2ra-900/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra-900/2022 2-20080979-01-2ra-24062022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Ciubotaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cotruță, A. Malîi, I. Țurcan) D E C I Z I E 26 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Aliona Miron Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de Alexei Zagorodniuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 02 iulie 2020, Alexei Zagorodniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în organele Ministerului Afacerilor Interne în perioada anilor 1995 - 2007, fiind pensionat din motivul dizabilității de gradul II, obținută în timpul exercitării obligațiilor de serviciu, fapt confirmat prin legitimația nr. 19543 din 03 martie 2011 și certificatul nr. 144 - decizia comisiei medico-militare din 20 februarie 2007. A afirmat că nu a fost asigurat cu spațiu locativ de către autoritățile publice locale conform legislației în vigoare, temei pentru care a fost nevoit să se adreseze în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău prin care a solicitat obligarea să fie asigurat împreună cu familia sa cu spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

1 Astfel, prin hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău acțiunea a fost admisă cu obligarea Consiliului mun. Chișinău să îi acorde reclamantului și membrilor familiei lui, spațiu locativ în conformitate cu normele prevăzute de art. 42 din Codul locativ. Ulterior, hotărârea a fost contestată cu apel de către reprezentantul Consiliului mun. Chișinău, însă, a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 10 octombrie 2006. Reclamantul a susținut că după devenirea irevocabilă a deciziei din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău s-a adresat cu cerere la șeful Oficiului de executare a sectorului Centru, mun. Chișinău, prin care a solicitat să primească spre executare titlul executoriu nr. 2-1538/06 din 13 iunie 2006 emis de Judecătoria Centru mun.

Chișinău. Prin încheierea executorului judecătoresc al Oficiului de executare Centru, s-a stabilit un termen de 15 zile debitorului Consiliul mun. Chișinău de a executa benevol cerințele documentului executoriu. A menționat că prin răspunsul Direcției General Locativ Comunale și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, a fost informat că organele publice locale nu pot executa hotărârea instanței de judecată din motivul că sunt mai multe hotărâri judecătorești irevocabile neexecutate și din lipsă de surse financiare. A comunicat că, deși se află spre executare, totuși, hotărârea nu a fost executată și executorul judecătoresc nu a întreprins alte măsuri în vederea executării acesteia.

Reclamantul a notat că a înaintat la CtEDO cerere în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, înregistrată cu nr. 1402/11, în legătură cu faptul că prin neexecutarea hotărârii judecătorești din 13 iunie 2006 se încalcă art. 6 al Convenției, adică, dreptul său la un proces echitabil și la protecția proprietății. Conform scrisorii CtEDO din 29 septembrie 2011, reclamantul a fost informat că la 01 iulie 2011 în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, Curtea considerând că este necesar ca reclamantul să facă uz de noul remediu intern în scopul restabilirii drepturilor încălcate.

Alexei Zagorodniuc a notat că prin decizia din 14 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă parțial acțiunea lui depusă împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiului său a sumei de 5 000 de lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

A menționat că la 28 septembrie 2013, în mod repetat, a înaintat la CtEDO cerere conform art. 34 a Convenției Europene a Drepturilor Omului și art. 45 și 47 ale Regulamentului Curții, aceasta fiind înregistrată cu nr. 65204/13, iar, conform scrisorii din 24 septembrie 2015 a fost informat că la 24 septembrie 2015 a fost adoptată decizia în cauza Ial Texgal Aurica S.A. contra Moldovei (cererea nr. 2 16000/10) și alte 60 de cereri, printre care și cererea sa cu nr. 65204/13 contra Moldovei, care au fost toate conexate și comunicate Guvernului. Ulterior, ca urmare a neexecutării hotărârii judecătorești din 13 iunie 2006, prin hotărârea din 08 februarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, definitivă și irevocabilă la 14 decembrie 2016, s-a admis parțial acțiunea depusă de reclamant, s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău și s-a încasat din contul bugetului de stat suma de 45 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100 000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii. Reclamantul a specificat că, ținând cont de faptul că în continuare nu se executa hotărârea judecătorească irevocabilă, la 05 mai 2017 a mai depus la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și prin hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău a fost admisă parțial acțiunea, s-a constatat faptul încălcării dreptului său prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii irevocabile și s-a încasat de la bugetul de stat suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 45 000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 3295,20 de lei. Însă, prin decizia din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, irevocabilă la 03 octombrie 2018, a fost casată integral hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea sa a fost respinsă ca neîntemeiată. Din aceste motive, s-a adresat din nou cu cerere la 19 noiembrie 2018 în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cererea fiind înregistrată cu nr. 65204/13.

Reclamantul a relatat că, având în vedere că nu se execută hotărârea judecătorească din 13 iunie 2006, la 03 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de chemare în judecată cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pentru o altă perioadă de timp, care, însă, prin hotărârea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, definitivă și irevocabilă la 26 februarie 2020, a fost respinsă ca neîntemeiată. Alexei Zagorodniuc a mai indicat că la 17 aprilie 2020, a depus repetat la CtEDO cerere în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin care a solicitat să fie conexată cererea înregistrată anterior cu nr. 65204/13, în legătură cu faptul că prin neexecutarea hotărârii judecătorești din 13 iunie 2006, s-a încălcat dreptul său la un proces echitabil conform art. 6 al Convenției.

A invocat că Consiliul mun. Chișinău împreună cu Guvernul Republicii Moldova, nu au întreprins nicio măsură pentru executarea hotărârii judecătorești, fiindu-i astfel încălcat dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul Adițional la Convenție. Or, actul justițiar nu se finalizează cu pronunțarea hotărârii de către instanța judecătorească, ci cu executarea ei, astfel, restabilirea persoanei în drepturi. Reclamantul a declarat că hotărârea din 13 iunie 2006 nu se execută de mai mult de 14 ani, termen foarte mare pentru el, reieșind din faptul că locuiește cu membrii familiei în mun.

Chișinău, achitând lunar chirie în mărime de 3 500 de lei. 3 A solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său, pentru perioada de neexecutare a hotărârii din 19 decembrie 2018 până la 19 iulie 2020, a prejudiciului material în sumă de 66 500 de lei cu titlu de chirie pentru 19 luni și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și cheltuielilor pentru xerox în sumă de 255 de lei.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Alexei Zagorodniuc s-a admis parțial și s-a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Zagorodniuc la executarea în termen rezonabil a deciziei din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău în perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020, a drepturilor prevăzute la art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 Protocolul 1 la Convenție. S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei, prejudiciul material în mărime de 66 600 de lei și cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și alte cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei în sumă de 51 de lei.

În rest, pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral și a altor cheltuieli de judecată s-a respins, ca fiind neîntemeiată. La 09 noiembrie 2020, Alexei Zagorodniuc a declarat apel împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral. La 01 decembrie 2020, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexei Zagorodniuc și a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției, fiind casată hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Alexei Zagorodniuc a fost respinsă ca neîntemeiată. La 28 iunie 2021, Alexei Zagorodniuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea reparării prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Alexei Zagorodniuc.

S-a casat integral decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zagorodniuc Alexei împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea 4 prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de avocatul Culeac Reul Natalia, în interesele lui Alexei Zagorodniuc.

S-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. S-a casat integral hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun.

Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată. La 26 aprilie 2022, Alexei Zagorodniuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea reparării prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel contravine practicii Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, formată pe cauze similare.

Recurentul a susținut că instanța de apel eronat a concluzionat precum că nu ar mai avea dreptul la repararea prejudiciului material și moral și la asigurarea cu spațiu locativ, deoarece faptul pensionării sale pe motiv de boală, nicidecum nu influențează un drept deja obținut. Mai mult ca atât, faptul dat nu afectează legalitatea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus asigurarea lui cu spațiu locativ. Or, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, care, în conformitate cu art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, are puterea lucrului judecat, Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău au fost obligați să îi repartizeze spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

A menționat că la momentul devenirii definitive și irevocabile a hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a dobândit dreptul incontestabil de a beneficia de un spațiu locativ, iar, hotărârea nu conține mențiuni că locuința, care era obligat Consiliul municipal Chișinău să i-o acorde, i-ar fi fost dată cu statut juridic „de serviciu” sau cu alt statut juridic. Totodată, a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că anterior, instanțele de judecată au stabilit că i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 aprilie 2022 și a expediat-o participanților la proces la 15 iunie 2022 (f.d. 244, Vol. II), astfel, recursul declarat la 26 aprilie 2022, este în termen. 5 În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24 iunie 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, or, până la examinarea cauzei careva referințe în adresa instanței nu au parvenit. Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Alexei Zagorodniuc, a fost considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea examinării fondului recursului.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă, recursurile s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul și intimații au avut posibilitate să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului declarat de Alexei Zagorodniuc, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, pentru motivele ce succed. În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag.

26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98). În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurentul nu au prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural. Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în 6 fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune în instanță împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, Alexei Zagorodniuc a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul său, pentru perioada de neexecutare a hotărârii din 19 decembrie 2018 până la 19 iulie 2020, a prejudiciului material în sumă de 66 500 de lei cu titlu de chirie pentru 19 luni și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și cheltuielilor pentru xerox în sumă de 255 de lei.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze prima instanță prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a admis parțial acțiunea și a constatat încălcarea dreptului lui Alexei Zagorodniuc la executarea în termen rezonabil a deciziei din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău în perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020, a drepturilor prevăzute la art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 Protocolul 1 la Convenție. A încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei, prejudiciul material în mărime de 66 600 de lei și cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și alte cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei în sumă de 51 de lei.

În rest, pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral și a altor cheltuieli de judecată a respins-o, ca fiind neîntemeiată. Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a respins cererea de apel depusă de avocatul Culeac Reul Natalia, în interesele lui Alexei Zagorodniuc. A admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. A casat integral hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun.

Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată și a pronunțat o nouă hotărâre prin care: A respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a admis o examinare superficială și arbitrară a litigiului dedus judecății. În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a 7 recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Art. 121 Cod de procedură civilă, statuează că instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

În sensul art. 122 alin. (1) Cod de procedură civilă, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. În conformitate cu art. 130 alin. (1) - (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

De altfel, în temeiul art. 131 alin. (1) Cod de procedură civilă, explicațiile date de părți și intervenienți asupra circumstanțelor care le sunt cunoscute și care au importanță în proces urmează a fi verificate și evaluate deopotrivă cu celelalte probe. Explicațiile pot fi date oral sau în scris. Dacă partea audiată are mai mulți coparticipanți procesuali, instanța, în funcție de circumstanțele cauzei, determină necesitatea interogării tuturor coparticipanților sau numai a unora din ei. Așadar, conform probelor prezentate, Colegiul atestă că prin hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău s-a obligat Consiliul mun.

Chișinău să acorde lui Alexei Zagorodniuc și membrii familiei lui, spațiu locativ în conformitate cu normele prevăzute de art. 42 Codul locativ (f.d. 38-40, Vol. I). Conform materialelor cauzei, Direcția Generală Locativ-Comunale și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău prin răspunsul nr. Z-1158/15 din 26 mai 2015 a comunicat lui Alexei Zagorodniuc că la momentul actual executarea documentului executoriu nu poate fi posibilă din cauza lipsei spațiului locativ liber în mun. Chișinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de locuințe, ceea ce a redus substanțial imobilul cu destinație locativă aflat în proprietatea municipală, autoritățile administrației publice locale neavând posibilitatea să execute hotărârile irevocabile ale instanțelor de judecată.

A mai comunicat Primăria mun. Chișinău că a înaintat nu un singur demers către Guvernul Republicii Moldova prin care a solicitat alocarea de mijloace financiare pentru 8 construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile (f.d. 68, Vol. I). Prin dispoziția Primarului general interimar al mun. Chișinău din 23 februarie 2018 s-a inclus pe ordinea de zi la ședința extraordinară a Consiliului mun. Chișinău din 27 februarie 2018 subiectul cu privire la „informație referitor la hotărârile de judecată conform cărora Primăria este obligată să asigure cetățenii cu spațiu locativ”, iar despre rezultatele ședinței creditorii urmăritori vor fi informați (f.d.

162, Vol. I). Totodată, în scopul asigurării cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, prin demers nr. 811-i din 03 octombrie 2017 a propus includerea în bugetul pe programe construcția unui bloc de locuințe sociale cu 9-10 nivele, aproximativ 80 de apartamente pentru categoriile vulnerabile ce necesită îmbunătățirea condițiilor de trai, costul total al programului constituind suma de 610 000 de lei conform calculelor prezentate de către IPM „Chișinăuproiect”. Ulterior, prin demersul nr. 02-109/641 din 22 iulie 2020, Primăria mun. Chișinău s-a adresat către Ministerul Finanțelor cu solicitarea alocării surselor financiare din bugetul de Stat pentru procurarea/ construirea locuințelor sociale în scopul executării hotărârilor de judecată devenite definitive și irevocabile, prin care autoritățile administrației publice locale ale mun.

Chișinău sunt obligate să asigurare cu spațiu locativ diverse categorii de cetățeni, inclusiv și persoanele care au participat la acțiunile de luptă pentru apărarea independenței și integrității teritoriale ale Republicii Moldova. Articolul 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale statuează că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1)-(3) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant). Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

9 Astfel, Colegiul reiterează că prin hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău s-a obligat Consiliul mun. Chișinău să-i acorde lui Alexei Zagorodniuc și membrii familiei lui, spațiu locativ în conformitate cu normele prevăzute de art. 42 Codul locativ. Decizia fiind definitivă de la pronunțare. Conform Raportului pe marginea procedurii de executare nr. 026-5-595/06 din 15 octombrie 2020 întocmit de executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, se atestă că în cadrul Oficiului de executare Centru, la 14 noiembrie 2006 a parvenit spre executare documentul executoriu nr. 2-1538 din 13 iunie 2006, emis de Judecătoria Centru, mun.

Chișinău cu privire la obligarea Consiliului mun. Chișinău să acorde familiei lui Alexei Zagorodniuc spațiu locativ, iar la 17 noiembrie 2006 a fost emisă încheierea nr. 5-595/06, prin care a fost primit spre executare și intentată procedura de executare cu stabilirea termenului pentru executare benevolă de 15 zile. Ulterior, în urma modificării Codului de executare, procedura de executare a fost preluată de către executorul judecătoresc Ungureanu Oleg. La cererea creditorului a fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr. 10 din str. XXXXX, mun. Chișinău. La solicitarea de a executa documentul executoriu, Primăria mun. Chișinău a motivat că la moment problema abordată nu poate fi soluționată din lipsa spațiului locativ liber în mun.

Chișinău, iar la moment Consiliul mun. Chișinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru construcția spațiului locativ și întru executarea hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată. La demersurile privind executarea documentului executoriu, debitorul oferă același răspuns. Executorul judecătoresc practic a fost și este în imposibilitate de a întreprinde careva acțiuni de executare până la această dată, în condițiile în care debitorul procedurii de executare, în speță Consiliul mun. Chișinău nu dispune de spații locative disponibile din fondul locativ a mun. Chișinău, cât și mijloace financiare necesare pentru construcția acestor spații locative (f.d. 160-165, Vol. I). Așadar, se constată că hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău nu a fost executată. Totodată, Colegiul reține că anterior, Alexei Zagorodniuc s-a adresat cu cereri de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru anumite perioade de timp (f.d. 74- 94, Vol. I), fapt care a condiționat adresarea repetată a acestuia cu prezenta acțiune privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020. Conform art. 120 din Constituția Republicii Moldova, este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul Republicii Moldova. 10 Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi. În conformitate cu art. 255 Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare.

Conform art. 70 alin. (1) Codul de executare, documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului judecătoresc. Astfel, la 14 noiembrie 2006, Alexei Zagorodniuc s-a adresat executorului judecătoresc Ungureanu Oleg cu cerere privind intentarea procedurii de executare a documentului executoriu nr. 2-1538 din 13 iunie 2006 emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, privind obligarea Consiliului mun. Chișinău să acorde familiei Zagorodniuc spațiu locativ conform normelor art. 42 din Codul cu privire la locuințe.

Prin urmare, Colegiul consideră întemeiată concluzia primei instanțe, prin care a notat că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral, material, revine statului. Constatarea existenței sau lipsa încălcării dreptului lui Alexei Zagorodniuc urmează a fi analizată prin prisma acțiunilor întreprinse de organele de executarea ale statului în vederea executării hotărârii judecătorești și pârghiile puse la dispoziția justițiabilului de către stat pentru a-și exercita dreptul său recunoscut la executarea hotărârii judecătorești. Astfel, probatoriul anexat la materialele cauzei atestă că prin încheierea executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr. 5-595/06 din 17 noiembrie 2006 s-a primit spre executare și s-a intentat procedura de executare cu privire la executarea hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, fiind obligat debitorul să execute documentul executoriu odată cu primirea încheierii menționate. Se impune a învedera că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat cu rol de principiu că administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 din Convenție de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. La caz, prima instanță întemeiat a menționat că, nu au fost demonstrate careva acțiuni ale autorității publice locale întreprinse în scopul executării documentului executoriu, or, răspunsurile acesteia la demersurile executorului judecătoresc că este în imposibilitate de a executa hotărârea instanței de judecată, pe motivul lipsei spațiului locativ liber în mun.

Chișinău și a mijloacelor financiare, denotă indubitabil o atitudine contrară drepturilor și intereselor lui Alexei Zagorodniuc din partea debitorului procedurii de executare, care reprezentă o autoritate publică. Complexitatea obiectului executării manifestat prin imposibilitatea executării hotărârii judecătoreștii privind acordarea spațiului locativ, se datorează faptului că 11 debitorul Consiliul mun. Chișinău nu dispune de spații locative disponibile în mun. Chișinău și de mijloace financiare pentru construcția spațiilor locative. Însă, o autoritate de stat nu poate să invoce lipsa fondurilor ca scuză pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, mai mult că întârzierea de executare nu poate fi astfel, încât să prejudicieze esența dreptului protejat conform art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

(cauza Immobiliare Saffi c. Italy, hotărârea din 28 iulie -1999). La acest capitol, se va menționa și faptul că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 alin. (1), ar fi iluzoriu dacă sistemul de drept al unui Stat Contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească irevocabilă și obligatorie să rămână neexecutată în detrimentul unei părți. (cauza Grițco c. Moldova, hotărârea din 29 noiembrie 2005). Executarea unei hotărâri pronunțate de orice instanță trebuie, prin urmare, privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 al Convenției.

(cauza Hornsby c. Greece, hotărârea din 19 martie 1997, cauza Burdov c. Russia, hotărârea din 7 mai 2002). În speță este cert că autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, care este statul Republica Moldova, nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării hotărârii judecătorești definitive, or, în consecință Alexei Zagorodniuc nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referea la acordarea spațiului locativ conform art. 42 din Codul cu privire la locuințe, fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimului a rămas neexecutată până în prezent.

În această ordine de idei, fiind evidentă încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, perioada de referință care urmează a fi luată în considerație în speță constituie cea cuprinsă de la 19 decembrie 2018, ținând cont că pentru perioada anterioară instanțele judecătorești naționale s-au expus, și până la ziua adoptării hotărârii. În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada neexecutării în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, care s-a constatat a fi una continuă, de caracterul obligației de executare, comportamentul autorității însărcinate cu obligația executării, precum și miza (interesul) pentru creditor, instanța de judecată conchide că cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, prevăzută de legislația internă, articolul 6 alin. (1) al Convenției și art. 1 Protocolul 1 la Convenție nu a fost respectată, împrejurări ce atestă constatarea acestei încălcări.

Conform art. 5 alin. (1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția până la 01 martie 2019) și art. 2036 Cod civil în redacția nouă, prevăd că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe fizice și psihice) prin fapte ce atentează la 12 drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislația, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, întemeiat prima instanță a decis de a acorda o satisfacție echitabilă de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului material, moral, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

De altfel, Colegiul consideră întemeiată argumentarea primei instanțe, prin care a indicat că cuantumul prejudiciului moral solicitat de către Alexei Zagorodniuc în sumă de 100 000 de lei este vădit disproporționat și excesiv, nefiind în relație de proporționalitate cu gravitatea suferințelor psihice suportate. Or, în cazul constării faptul încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil se pot pretinde daune morale al căror cuantum se stabilește prin aproximare, instanța urmând să aibă în vedere o serie de criterii. De asemenea, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului, prezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

CtEDO consideră că constatarea violării reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă suficientă ca excepție (Burdov nr. 2 c.Rusiei, 2009, para. 154) Așadar, în cazul în speță, nu este suficientă constatarea violării art. 6 CEDO, dar este necesar a acorda și compensației în acest sens. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Osadcii și alții contra Republicii Moldova, hotărârea din 07.07.2020 a constatat că a avut loc o încălcare a drepturilor reclamanților garantate de Articolul 6 § 1 din Convenție și de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza neexecutării prompte a hotărârilor naționale emise în favoarea lor. Curtea a notat că instanțele naționale au recunoscut încălcarea drepturilor reclamanților din cauza duratei nerezonabile de executare și au acordat anumite despăgubiri.

Cu toate acestea, Curtea nu a fost convinsă că sumele acordate reclamanților la nivel național au fost în concordanță cu cele acordate de către ea în cauze similare înaintate împotriva Republicii Moldova (a se vedea, printre altele, Botezatu v. Republica Moldova, § 42, Mizernaia v. Moldova, nr. 31790/03, § 32, 25 septembrie 2007, Prodan v. Moldova, nr. 49806/99, § 82, CEDO 2004-III Astfel, ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul și gravitatea suferințelor suportate de către reclamant, de circumstanțele și complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de executare, interesul creditorului, conduita autorităților responsabile de executarea documentului executoriu, precum și de perioada de timp menționată supra, corect prima instanță a considerat că urmează a fi încasat din bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei, care este o sumă rezonabilă ce ar aduce o satisfacție echitabilă lui Alexei Zagorodniuc și este una corelativă cu practica judiciară în cazuri similare, inclusiv și cu jurisprudența CEDO.

13 Conform art. 4 alin. (1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. În speță se mai reține că prin contractele de locațiune din 18 iulie 2017 și 18 iulie 2019, Vera Munteanu a transmis lui Alexei Zagorodniuc în folosință temporară apartamentul nr. 117 din str. Grenoble 128/1, mun.

Chișinău, iar ultimul s-a obligat să achite chiria în mărime de 3 500 de lei/ lunar (f.d. 44-47, Vol. I). Contractele menționate sunt înregistrate la Direcția deservire fiscală Centru cu nr. 269 din 15 august 2017 și nr. 42975 din 07 octombrie 2019. Din declarațiile-confirmări se atestă că Vera Munteanu primește lunar plata chiriei de la Alexei Zagorodniuc în sumă de 3 500 de lei, conform contractului de locațiune (f.d. 49-67, Vol. I). Prin urmare, reținând că Alexei Zagorodniuc a suportat prejudiciu material sub formă de plată a chiriei pentru bunul imobil închiriat în perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020 în legătură cu neexecutarea hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău, în această perioadă, corect prima instanță a considerat că pretențiile privind încasarea prejudiciului material sunt întemeiate și ca rezultat întemeiat li-a admis. Totodată, reținând prevederile art. 82, 94 alin. (1) și (2), 96 alin. (1) și alin. (11) Cod de procedură civilă, întemeiat prima instanță a dispus și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei, conform bonului de plată seria QL nr. 689502 din 22 iulie 2020, precum și cheltuielile de efectuare a xerocopiilor în sumă de 51 de lei. În conexiunea celor enunțate, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită fapt ce a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe când prima instanță corect a concluzionat asupra temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de Alexei Zagorodniuc.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Zagorodniuc, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Alexei Zagorodniuc. Se casează decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva 14 Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Aliona Miron Iurie Bejenaru Galina Stratulat 15