada deținerii statutului de ”angajat”, hotărârile judecătorești, deși neexecutate, devin caduce și nu pot fi supuse executării.
Din aceste considerente, atât timp cât aceste locuințe nu le sunt acordate cu drept de proprietate, creditorii sunt îndreptățiți la executarea respectivelor hotărâri și la repararea prejudiciului moral și material pentru neexecutare sau executare tardivă până la încetarea raporturilor de muncă. În speță, urmează a se invoca și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele în care raporturile de muncă ale beneficiarilor de locuințe de serviciu încetează, iar hotărârile de obligare a autorităților de a asigura reclamanții cu spațiu locativ rămân neexecutate. În cauzele Păduraru, Proțap, Malai și alții vs Republica Moldova, Curtea Europeană a admis argumentul Guvernului, potrivit căruia autoritățile naționale nu mai erau obligate să le acorde reclamanților un spațiu locativ după plecarea acestora din funcție.
Esențial pentru jurisprudență în aceste cauze a fost faptul că însăși Curtea a acceptat argumentul Guvernului că executarea hotărârilor naționale căzuse în desuetudine din cauza circumstanței că reclamanții nu mai dețineau funcții în baza cărora fusese eligibili pentru a fi asigurați cu spațiu locativ. Deci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că reclamanții Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana nu au probat menținerea statutului de victimă (calitatea de angajat) și prin urmare dreptul implicit subiectiv de a solicita executarea hotărârii judecătorești cu privire la asigurarea cu spațiu locativ. 8 În acest sens, Colegiul consideră ca fiind întemeiată și legală concluzia instanței de fond referitor la netemeinicia acțiunii înaintată de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana.
Totodată, Colegiul menționează că în partea de motivare a hotărârii instanței de fond se conține sintagma ”în speță, nu s-a constatat încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil”. Sintagma în cauză, este o greșeală tehnică și nu schimbă soluția instanței de fond, dat fiind faptul că din motivarea hotărârii judecătorești, rezultă că judecătorul a examinat cauza privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Astfel, reieșind din cele menționate și având în vedere că circumstanțele cauzei au fost constatate de prima instanță, care a examinat cauza sub toate aspectele, aplicând corect normele de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, de a admite recursul declarat de Ministerul Justiției, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana.
Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020 și se menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Ala Cobăneanu Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari 9
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.