2ra-900/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil

2ra-900/22 — constatarea faptului încălcării dreptului la executare a hotărîrii în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-900/2022

2-20080979-01-2ra-24062022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Ciubotaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cotruță, A. Malîi, I. Țurcan)

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Alexei Zagorodniuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun.

Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 iulie 2020, Alexei Zagorodniuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău,

Consiliul mun. Chișinău și executorul judecătoresc Ungureanu Oleg cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în organele Ministerului Afacerilor

Interne în perioada anilor 1995 - 2007, fiind pensionat din motivul dizabilității de

gradul II, obținută în timpul exercitării obligațiilor de serviciu, fapt confirmat prin

legitimația nr. 19543 din 03 martie 2011 și certificatul nr. 144 - decizia comisiei

medico-militare din 20 februarie 2007.

A afirmat că nu a fost asigurat cu spațiu locativ de către autoritățile publice

locale conform legislației în vigoare, temei pentru care a fost nevoit să se adreseze

în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun.

Chișinău prin care a solicitat obligarea să fie asigurat împreună cu familia sa cu

spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

1

Astfel, prin hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău

acțiunea a fost admisă cu obligarea Consiliului mun. Chișinău să îi acorde

reclamantului și membrilor familiei lui, spațiu locativ în conformitate cu normele

prevăzute de art. 42 din Codul locativ.

Ulterior, hotărârea a fost contestată cu apel de către reprezentantul Consiliului

mun. Chișinău, însă, a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

10 octombrie 2006.

Reclamantul a susținut că după devenirea irevocabilă a deciziei din

10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău s-a adresat cu cerere la șeful

Oficiului de executare a sectorului Centru, mun. Chișinău, prin care a solicitat să

primească spre executare titlul executoriu nr. 2-1538/06 din 13 iunie 2006 emis de

Judecătoria Centru mun. Chișinău.

Prin încheierea executorului judecătoresc al Oficiului de executare Centru, s-a

stabilit un termen de 15 zile debitorului Consiliul mun. Chișinău de a executa

benevol cerințele documentului executoriu.

A menționat că prin răspunsul Direcției General Locativ Comunale și

Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, a fost informat că organele publice locale

nu pot executa hotărârea instanței de judecată din motivul că sunt mai multe

hotărâri judecătorești irevocabile neexecutate și din lipsă de surse financiare.

A comunicat că, deși se află spre executare, totuși, hotărârea nu a fost

executată și executorul judecătoresc nu a întreprins alte măsuri în vederea

executării acesteia.

Reclamantul a notat că a înaintat la CtEDO cerere în conformitate cu art. 34

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, înregistrată cu nr. 1402/11, în

legătură cu faptul că prin neexecutarea hotărârii judecătorești din 13 iunie 2006 se

încalcă art. 6 al Convenției, adică, dreptul său la un proces echitabil și la protecția

proprietății.

Conform scrisorii CtEDO din 29 septembrie 2011, reclamantul a fost informat

că la 01 iulie 2011 în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen a hotărârii

judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, Curtea considerând că este necesar ca

reclamantul să facă uz de noul remediu intern în scopul restabilirii drepturilor

încălcate.

Alexei Zagorodniuc a notat că prin decizia din 14 februarie 2013 a Curții de

Apel Chișinău a fost admisă parțial acțiunea lui depusă împotriva Ministerului

Finanțelor, intervenient accesoriu Ministerul Justiției, Consiliul mun. Chișinău și

executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, prin care s-a constatat încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și s-a dispus

încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiului său a

sumei de 5 000 de lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii din 13 iunie 2006

a Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

A menționat că la 28 septembrie 2013, în mod repetat, a înaintat la CtEDO

cerere conform art. 34 a Convenției Europene a Drepturilor Omului și art. 45 și 47

ale Regulamentului Curții, aceasta fiind înregistrată cu nr. 65204/13, iar, conform

scrisorii din 24 septembrie 2015 a fost informat că la 24 septembrie 2015 a fost

adoptată decizia în cauza Ial Texgal Aurica S.A. contra Moldovei (cererea nr.

2

16000/10) și alte 60 de cereri, printre care și cererea sa cu nr. 65204/13 contra

Moldovei, care au fost toate conexate și comunicate Guvernului.

Ulterior, ca urmare a neexecutării hotărârii judecătorești din 13 iunie 2006,

prin hotărârea din 08 februarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

definitivă și irevocabilă la 14 decembrie 2016, s-a admis parțial acțiunea depusă de

reclamant, s-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și s-a încasat din

contul bugetului de stat suma de 45 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 100

000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii.

Reclamantul a specificat că, ținând cont de faptul că în continuare nu se

executa hotărârea judecătorească irevocabilă, la 05 mai 2017 a mai depus la

Judecătoria Buiucani mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției și prin hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău a fost admisă parțial acțiunea, s-a constatat faptul încălcării

dreptului său prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii irevocabile și s-a

încasat de la bugetul de stat suma de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și

suma de 45 000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neexecutarea în

termen rezonabil a hotărârii, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 3295,20

de lei.

Însă, prin decizia din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, irevocabilă la

03 octombrie 2018, a fost casată integral hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea sa a

fost respinsă ca neîntemeiată. Din aceste motive, s-a adresat din nou cu cerere la 19

noiembrie 2018 în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, cererea fiind înregistrată cu nr. 65204/13.

Reclamantul a relatat că, având în vedere că nu se execută hotărârea

judecătorească din 13 iunie 2006, la 03 decembrie 2018 a depus o nouă cerere de

chemare în judecată cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, pentru o altă perioadă de timp, care,

însă, prin hotărârea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

definitivă și irevocabilă la 26 februarie 2020, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Alexei Zagorodniuc a mai indicat că la 17 aprilie 2020, a depus repetat la

CtEDO cerere în conformitate cu art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, prin care a solicitat să fie conexată cererea înregistrată anterior cu nr.

65204/13, în legătură cu faptul că prin neexecutarea hotărârii judecătorești din 13

iunie 2006, s-a încălcat dreptul său la un proces echitabil conform art. 6 al

Convenției.

A invocat că Consiliul mun. Chișinău împreună cu Guvernul Republicii

Moldova, nu au întreprins nicio măsură pentru executarea hotărârii judecătorești,

fiindu-i astfel încălcat dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil,

prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

art. 1 din Protocolul Adițional la Convenție. Or, actul justițiar nu se finalizează cu

pronunțarea hotărârii de către instanța judecătorească, ci cu executarea ei, astfel,

restabilirea persoanei în drepturi.

Reclamantul a declarat că hotărârea din 13 iunie 2006 nu se execută de mai

mult de 14 ani, termen foarte mare pentru el, reieșind din faptul că locuiește cu

membrii familiei în mun. Chișinău, achitând lunar chirie în mărime de 3 500 de lei.

3

A solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul său, pentru perioada de neexecutare a hotărârii din 19

decembrie 2018 până la 19 iulie 2020, a prejudiciului material în sumă de 66 500

de lei cu titlu de chirie pentru 19 luni și a prejudiciului moral în sumă de 100 000

de lei, precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de

lei și cheltuielilor pentru xerox în sumă de 255 de lei.

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Alexei Zagorodniuc s-a admis parțial și s-a constatat încălcarea

dreptului lui Alexei Zagorodniuc la executarea în termen rezonabil a deciziei din

10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău în perioada 19 decembrie 2018 – 19

iulie 2020, a drepturilor prevăzute la art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 Protocolul 1 la

Convenție. S-a încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor,

prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc

prejudiciul moral în sumă de 30 000 de lei, prejudiciul material în mărime de 66

600 de lei și cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență

juridică în mărime de 5 000 de lei și alte cheltuieli suportate în legătură cu

examinarea cauzei în sumă de 51 de lei. În rest, pretenția cu privire la încasarea

prejudiciului moral și a altor cheltuieli de judecată s-a respins, ca fiind

neîntemeiată.

La 09 noiembrie 2020, Alexei Zagorodniuc a declarat apel împotriva hotărârii

din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

La 01 decembrie 2020, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din

04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri

noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Alexei Zagorodniuc și a fost admis apelul declarat de Ministerul

Justiției, fiind casată hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Alexei

Zagorodniuc a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 28 iunie 2021, Alexei Zagorodniuc a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea reparării

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

Prin decizia din 26 ianuarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Alexei Zagorodniuc. S-a casat integral decizia din 03 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Zagorodniuc Alexei împotriva Ministerului Justiției, intervenienți

accesorii Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

4

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de avocatul Culeac Reul Natalia, în interesele lui Alexei

Zagorodniuc. S-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. S-a casat

integral hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun.

Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești,

încasarea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată și

s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care: S-a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți

accesorii Primăria și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg

Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral,

compensarea cheltuielilor de judecată.

La 26 aprilie 2022, Alexei Zagorodniuc a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și modificarea hotărârii primei instanțe în partea reparării

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel contravine

practicii Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene pentru Drepturile Omului,

formată pe cauze similare.

Recurentul a susținut că instanța de apel eronat a concluzionat precum că nu

ar mai avea dreptul la repararea prejudiciului material și moral și la asigurarea cu

spațiu locativ, deoarece faptul pensionării sale pe motiv de boală, nicidecum nu

influențează un drept deja obținut. Mai mult ca atât, faptul dat nu afectează

legalitatea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus asigurarea lui cu spațiu

locativ. Or, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, care, în conformitate cu

art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, are puterea lucrului judecat,

Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău au fost obligați să îi repartizeze

spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

A menționat că la momentul devenirii definitive și irevocabile a hotărârii din

13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a dobândit dreptul

incontestabil de a beneficia de un spațiu locativ, iar, hotărârea nu conține mențiuni

că locuința, care era obligat Consiliul municipal Chișinău să i-o acorde, i-ar fi fost

dată cu statut juridic „de serviciu” sau cu alt statut juridic.

Totodată, a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că anterior, instanțele

de judecată au stabilit că i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 aprilie 2022 și a

expediat-o participanților la proces la 15 iunie 2022 (f.d. 244, Vol. II), astfel,

recursul declarat la 26 aprilie 2022, este în termen.

5

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24 iunie 2022

instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței, or, până la examinarea cauzei careva referințe în adresa

instanței nu au parvenit.

Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de Alexei Zagorodniuc, a fost considerat admisibil și a fost fixat spre

examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea examinării fondului

recursului.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,

recursurile s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea

participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată,

toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și

soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență,

recurentul și intimații au avut posibilitate să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului declarat de Alexei Zagorodniuc, cu

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurentul nu

au prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

6

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune în instanță împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, Alexei Zagorodniuc a

solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul său, pentru perioada de neexecutare a hotărârii din 19 decembrie

2018 până la 19 iulie 2020, a prejudiciului material în sumă de 66 500 de lei cu

titlu de chirie pentru 19 luni și a prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei,

precum și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei și

cheltuielilor pentru xerox în sumă de 255 de lei.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze prima instanță prin hotărârea

din 04 noiembrie 2020 a admis parțial acțiunea și a constatat încălcarea dreptului

lui Alexei Zagorodniuc la executarea în termen rezonabil a deciziei din

10 octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău în perioada 19 decembrie 2018 – 19

iulie 2020, a drepturilor prevăzute la art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 1 Protocolul 1 la

Convenție. A încasat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Alexei Zagorodniuc prejudiciul

moral în sumă de 30 000 de lei, prejudiciul material în mărime de 66 600 de lei și

cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli pentru asistență juridică în mărime

de 5 000 de lei și alte cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei în sumă

de 51 de lei. În rest, pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral și a altor

cheltuieli de judecată a respins-o, ca fiind neîntemeiată.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a respins cererea de apel

depusă de avocatul Culeac Reul Natalia, în interesele lui Alexei Zagorodniuc. A

admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. A casat integral hotărârea din

04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul mun. Chișinău,

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil al hotărârii judecătorești, încasarea

prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată și a pronunțat

o nouă hotărâre prin care: A respins cererea de chemare în judecată depusă de

Alexei Zagorodniuc împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Primăria și Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil al

hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, compensarea

cheltuielilor de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția

instanței de apel este neîntemeiată, deoarece a admis o examinare superficială și

arbitrară a litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

7

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Art. 121 Cod de procedură civilă, statuează că instanța judecătorească reține

spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori

pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

În sensul art. 122 alin. (1) Cod de procedură civilă, circumstanțele care,

conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi

dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) - (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

De altfel, în temeiul art. 131 alin. (1) Cod de procedură civilă, explicațiile

date de părți și intervenienți asupra circumstanțelor care le sunt cunoscute și care

au importanță în proces urmează a fi verificate și evaluate deopotrivă cu celelalte

probe. Explicațiile pot fi date oral sau în scris. Dacă partea audiată are mai mulți

coparticipanți procesuali, instanța, în funcție de circumstanțele cauzei, determină

necesitatea interogării tuturor coparticipanților sau numai a unora din ei.

Așadar, conform probelor prezentate, Colegiul atestă că prin hotărârea din 13

iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 10

octombrie 2006 a Curții de Apel Chișinău s-a obligat Consiliul mun. Chișinău să

acorde lui Alexei Zagorodniuc și membrii familiei lui, spațiu locativ în

conformitate cu normele prevăzute de art. 42 Codul locativ (f.d. 38-40, Vol. I).

Conform materialelor cauzei, Direcția Generală Locativ-Comunale și

Amenajare a Consiliului mun. Chișinău prin răspunsul nr. Z-1158/15 din 26 mai

2015 a comunicat lui Alexei Zagorodniuc că la momentul actual executarea

documentului executoriu nu poate fi posibilă din cauza lipsei spațiului locativ liber

în mun. Chișinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de locuințe,

ceea ce a redus substanțial imobilul cu destinație locativă aflat în proprietatea

municipală, autoritățile administrației publice locale neavând posibilitatea să

execute hotărârile irevocabile ale instanțelor de judecată. A mai comunicat

Primăria mun. Chișinău că a înaintat nu un singur demers către Guvernul

Republicii Moldova prin care a solicitat alocarea de mijloace financiare pentru

8

construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor judecătorești

definitive și irevocabile (f.d. 68, Vol. I).

Prin dispoziția Primarului general interimar al mun. Chișinău din 23 februarie

2018 s-a inclus pe ordinea de zi la ședința extraordinară a Consiliului mun.

Chișinău din 27 februarie 2018 subiectul cu privire la „informație referitor la

hotărârile de judecată conform cărora Primăria este obligată să asigure cetățenii cu

spațiu locativ”, iar despre rezultatele ședinței creditorii urmăritori vor fi informați

(f.d. 162, Vol. I).

Totodată, în scopul asigurării cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori,

Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, prin

demers nr. 811-i din 03 octombrie 2017 a propus includerea în bugetul pe

programe construcția unui bloc de locuințe sociale cu 9-10 nivele, aproximativ 80

de apartamente pentru categoriile vulnerabile ce necesită îmbunătățirea condițiilor

de trai, costul total al programului constituind suma de 610 000 de lei conform

calculelor prezentate de către IPM „Chișinăuproiect”.

Ulterior, prin demersul nr. 02-109/641 din 22 iulie 2020, Primăria mun.

Chișinău s-a adresat către Ministerul Finanțelor cu solicitarea alocării surselor

financiare din bugetul de Stat pentru procurarea/ construirea locuințelor sociale în

scopul executării hotărârilor de judecată devenite definitive și irevocabile, prin care

autoritățile administrației publice locale ale mun. Chișinău sunt obligate să

asigurare cu spațiu locativ diverse categorii de cetățeni, inclusiv și persoanele care

au participat la acțiunile de luptă pentru apărarea independenței și integrității

teritoriale ale Republicii Moldova.

Articolul 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale statuează că orice persoană are dreptul la

judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de

către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie

asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1)-(3) Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr.

87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o

cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și

repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu

pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală,

a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de

stat debitoare.

9

Astfel, Colegiul reiterează că prin hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 10 octombrie 2006 a Curții de

Apel Chișinău s-a obligat Consiliul mun. Chișinău să-i acorde lui Alexei

Zagorodniuc și membrii familiei lui, spațiu locativ în conformitate cu normele

prevăzute de art. 42 Codul locativ. Decizia fiind definitivă de la pronunțare.

Conform Raportului pe marginea procedurii de executare nr. 026-5-595/06

din 15 octombrie 2020 întocmit de executorul judecătoresc Ungureanu Oleg, se

atestă că în cadrul Oficiului de executare Centru, la 14 noiembrie 2006 a parvenit

spre executare documentul executoriu nr. 2-1538 din 13 iunie 2006, emis de

Judecătoria Centru, mun. Chișinău cu privire la obligarea Consiliului mun.

Chișinău să acorde familiei lui Alexei Zagorodniuc spațiu locativ, iar la 17

noiembrie 2006 a fost emisă încheierea nr. 5-595/06, prin care a fost primit spre

executare și intentată procedura de executare cu stabilirea termenului pentru

executare benevolă de 15 zile. Ulterior, în urma modificării Codului de executare,

procedura de executare a fost preluată de către executorul judecătoresc Ungureanu

Oleg. La cererea creditorului a fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr. 10

din str. XXXXX, mun. Chișinău. La solicitarea de a executa documentul

executoriu, Primăria mun. Chișinău a motivat că la moment problema abordată nu

poate fi soluționată din lipsa spațiului locativ liber în mun. Chișinău, iar la moment

Consiliul mun. Chișinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru

construcția spațiului locativ și întru executarea hotărârilor definitive și irevocabile

ale instanțelor de judecată. La demersurile privind executarea documentului

executoriu, debitorul oferă același răspuns. Executorul judecătoresc practic a fost și

este în imposibilitate de a întreprinde careva acțiuni de executare până la această

dată, în condițiile în care debitorul procedurii de executare, în speță Consiliul mun.

Chișinău nu dispune de spații locative disponibile din fondul locativ a mun.

Chișinău, cât și mijloace financiare necesare pentru construcția acestor spații

locative (f.d. 160-165, Vol. I).

Așadar, se constată că hotărârea din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun.

Chișinău nu a fost executată.

Totodată, Colegiul reține că anterior, Alexei Zagorodniuc s-a adresat cu cereri

de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești pentru anumite perioade de timp (f.d. 74-

94, Vol. I), fapt care a condiționat adresarea repetată a acestuia cu prezenta acțiune

privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești pentru perioada 19 decembrie 2018 – 19 iulie 2020.

Conform art. 120 din Constituția Republicii Moldova, este obligatorie

respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești,

precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării

sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, hotărârile,

încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile,

cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt

obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale,

organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul

Republicii Moldova.

10

Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor,

delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de

judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.

În conformitate cu art. 255 Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu

excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare.

Conform art. 70 alin. (1) Codul de executare, documentul executoriu va fi

executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un

termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt

complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la

procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului

judecătoresc.

Astfel, la 14 noiembrie 2006, Alexei Zagorodniuc s-a adresat executorului

judecătoresc Ungureanu Oleg cu cerere privind intentarea procedurii de executare

a documentului executoriu nr. 2-1538 din 13 iunie 2006 emis de Judecătoria

Centru, mun. Chișinău, privind obligarea Consiliului mun. Chișinău să acorde

familiei Zagorodniuc spațiu locativ conform normelor art. 42 din Codul cu privire

la locuințe.

Prin urmare, Colegiul consideră întemeiată concluzia primei instanțe, prin

care a notat că sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu

moral, material, revine statului.

Constatarea existenței sau lipsa încălcării dreptului lui Alexei Zagorodniuc

urmează a fi analizată prin prisma acțiunilor întreprinse de organele de executarea

ale statului în vederea executării hotărârii judecătorești și pârghiile puse la

dispoziția justițiabilului de către stat pentru a-și exercita dreptul său recunoscut la

executarea hotărârii judecătorești.

Astfel, probatoriul anexat la materialele cauzei atestă că prin încheierea

executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr. 5-595/06 din 17 noiembrie 2006 s-a

primit spre executare și s-a intentat procedura de executare cu privire la executarea

hotărârii din 13 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fiind obligat

debitorul să execute documentul executoriu odată cu primirea încheierii

menționate.

Se impune a învedera că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat cu

rol de principiu că administrația constituie un element al statului de drept, interesul

său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Dacă administrația

refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea

acesteia, garanțiile art. 6 din Convenție de care a beneficiat justițiabilul în fața

instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi.

La caz, prima instanță întemeiat a menționat că, nu au fost demonstrate careva

acțiuni ale autorității publice locale întreprinse în scopul executării documentului

executoriu, or, răspunsurile acesteia la demersurile executorului judecătoresc că

este în imposibilitate de a executa hotărârea instanței de judecată, pe motivul lipsei

spațiului locativ liber în mun. Chișinău și a mijloacelor financiare, denotă

indubitabil o atitudine contrară drepturilor și intereselor lui Alexei Zagorodniuc din

partea debitorului procedurii de executare, care reprezentă o autoritate publică.

Complexitatea obiectului executării manifestat prin imposibilitatea executării

hotărârii judecătoreștii privind acordarea spațiului locativ, se datorează faptului că

11

debitorul Consiliul mun. Chișinău nu dispune de spații locative disponibile în mun.

Chișinău și de mijloace financiare pentru construcția spațiilor locative.

Însă, o autoritate de stat nu poate să invoce lipsa fondurilor ca scuză pentru

neexecutarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, mai mult că întârzierea de

executare nu poate fi astfel, încât să prejudicieze esența dreptului protejat conform

art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale. (cauza Immobiliare Saffi c. Italy, hotărârea din 28 iulie

-1999).

La acest capitol, se va menționa și faptul că dreptul la o instanță, garantat de

articolul 6 alin. (1), ar fi iluzoriu dacă sistemul de drept al unui Stat Contractant ar

permite ca o hotărâre judecătorească irevocabilă și obligatorie să rămână

neexecutată în detrimentul unei părți. (cauza Grițco c. Moldova, hotărârea din 29

noiembrie 2005).

Executarea unei hotărâri pronunțate de orice instanță trebuie, prin urmare,

privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 al Convenției.

(cauza Hornsby c. Greece, hotărârea din 19 martie 1997, cauza Burdov c. Russia,

hotărârea din 7 mai 2002).

În speță este cert că autoritatea responsabilă de executarea hotărârii

judecătorești, care este statul Republica Moldova, nu a întreprins toate măsurile

corespunzătoare în vederea executării hotărârii judecătorești definitive, or, în

consecință Alexei Zagorodniuc nu a putut beneficia de succesul obținut în urma

examinării litigiului, care se referea la acordarea spațiului locativ conform art. 42

din Codul cu privire la locuințe, fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată

în favoarea ultimului a rămas neexecutată până în prezent.

În această ordine de idei, fiind evidentă încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii, perioada de referință care urmează a fi

luată în considerație în speță constituie cea cuprinsă de la 19 decembrie 2018,

ținând cont că pentru perioada anterioară instanțele judecătorești naționale s-au

expus, și până la ziua adoptării hotărârii.

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada neexecutării în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, care s-a constatat a fi una continuă, de caracterul

obligației de executare, comportamentul autorității însărcinate cu obligația

executării, precum și miza (interesul) pentru creditor, instanța de judecată conchide

că cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreștii,

prevăzută de legislația internă, articolul 6 alin. (1) al Convenției și art. 1 Protocolul

1 la Convenție nu a fost respectată, împrejurări ce atestă constatarea acestei

încălcări.

Conform art. 5 alin. (1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile

de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a

costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Articolul 1422 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția până la 01 martie 2019) și

art. 2036 Cod civil în redacția nouă, prevăd că în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe fizice și psihice) prin fapte ce atentează la

12

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislația, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului

patrimonial.

În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătoreștii, întemeiat prima instanță a decis de a acorda o satisfacție echitabilă

de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului material, moral, precum și a

costurilor și a cheltuielilor de judecată.

De altfel, Colegiul consideră întemeiată argumentarea primei instanțe, prin

care a indicat că cuantumul prejudiciului moral solicitat de către Alexei

Zagorodniuc în sumă de 100 000 de lei este vădit disproporționat și excesiv,

nefiind în relație de proporționalitate cu gravitatea suferințelor psihice suportate.

Or, în cazul constării faptul încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil se pot pretinde daune morale al căror cuantum se stabilește prin

aproximare, instanța urmând să aibă în vedere o serie de criterii.

De asemenea, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării

dreptului, prezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

CtEDO consideră că constatarea violării reprezintă prin sine o satisfacție

echitabilă suficientă ca excepție (Burdov nr. 2 c.Rusiei, 2009, para. 154)

Așadar, în cazul în speță, nu este suficientă constatarea violării art. 6 CEDO,

dar este necesar a acorda și compensației în acest sens.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauza Osadcii și alții contra

Republicii Moldova, hotărârea din 07.07.2020 a constatat că a avut loc o încălcare

a drepturilor reclamanților garantate de Articolul 6 § 1 din Convenție și de

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza neexecutării prompte a

hotărârilor naționale emise în favoarea lor.

Curtea a notat că instanțele naționale au recunoscut încălcarea drepturilor

reclamanților din cauza duratei nerezonabile de executare și au acordat anumite

despăgubiri. Cu toate acestea, Curtea nu a fost convinsă că sumele acordate

reclamanților la nivel național au fost în concordanță cu cele acordate de către ea în

cauze similare înaintate împotriva Republicii Moldova (a se vedea, printre

altele, Botezatu v. Republica Moldova, § 42, Mizernaia v. Moldova, nr. 31790/03,

Astfel, ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul și gravitatea

suferințelor suportate de către reclamant, de circumstanțele și complexitatea

procedurii de executare, comportamentul participanților la procedura de executare,

interesul creditorului, conduita autorităților responsabile de executarea

documentului executoriu, precum și de perioada de timp menționată supra, corect

prima instanță a considerat că urmează a fi încasat din bugetul de stat, gestionat de

Ministerul Finanțelor, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul moral în

sumă de 30 000 de lei, care este o sumă rezonabilă ce ar aduce o satisfacție

echitabilă lui Alexei Zagorodniuc și este una corelativă cu practica judiciară în

cazuri similare, inclusiv și cu jurisprudența CEDO.

13

Conform art. 4 alin. (1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului

Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin

această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine

reclamantului.

În speță se mai reține că prin contractele de locațiune din 18 iulie 2017 și 18

iulie 2019, Vera Munteanu a transmis lui Alexei Zagorodniuc în folosință

temporară apartamentul nr. 117 din str. Grenoble 128/1, mun. Chișinău, iar ultimul

s-a obligat să achite chiria în mărime de 3 500 de lei/ lunar (f.d. 44-47, Vol. I).

Contractele menționate sunt înregistrate la Direcția deservire fiscală Centru cu

nr. 269 din 15 august 2017 și nr. 42975 din 07 octombrie 2019.

Din declarațiile-confirmări se atestă că Vera Munteanu primește lunar plata

chiriei de la Alexei Zagorodniuc în sumă de 3 500 de lei, conform contractului de

locațiune (f.d. 49-67, Vol. I).

Prin urmare, reținând că Alexei Zagorodniuc a suportat prejudiciu material

sub formă de plată a chiriei pentru bunul imobil închiriat în perioada 19 decembrie

2018 – 19 iulie 2020 în legătură cu neexecutarea hotărârii din 13 iunie 2006 a

Judecătoriei Centru mun. Chișinău, în această perioadă, corect prima instanță a

considerat că pretențiile privind încasarea prejudiciului material sunt întemeiate și

ca rezultat întemeiat li-a admis.

Totodată, reținând prevederile art. 82, 94 alin. (1) și (2), 96 alin. (1) și alin.

(11) Cod de procedură civilă, întemeiat prima instanță a dispus și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei, conform bonului de plată

seria QL nr. 689502 din 22 iulie 2020, precum și cheltuielile de efectuare a

xerocopiilor în sumă de 51 de lei.

În conexiunea celor enunțate, instanța de recurs constată că instanța de apel

nu a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită fapt

ce a dus la emiterea unei soluții greșite în acest sens, pe când prima instanță corect

a concluzionat asupra temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de Alexei

Zagorodniuc.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Alexei Zagorodniuc, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Alexei Zagorodniuc.

Se casează decizia din 05 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Zagorodniuc împotriva

14

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria mun. Chișinău și Consiliul

mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

încasarea prejudiciului material și moral, cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

15