2ra-773/21 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si reprararea prejudiciului moral

2ra-773/21 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii si reprararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-773/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) L. Mitrofan

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, I. Muruianu, A. Malîi

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând recursurile declarate de către Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu

Mariana și Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu

Vitalie și Iordăchescu Mariana împotriva Ministerului Justiției, intervenienți

accesorii Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020,

c o n s t a t ă :

La 13 august 2019, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au depus

cerere de chemare împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul

mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au menționat că prin hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005, Consiliul municipal Chișinău a fost obligat

să le acorde spațiu locativ cu respectarea cerințelor art. 42-44 din Codul cu privire

la locuințe, în acest sens fiind eliberat titlul executoriu nr. 2-1878/2005.

Prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011

la cererea nr. 13980/08 înaintată de Iordăchescu Vitalie contra Republicii Moldova,

în cadrul unei proceduri amiabile, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să

acorde familiei Iordăchescu spațiu locativ de stat până la data de 31 decembrie

2012.

1

Reclamanții au invocat că în urma reformei petrecute în cadrul sistemului

executării judecătorești, titlul executoriu nr. 2-1878/2005 din 14 iulie 2005 a fost

remis pentru executare de la Oficiul de Executare Centru către Biroul executorului

judecătoresc Ungureanu Oleg.

Ulterior, în luna august 2013, au fost informați despre faptul că executorul

judecătoresc Ungureanu Oleg și-a unit activitatea într-un birou cu executorul

judecătoresc Boțan George, care a preluat executarea documentului executoriu în

cauză.

La 10 septembrie 2014, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, prin care au solicitat constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 iulie 2005 și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 26 februarie 2015,

devenită irevocabilă la 30 septembrie 2015, a fost constatată încălcarea dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

14 iulie 2005 și s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției

suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

După devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 26 februarie 2015, s-au adresat de nenumărate ori către executorii judecătorești

George Boțan și Ungureanu Oleg cu solicitarea executării titlului executoriu, însă

nu au primit nici un răspuns.

Astfel, la 05 august 2016 s-au adresat repetat executorului judecătoresc

Ungureanu Oleg cu o cerere, prin care au solicitat să fie informați despre măsurile

întreprinse întru executarea documentului executoriu și cauzele neexecutării

acestuia pe parcursul a 5 luni.

Prin răspunsul din 16 august 2016, executorul judecătoresc le-a comunicat că

Consiliul m. Chișinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru

construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârii judecătorești.

Reclamanții au specificat că executorul judecătoresc Ungureanu Oleg nu a

întreprins nici o acțiune în scopul executării hotărârii judecătorești, inclusiv nu a

sancționat debitorul conform art. 318 și 319 din Codul contravențional pentru

neexecutarea mai mult de 11 ani a Titlului executoriu nr. 2-1878/2005 din 14 iulie

2005.

Totodată, prin plângerea din 05 august 2016, au înștiințat Ministerul Justiției

și Agentul Guvernamental despre inacțiunile executorului judecătoresc Ungureanu

Oleg și prin răspunsul Direcției Generale Agent Guvernamental din 07 septembrie

2016, le-a fost recomandată adresarea în instanța de judecată și consultarea unui

avocat pentru derularea procedurii.

La 25 octombrie 2016, s-au adresat cu cea de-a doua cerere de chemare în

judecată, prin care au solicitat constatarea încălcării continue a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

14 iulie 2005.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2017, s-

a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii și s-a

încasat de la bugetul de stat a câte 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a fost modificată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 ianuarie 2017, fiind

majorată suma prejudiciului moral de la 5 000 lei până la 20 000 lei pentru fiecare.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, a fost

menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017.

Deci, reclamanții au reiterat că deși au înaintat nenumărate cereri în adresa

executorului judecătoresc Ungureanu Oleg și Consiliului mun. Chișinău, nu a fost

executată nici hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie

2011, astfel titlul executoriu ne fiind executat pe parcursul a 14 ani.

Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au solicitat constatarea încălcării

continue și după emiterea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 iulie 2005 și a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din

11 octombrie 2011 (cererea nr. 13980/08), încasarea de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției a sumei de 200 000 lei pentru fiecare cu titlu de

prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și

Iordăchescu Mariana.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020, s-a admis apelul

declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, reprezentați de avocatul

Mihaila Constantin.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020

și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu

Vitalie și Iordăchescu Mariana.

S-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana suma de 30 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea s-a respins.

La 25 martie 2021, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Recurenții Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, în motivarea

recursului, au invocat că aprecierea probelor de către instanța de judecată a fost

arbitrară, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Recurenții au menționat că suma de 30 000 lei acordată de instanța de apel cu

titlu de prejudiciu moral este inechitabilă și mizeră în raport cu suferințele și

retrăirile pe care le-au avut pe parcursul 15 ani de neexecutare a hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005 și peste 9 ani de neexecutare

a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 octombrie 2011.

3

La fel, au reiterat că atât executorul judecătoresc, cât și autoritățile statului nu

pot invoca lipsa de fonduri și de spațiu locativ drept scuză pentru neexecutarea

hotărârilor judecătorești.

La 26 martie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Recurentul Ministerul Justiției, în motivarea recursului a invocat că instanța

de apel a aplicat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele.

Astfel a menționat că instanța de apel nu a examinat statutul de victimă și

implicit dreptul subiectiv de a solicita executarea hotărârii judecătorești, deși

instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pe aspectul dat.

La fel, a reiterat că hotărârea judecătorească nu specifică despre constituirea

unui drept real de proprietate asupra spațiului locativ.

De asemenea, reieșind din prevederile legale, statul a acordat anumite garanții

sociale unor categorii de angajați, fiind un element de asigurare socială a acestora

pentru exercitarea atribuțiilor de angajat, fiind stabilită expres noțiunea de

”colaborator al sistemului”.

Deci, a specificat că urmează a se constatat dacă la moment Iordăchescu

Vitalie și Iordăchescu Mariana sunt deținători ai dreptului subiectiv prin deținerea

statutului de angajat în sistemul penitenciar, or, legea nu prevedea asigurarea cu

spațiu locativ a persoanelor care sunt foști angajați.

Prin urmare, a reiterat că circumstanțele în cauză sunt esențiale pentru a

constatat dacă reclamanții dețin în continuare statutul de victime în sensul art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale prin prisma dreptului de executare a hotărârii în termen rezonabil.

Or, din moment ce Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana nu mai

activează în sistemul penitenciar, nu mai pot pretinde la asigurarea cu spațiu

locativ.

Respectiv, din moment ce nu mai activează, au pierdut statutul de victimă, dat

fiind faptul că obligația stabilită prin hotărârea judecătorească privind asigurarea

cu spațiu locativ este o obligație afectată de condiție rezolutorie.

Mai mult ca atât, la 03 decembrie 2020, de către Comitetul de Miniștri în

privința lui Iordăchescu Vitalie a fost luată decizia de a închide procedura de

supraveghere a cauzei Iordăchescu contra Moldovei.

În consecință, a invocat că hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

14 iulie 2005, a devenit desuetă datorită acțiunilor reclamanților prin pierderea

statutului de angajat în cadrul sistemului penitenciar.

La 12 aprilie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursurilor.

La 15 aprilie 2021, Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc

Ungureanu Oleg au recepționat cererile de recurs depuse de Iordăchescu Vitalie,

Iordăchescu Mariana și Ministerul Justiției, conform avizelor de recepție (f.d. 37-

38 Vol. II), iar la 19 aprilie 2021, Ministerul Justiției a recepționat recursul declarat

de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana conform avizului de recepție (f.d.

38 Vol. II).

4

Plicul expediat în adresa lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana a fost

restituit în adresa instanței de recurs cu mențiunea ”nereclamat” (f.d.34-35 Vol. II).

La 26 mai 2021, Ministerul Justiției a expediat în adresa instanței de recurs

răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

10 decembrie 2020, iar la 28 ianuarie 2021, instanța de apel a expediat în adresa

părților decizia motivată a instanței de apel.

Recursurile au fost declarate la 25 martie 2021 de către Iordăchescu Vitalie,

Iordăchescu Mariana și la 26 martie 2021 de către Ministerul Justiției, respectiv se

consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, s-au considerat

admisibile recursurile declarate de Iordăchescu Vitalie, Iordăchescu Mariana și

Ministerul Justiției și s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci

judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Iordăchescu Vitalie și

Iordăchescu Mariana au solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2005,

încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de

200 000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de fond a concluzionat referitor

la netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și

Iordăchescu Mariana.

5

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

10 decembrie 2020, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin

care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie

și Iordăchescu Mariana și a constatat încălcarea dreptului reclamanților la

executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

14 iunie 2005.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că, neexecutarea hotărârii

constituie o încălcare a dreptului reclamanților la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și reprezintă o violare a dreptului subiectiv al acestora,

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale și a apreciat că, suma de 30 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral este suficientă.

Analizând legalitatea deciziei contestate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia

instanței de apel una neîntemeiată din următoarele considerente.

După cum s-a stabilit, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

14 iulie 2005, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să acorde lui Iordăchescu

Vitalie și Iordăchescu Mariana cu toți membrii familiei spațiu locativ cu

respectarea cerințelor art. 42-44 din Codul cu privire la locuințe (în vigoare la

momentul adoptării hotărârii).

Drept temei pentru emiterea hotărârii respective, a servit faptul că Iordăchescu

Vitalie, fiind angajat în cadrul sistemului penitenciar, a deținut un drept la spațiul

locativ în baza art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la sistemul penitenciar (în

vigoare la data emiterii hotărârii), care prevedea că locuința, constând din

apartament sau casă separată, este atribuită colaboratorilor sistemului penitenciar

de către autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu normele

stabilite de legislație. Ofițerilor li se atribuie locuință după cel mult un an, iar

celorlalți colaboratori ai sistemului penitenciar, după cel mult 3 ani de la numirea

lor în funcție.

La 14 iulie 2005, în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

14 iulie 2005, a fost eliberat Titlul executoriu.

Prin încheierea Oficiului de executare Centru din 23 iunie 2006, a fost primit

spre executare Titlul executoriu, cu acordarea debitorului a termenului de executare

benevolă.

Colegiul reține că hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie

2005, a rămas neexecutată chiar și după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului

la 11 octombrie 2011, a luat în considerație înțelegerea amiabilă încheiată între

statul Republica Moldova și Iordăchescu Vitalie, prin care Guvernul s-a obligat

să-l despăgubească pe reclamant pentru neexecutarea hotărârii și să execute

hotărârea cu privire la asigurarea cu spațiu locativ până la 31 decembrie 2012.

Făcând uz de remediul intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin

acțiunea înaintată, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au solicitat

constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de executare a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

6

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.

87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Prin Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, a fost instituit

mecanismul compensatoriu de reparare a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Urmează a se menționa că prin art. 28 din Legea cu privire la sistemul

penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare la data emiterii hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005), statul a acordat anumite

garanții sociale unor categorii de angajați, fiind un element de asigurare socială a

acestora pentru exercitarea atribuțiilor de angajat.

Instanța de recurs menționează că anterior, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu

Mariana s-au adresat cu cereri de chemare în judecată, invocând încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 14 iulie 2005, cu solicitarea de a încasa prejudiciul moral pentru

această încălcare.

Astfel prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie

2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015 și

încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2015, s-a constatat

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 14 iulie 2005 și s-a încasat de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și

Iordăchescu Mariana suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

La fel, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, menținută prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, s-a constatat încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 14 iulie 2005 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana

suma de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru fiecare.

Colegiul reține, că pînă la soluționarea speței în cauză a existat o practică

constantă la acest subiect, însă este necesar de remarcat faptul că jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare este în continuă evoluție

și anume practica în cazurile în care raporturile de muncă încetează cu beneficiarii

de garanții sociale, iar hotărârile de obligare a autorităților de a asigura reclamanții

cu spațiu locativ, rămân neexecutate.

7

Prin urmare, Colegiul reiterează că în situația menționată, urmează a fi

modificată cu titlu de principiu practica judiciară în cazurile în care raporturile de

muncă ale beneficiarilor garanțiilor sociale încetează.

Deci, se concluzionează că dreptul de atribuire a spațiului locativ este direct

legat de deținerea statutului de angajat al instituției care acordă aceste beneficii

sociale pe perioada deținerii statutului de angajat.

Astfel, la examinarea litigiilor având ca obiect neexecutarea hotărârilor

judecătorești de acordare a spațiilor locative unor categorii de persoane din cauza

eșecului autorităților statului de a executa în termen rezonabil aceste hotărâri,

urmează a se constata dacă Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana sunt

deținători ai dreptului subiectiv prin deținerea statutului de angajat în sistemul

penitenciar.

Având în vedere faptul că locuințele de serviciu sunt acordate beneficiarilor

pe durata perioadei de angajare, executarea hotărârilor în acest sens este direct

legată de menținerea calității lor de angajat.

La caz, colegiul reține că potrivit informației Administrației Naționale a

Penitenciarelor din 26 mai 2021, Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana au

activat în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare până la data de

01 martie 2008 (în temeiul ordinului de demisie a Departamentului Instituțiilor

Penitenciare nr. 75 din 21 februarie 2008, (f.d. 42 Vol. II).

Faptul în cauză denotă că Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana nu mai

dețin statutul de ”angajați” în sistemul penitenciar.

Prin urmare, odată cu încetarea raporturilor de muncă cu instituția care le-a

acordat beneficiile sociale pe perioada deținerii statutului de ”angajat”, hotărârile

judecătorești, deși neexecutate, devin caduce și nu pot fi supuse executării.

Din aceste considerente, atât timp cât aceste locuințe nu le sunt acordate cu

drept de proprietate, creditorii sunt îndreptățiți la executarea respectivelor hotărâri

și la repararea prejudiciului moral și material pentru neexecutare sau executare

tardivă până la încetarea raporturilor de muncă.

În speță, urmează a se invoca și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului în cauzele în care raporturile de muncă ale beneficiarilor de locuințe de

serviciu încetează, iar hotărârile de obligare a autorităților de a asigura reclamanții

cu spațiu locativ rămân neexecutate.

În cauzele Păduraru, Proțap, Malai și alții vs Republica Moldova, Curtea

Europeană a admis argumentul Guvernului, potrivit căruia autoritățile naționale nu

mai erau obligate să le acorde reclamanților un spațiu locativ după plecarea acestora

din funcție.

Esențial pentru jurisprudență în aceste cauze a fost faptul că însăși Curtea a

acceptat argumentul Guvernului că executarea hotărârilor naționale căzuse în

desuetudine din cauza circumstanței că reclamanții nu mai dețineau funcții în baza

cărora fusese eligibili pentru a fi asigurați cu spațiu locativ.

Deci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că reclamanții Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu

Mariana nu au probat menținerea statutului de victimă (calitatea de angajat) și prin

urmare dreptul implicit subiectiv de a solicita executarea hotărârii judecătorești cu

privire la asigurarea cu spațiu locativ.

8

În acest sens, Colegiul consideră ca fiind întemeiată și legală concluzia

instanței de fond referitor la netemeinicia acțiunii înaintată de Iordăchescu Vitalie

și Iordăchescu Mariana.

Totodată, Colegiul menționează că în partea de motivare a hotărârii instanței

de fond se conține sintagma ”în speță, nu s-a constatat încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil”.

Sintagma în cauză, este o greșeală tehnică și nu schimbă soluția instanței de

fond, dat fiind faptul că din motivarea hotărârii judecătorești, rezultă că judecătorul

a examinat cauza privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

Astfel, reieșind din cele menționate și având în vedere că circumstanțele

cauzei au fost constatate de prima instanță, care a examinat cauza sub toate

aspectele, aplicând corect normele de drept material, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana, de a

admite recursul declarat de Ministerul Justiției, de a casa decizia instanței de apel

și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Iordăchescu Vitalie și Iordăchescu Mariana.

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2020 și se

menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iordăchescu Vitalie și

Iordăchescu Mariana împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

9