3ra-100/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalcularii si achitarii pe viitor a pensiei

3ra-100/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalcularii si achitarii pe viitor a pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-100/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Pruteanu Liuba împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani și Casei

Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea recalculării și achitării pe viitor a pensiei,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 21 decembrie 2018, Pruteanu Liuba a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani și Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea recalculării și achitării pe viitor a pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 07 noiembrie 2018 a înaintat cerere prealabilă

prin care a solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani efectuarea

recalculării pensiei pentru vechimea în muncă, începând cu 29 septembrie 2017,

reieșind din salariul lunar de funcție al judecătorului Curții de Apel Chișinău.

Prin răspunsul nr. 8159 din 10 decembrie 2018, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani a refuzat în admiterea cerințelor înaintate, indicând că lipsesc temeiuri

legale de a recalcula pensia de judecător, începând cu 29 septembrie 2017. Totodată, s-

a menționat că conform art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, pensia judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea

salariului judecătorului în exercițiu, recalcularea efectuându-se în mod automat din

data, de când prin legislație a fost majorat salariul judecătorului în funcție și din salariul

1

funcției din care a fost stabilită inițial pensia pentru vechime în munca, indiferent de

avansările ulterioare.

A susținut reclamanta că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani

nr. 8159 din 10 decembrie 2018 este neîntemeiat, bazat pe interpretarea cauzal

extinctivă a normelor de drept material și, respectiv, lipsit de consistență și suport

juridic, iar în consecință necesar de anulat, cu restabilirea dreptului violat și obligarea

autorității emitente la calcularea pensiei pentru vechimea în muncă determinată din

mărimea salariului de funcție al judecătorului Curții de Apel, începând cu data de 29

septembrie 2017 și recalcularea ulterioară a pensiei în dependență de majorarea treptată

a salariului judecătorului Curții de Apel.

Reclamanta a menționat că, începând cu anul 1996 activează în funcția de

judecător, iar la 21 septembrie 2017, prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.

379-VIII, publicat în Monitorul Oficial la 29 septembrie 2017, a fost numită în funcția

de judecător la Curtea de Apel Chișinău. La 25 iulie 2012, i-a fost stabilită pensia pentru

vechimea în muncă, reieșind din salariul judecătorului primei instanțe.

Potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de

cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de judecător,

are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55 % din salariul mediu

lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar

în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se

recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Reieșind din prevederile legale, pensia pentru vechimea în muncă urmează ai fi

calculată începând cu 21 septembrie 2017, reieșind din mărimea salariului lunar al

judecătorului Curții de Apel.

A solicitat reclamanta anularea răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani nr. 8159 din 10 decembrie 2018 și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a efectua recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, începând cu 29

septembrie 2017, reieșind din salariul lunar de funcție al judecătorului Curții de Apel

Chișinău și recalcularea ulterioară a pensiei în dependență de majorarea treptată a

salariului judecătorului Curții de Apel.

Prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a aplicat în privința Casei Naționale de Asigurări Sociale și s-a încasat de la Casa

Națională de Asigurări Sociale în folosul statutului amendă în mărime de 100 unități

convenționale, ceea ce constituie 5 000 lei, pentru neprezentarea probelor în instanța de

judecată(f.d.47 - 48).

Prin încheierea din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

aplicat Casei Naționale de Asigurări Sociale și s-a încasat din contul acesteia în folosul

statului amendă în mărime de 100 unități convenționale, ceea ce constituie 5 000 lei,

pentru neprezentarea probelor în instanța de judecată (f.d.57 - 58).

Prin hotărârea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Pruteanu Liuba.

S-a constatat ilegalitatea refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani

nr. 8159 din 10 decembrie 2018 cu privire la recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă Liubei Pruteanu.

2

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze Liubei Pruteanu

pensia pentru vechime în muncă, începând cu 29 septembrie 2017, reieșind din salariul

lunar de funcție al judecătorului Curții de Apel, cu recalcularea ulterioară a pensiei în

dependență de majorarea treptată a salariului judecătorului Curții de Apel (f.d.72, 77-

86).

La 14 noiembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (f.d.76), ulterior la 23 decembrie 2020 a prezentat motivarea apelului,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe și a încheierilor din 25 septembrie 2019 și

09 octombrie 2019 cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii (f.d.111-

113).

Prin încheierea din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

remisă Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea chestiunii privind strămutarea

cauzei la o altă Curte de Apel, pe motiv că reclamanta Pruteanu Liuba activează în

cadrul Curții de Apel Chișinău în calitate de judecător (f.d.91-92).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost strămutată

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Pruteanu

Liuba împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, la Curtea de Apel Bălți (f.d.103-105).

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 16

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Casa Națională de Asigurări

Sociale, din motive neîntemeiate, nu a efectuat recalcularea pensiei, astfel lipsind-o pe

intimată de dreptul dobândit licit de recalculare a pensiei, stabilindu-i mărimea pensiei

cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 01 aprilie a fiecărui an. Or,

dreptul social Pruteanu Liuba l-a dobândit licit, odată cu acordarea pensiei pentru

vechime în muncă în anul 2012. Prin urmare, dreptul social cu privire la beneficierea

de pensie pentru vechime în muncă, inclusiv și recalcularea acesteia, a fost dobândit de

anterior modificărilor din 04 aprilie 2014 (în vigoare din 16 mai 2014) operate la art.

32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Drept urmare, instanța de apel invocând art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la

statutul judecătorului nr. 544 – XIII din 20 iulie 1995, care indică că pensia

judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu și stipulările art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, care reglementează salariul

de funcție, a remarcat că prima instanță temeinic a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să efectueze judecătorului Curții de Apel Chișinău, Pruteanu Liuba recalculul

cuantumului pensiei începând cu 29 septembrie 2017, ținând cont de salariul de funcție

al judecătorului Curții de Apel, cu recalcularea ulterioară a pensiei în dependență de

majorarea treptată a salariului judecătorului Curții de Apel.

La fel, instanța de apel a remarcat că în prezenta cauză urmează a se ține cont de

hotărârile Curții Constituționale, prin care s-a expus asupra dreptului la pensie a

anumitor categorii de salariați, inclusiv a judecătorilor. În această ordine de idei,

hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie 2000 privind controlul

3

constituționalității unor prevederi din legile care reglementează asigurarea cu pensii a

judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor procuraturii și funcționarilor publici, prevede

că, la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice, este inadmisibil de a diminua

protecția juridică a statutului judecătorului, consfințit în Legea cu privire la statutul

judecătorului.

Așadar, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul Casei Naționale

de Asigurări Sociale precum că, prin hotărârea Curții Constituționale nr. 52 din 27 iunie

2017, s-a constatat constituționalitatea art. III al Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, prin urmare acesta urmează a fi aplicat

în forma în care există. Or, prin hotărârea menționată Curtea în pct. 25 a subliniat că

noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai pentru persoanele care

au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere

drepturilor la pensie stabilite anterior.

Astfel, în pofida faptului că norma legală indicată a rămas în vigoare, aceasta nu

poate fi aplicată la caz intimatei, care a dobândit dreptul la pensie anterior, ci doar celor

care au dobândit acest drept ulterior adoptării actului normativ.

La 10 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bălți, a pronunțat decizie suplimentară prin

care au fost menținute încheierile din 25 septembrie 2019 și respectiv 09 octombrie

2019 emise de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, motivându-și soluția prin faptul că

prima instanță corect a ajuns la concluzia de a aplica în privința Casei Naționale de

Asigurări Sociale amendă în mărime de 100 unități convenționale, și repetat la fel 100

unități convenționale, deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale nu și-a onorat

obligația de a prezenta documentele necesare nici după două solicitări, deși a fost

înștiințată prealabil despre o eventuală aplicare a sancțiunii prevăzute de Codul

administrativ (f.d.160-163).

La 25 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin

intermediul poștei electronice, cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 27

octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.164-165), ulterior la 28 decembrie 2020, prin

intermediul poștei electronice a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi (f.d.183-

185).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că decizia contestată este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral legislația în vigoare

ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Recurentul a indicat că potrivit documentelor din dosarul de pensionare, începând

cu data de 25 iulie 2012, intimata beneficiază de pensie pentru vechime în muncă, în

mărime de 80 % față de salariul de funcție al judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău. Respectiv, prin acțiunea înaintată Pruteanu Liuba solicită obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale la recalcularea pensiei începând cu 29 septembrie 2017

din salariul mediu lunar achitat judecătorului Curții de Apel or, prin cererea înaintată

se pretinde la o nouă stabilire a pensiei cu recalcularea pensiei reieșind din salariul de

funcție a judecătorului Curții de Apel Chișinău, iar o normă care să prevadă dreptul

pretins nu există.

4

A remarcat că la art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, este prevăzut că judecătorii care beneficiază de plata

pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea

stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

A menționat că la capitolul dat s-a expus și Ministerul Justiției prin scrisoarea nr.

03/3250 din 03 aprilie 2015, explicând că se recalculează pensiile stabilite până la data

de 16 mai 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014) judecătorilor

demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de

vârstă. Pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014

judecătorilor care activează în continuare în funcție de judecător nu se mai supun

recalculării în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.

544-XIII din 20 iulie 1995.

Odată ce au fost abrogate prevederile art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului, ce admiteau recalcularea pensiei judecătorului

ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu sau

modificării/creșterii salariului odată cu numirea acestuia în altă funcție superioară celei

deținute, pensia judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare

legală de a fi recalculată odată cu majorarea salariului. Dreptul la recalcularea pensiei

fiind rezervat doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în

legătură cu atingerea plafonului de vârstă, precum și indică art. 32 alin. (3) din Legea

nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Consideră că, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel referitor la faptul că

art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 nu se atribuie la Legea nr. 544-XIII din 20

iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului or, la caz legislatorul s-a referit anume la

judecătorii care beneficiază de pensie, dar continuă să activeze în funcția de judecător,

dar nicidecum la cei care se vor pensiona.

Prin urmare, conform art. 6 alin. (2), (3) din Codul civil, legea nouă este aplicabilă

situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. Astfel, de la data

intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care

legea nouă nu prevede altfel.

Totodată, a menționat că dreptul la recalcularea pensiei nu poate fi asimilat

dreptului la pensie și declarat ca fiind inalienabil și imprescriptibil, asemănător

dreptului de proprietate în sensul art. 1 Protocolul 1 al Convenției Europene a

Drepturilor Omului. Or, dreptul de a stabili cuantumul pensiei și formula de calcul a

acesteia este prerogativa statului, în dependență de evoluția statului, societății, situația

economică, necesitățile populației, statul neavând dreptul de a lipsi de pensie cetățenii

săi, statul neavând dreptul de a micșora cuantumul pensiei pentru a nu înrăutăți starea

materială a cetățeanului pensionar, dar totodată, statul are dreptul de a stabili regulile

(Legile) în dependență de modificările în societate și necesitățile populației pentru

situațiile în curs de realizare, iar achitarea pensiei face parte din aceste situații în curs

de realizare. Or, pensionarii urmează să se supună Legilor în vigoare la momentul

achitării pensiei.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

5

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 octombrie 2020.

Dispozitivul deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost

recepționat de Casa Națională de Asigurări Sociale la 03 noiembrie 2020, fapt confirmat

prin avizul de recepție (f.d.157).

La 25 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 alin.(1) din

Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin intermediul

poștei electronice, cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 27 octombrie

2020 a Curții de Apel Bălți (f.d.164-165).

La 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice a prezentat motivarea

recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 28 decembrie 2020 de Casa Națională de Asigurări

Sociale (f.d.183-185) este în termen or, decizia instanței de apel a fost expediată

participanților la data de 27 noiembrie 2020 prin scrisoarea nr. 20999 (f.d.166) și

recepționată de către recurent la data de 02 decembrie 2020, fapt confirmat prin avizul

de recepție (f.d.176).

La 04 decembrie 2020, în adresa participanților la proces a fost expediată copia

recursului nemotivat (f.d.170), iar la 29 decembrie 2020, a fost expediat recursul

motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.188).

La 04 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Pruteanu Liuba,

reprezentantă de avocatul Pruteanu Vasile, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului (f.d.197, 198).

Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții

de Apel Bălți, a fost numit pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au

fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, din

considerentele ce urmează.

6

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ

se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezentul

caz urmează a fi judecat prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie de respingere a recursului.

De asemenea potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei rezultă că din anul 1996

Pruteanu Liuba activează în funcția de judecător, iar în prezent este judecător la Curtea

de Apel Chișinău. Începând cu 25 iulie 2012, Pruteanu Liuba primește pensie de

judecător în mărime de 80 % din salariul de funcție a judecătorului Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, stabilită în temeiul art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului.

La 08 noiembrie 2018, Pruteanu Liuba a înaintat Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Buiucani cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei începând cu data de 29

septembrie 2017, ținând-se cont de mărimea salariului lunar al unui judecător al Curții

de Apel Chișinău, în exercițiu (f.d.3).

7

Prin răspunsul nr.8159 din 10 decembrie 2018, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Buiucani a comunicat Liubei Pruteanu despre refuzul recalculării pensiei, în

temeiul art. 3 din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative (f.d.4).

Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani,

la 21 decembrie 2018, Pruteanu Liuba a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea răspunsului nr. 8159 din 10

decembrie 2018 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, obligarea Casa

Națională de Asigurări Sociale de a recalcula pensia pentru vechimea în muncă

începând cu 29 septembrie 2017, reieșind din salariul de funcție a judecătorului Curții

de Apel Chișinău, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și

achita pensia pe viitor conform prevederilor art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului, în mărime de 80% din salariul lunar de funcție.

Instanțele ierarhic inferioare fiind investite cu judecarea prezentei cauze au ajuns

la concluzia temeiniciei acțiunii.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră corectă soluția instanței de apel și a primei instanțe privind admiterea

acțiunii depuse de Pruteanu Liuba ca fiind întemeiată.

Or, în conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de 16 mai 2014,

judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcție de

judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a

prezentei legi.

Conform art. 32 alin. (l) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.

544-XIII din 20 iulie 1995, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime

în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția

de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din

salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea 8 de 20 de

ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia

judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu.

Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile alin.(l) se calculează și se

plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură

cu atingerea plafonului de vârstă.

În conformitate cu prevederile art. 101 din Legea privind salarizarea judecătorilor

și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, salariile de funcție ale judecătorilor și

procurorilor stabilite în condițiile art. 1 se reexaminează anual de la data de 01 aprilie.

Prin urmare, la caz instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit că recalcularea

pensiei judecătorului urmează să se efectueze reieșind din cuantumul dreptului

patrimonial dobândit, la caz, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu, fără careva limitări.

În temeiul art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la 01 decembrie 2018),

8

salariul de funcție al judecătorului din cadrul curții de apel se stabilește în cuantum de

4,3 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția

de judecător de peste 15 ani.

Prin prisma dispozițiilor art. 10 lit. a) – c) din Legea privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la 1

decembrie 2018), prevederile art. 4 din prezenta lege se pun în aplicare după cum

urmează: de la 1 ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite in

cuantum de 80% din salariile de funcție prevăzute la articolul 4; de la 01 aprilie 2015,

salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile de

funcție prevăzute la articolul 4; de la 01 aprilie 2016, salariile de funcție ale

judecătorilor vor fi plătite in cuantum deplin conform articolului 4.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide a fi justă și întemeiată soluția instanțelor inferioare privind obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și achite pensia intimatei, în

corespundere cu prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995

cu privire la statutul judecătorului, în mărime de 80%, reieșind din salariul mediu lunar

al judecătorului Curții de Apel în exercițiu.

Totodată, se reține că instanța de apel corect a considerat irelevantă trimiterea la

caz a apelantului Casa Națională de Asigurări Sociale referitor la faptul că intimata nu

beneficiază de dreptul la recalcularea pensiei, reieșind din salariul judecătorului în

exercițiu pentru perioadă dedusă cazului, la prevederile art. III din Legea nr. 60 din 04

aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care stipulează că,

judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de

judecător, beneficiază de mărimea pensiei stabilită până la data intrării în vigoare a

prezentei legi, adică 16 mai 2014.

Or, la data intrării în vigoare a legii menționate, reclamantul/intimatul deja

beneficia de dreptul la pensie în mărime de 80 % din salariul judecătorului în exercițiu,

prin urmare, norma invocată de către recurentă nu este aplicabilă cazului, întrucât nu

are efect retroactiv or, la caz reclamantul a obținut un „bun” în sensul art. 1 din

Protocolul nr. 1 CEDO, adică „un drept” înainte de adoptarea și intrarea în vigoare a

art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative (publicată în Monitorul Oficial nr. 115-119/304 din 16 mai 2014).

Respectiv, la acest segment nu pot fi reținute nici alegațiile recurentului invocate

în cererea de recurs precum că odată ce au fost abrogate prevederile art. 32 din Legea

nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ce admiteau

recalcularea pensiei judecătorului ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu sau modificării/creșterii salariului odată cu numirea acestuia

în altă funcție superioară celei deținute, pensia judecătorilor care se află în exercițiul

funcției nu mai are fundamentare legală de a fi recalculată odată cu majorarea salariului,

deoarece acestea contravin circumstanțelor de fapt și de drept menționate mai sus.

În continuare, instanța de recurs remarcă că întru consolidarea soluțiilor

instanțele de judecată întemeiat au ținut cont și de Hotărârile Curții Constituționale prin

care aceasta s-a expus asupra dreptului la pensie a anumitor categorii de salariați,

inclusiv și a judecătorilor.

9

În această ordine de idei, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 4 din 27

ianuarie 2000 privind controlul constituționalității unor prevederi din legile care

reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor

Procuraturii și funcționarilor publici, a prevăzut că, la adoptarea unor legi noi și a altor

acte juridice este inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului,

consfințit în Legea cu privire la statutul judecătorului.

Tot, în jurisprudența Curții Constituționale s-a menționat că un drept social poate

fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului numai în cazul când

dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică. Un drept patrimonial

dobândit ar însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare

economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei (HCC nr.27 din 20

decembrie 2011).

În hotărârea nr. 25 din 27 iulie 2017, Curtea Constituțională a stipulat că

stabilirea unor garanții materiale ale independenței judecătorului rezidă, în primul rând,

în faptul că ele trebuie să reflecte înaltul statut al judecătorului. De aceea garanțiile

materiale ale independenței judecătorului, stabilite de stat, trebuie să fie asigurate și să

se respecte necondiționat. Este absolut inadmisibil de a diminua protecția juridică a

statutului judecătorului în procesul adoptării unor legi noi.

Prin hotărârea nr. 27 din 20 decembrie 2011, Curtea Constituțională a remarcat

Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu

privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile (adoptată la 17

noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaților miniștri), conform căreia:

„Regulile principale ale regimului de remunerare pentru judecători profesioniști trebuie

stabilite prin lege. Remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului și

responsabilităților lor și să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune

menită să influențeze deciziile. Trebuie să existe garanții pentru menținerea unei

remunerații rezonabile în caz de boală, concediu de maternitate sau de paternitate,

precum și pentru plata unei pensii pentru limită de vîrstă, care ar trebui să fie raportate

în mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu. Trebuie introduse

dispoziții legale specifice care să instituie o măsură de protecție împotriva unei reduceri

a remunerației care ar viza în mod specific judecătorii”.

Principiul de bază consfințit de Curtea Constituțională în hotărârile sale adoptate

la acest subiect este că diminuarea cuantumului pensiei calculate, precum și restricțiile

la plata pensiilor, stabilite judecătorilor în modul prevăzut de lege, contravin

Constituției, principiilor fundamentale despre independentă organelor judiciare,

consfințite în rezoluțiile Adunării Generale a ONU nr. 40 din 29 noiembrie 1985 si nr.

146 din 13 decembrie 1985, precum si Carta Europeană cu privire la statutul

judecătorului, conform căreia cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie, cât de

apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări.

În corespundere cu art. 4 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, dacă există

neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului

la care Republica Moldova este parte și legile ei interne, prioritate au reglementările

internaționale.

10

În acest sens, art. 7 din Codul civil, pînă la operarea modificărilor prin Legea nr.

133 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din 01 martie 2019, statuează că dacă prin tratatul

internațional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte dispoziții decât

cele prevăzute de legislația civilă, se vor aplica dispozițiile tratatului internațional.

Drept urmare, se constată că instanța de apel just a respins argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale precum că prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 52

din 27 iunie 2017 s-a constatat constituționalitatea art. III al Legii nr. 60 din 4 aprilie

2014 pentru modificarea si completarea unor acte legislative, respectiv acesta urmează

a fi aplicat în forma în care există or, prin hotărârea menționată Curtea în pct. 25

subliniază că noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai pentru

persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a

se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

În concluzie, se denotă că norma dată nu poate fi aplicată la caz intimatului, care

de fapt a dobândit dreptul la pensie anterior.

Or, remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului și

responsabilităților lor și să aibă un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune

menită să influențeze deciziile. Trebuie să existe garanții pentru menținerea unei

remunerații rezonabile în caz de boală precum și pentru plata unei pensii pentru limită

de vârstă, care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil la nivelul de remunerare a

judecătorilor în exercițiu.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a relevat că este inadmisibilă de a

diminua protecția juridică a statutului judecătorului în procesul adoptării unor legi noi.

Noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai față de persoanele care

au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce atingere

drepturilor de pensie stabilite anterior.

De asemenea, Curtea Constituțională a menționat că un drept social poate fi

obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art. 1 din Protocolul

nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, numai în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are o valoare economică. Un drept patrimonial dobândit ar

însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel

constituie un drept de proprietate al persoanei.

Având în vedere că dreptul social, cu privire la beneficierea de pensie pentru

vechime în muncă, inclusiv și recalcularea acesteia, a fost dobândit de către judecătorii

în funcție anterior modificărilor din 04 aprilie 2014 (în vigoare din 16 mai 2014) operate

la art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului,

aceste situații juridice urmează a fi analizate prin prisma principiul ultraactivității legii

vechi, și anume a art. 32 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în

redacția de până la 16 mai 2014, care este o normă specială în raport cu prevederile în

raport cu prevederile Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014.

Or, faptele juridice încheiate fie, după caz, săvârșite sau produse înainte de

intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de

legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. De altfel,

legea nouă nu poate atribui efectele sale proprii situațiilor juridice trecute și nici faptelor

juridice din care ele provin, adică nu le poate atribui efecte pe care acestea nu le puteau

produce sub imperiul legii sub care s-au format, fie că este vorba de efecte produse

11

înainte de intrarea în vigoare a legii noi, fie că este vorba de efectele produse după

intrarea în vigoare a legii noi.

De fapt, recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă conform salariului

judecătorului în exercițiu, precum și plata integrală a acesteia judecătorului care

continuă sa activeze în această funcție, sunt considerate facta praeterita (faptele

constitutive, modificatoare sau extinctive de situații juridice realizate în întregime

înainte de intrarea în vigoare a legii noi, precum și efectele produse de acea situație

juridică, vor fi reglementate de legea veche), ca urmare a recunoașterii și acordării lor

în temeiul art. 32 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului în redacția

de până la 16 mai 2014, adică sunt niște drepturi definitiv câștigate, care sunt protejate

de principiul neretroactivității legii.

Pentru toate aceste argumente, se atestă fără echivoc că dispozițiile Legii pentru

modificarea și completarea unor acte legislative nr. 60 din 04 aprilie 2014 trebuie

interpretate în sensul că drepturile acordate în temeiul art. 32 alin. (1) și (3) din Legea

cu privire la statutul judecătorului în redacția de până la 16 mai 2014, vor fi luate în

considerare la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă a judecătorilor în funcție.

De asemenea, însăși în Decizia Curții Constituționale nr. 52 din 27 iunie 2017,

prin care s-a constatat constituționalitatea art. III al Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014

pentru modificarea și completarea unor acte legislative, și anume în pct. 25 se decelează

că noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai pentru persoanele

care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se aduce

atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel a examinat

principalele întrebări juridice puse în prezenta acțiune și s-a pronunțat în mod detaliat

în privința argumentelor invocate pe marginea cererii de chemare în judecată.

Totuși, pentru a nu ignora observațiile recurentei și circumstanțele speciale ale

cauzei (a se vedea, în contrast, Bochan vs Ucraina, 3 mai 2007, parag. 84), instanța de

judecată a reexaminat problema de drept și a fost de acord cu raționamentul instanței

de apel, care a fost completat în faza de recurs pentru a înlătura orice dubiu cu privire

la legalitatea actelor judecătorești.

În esență, punctul de vedere al recurentei oferit în această fază nu a putut

modifica concluziile anterioare (a se vedea Ruminski vs Suedia, 2 mai 2017, parag. 32

– 33).

Pe baza celor prezentate, instanța de recurs constată că instanța de apel a

determinat corect caracterul raportului juridic dintre părți și legile aplicabile soluționării

cauzei, cu completările de rigoare.

Astfel, observațiile recurentului au fost ascultate, iar instanța de apel a răspuns la

toate argumentele esențiale ale cauzei (a se vedea deciziile de inadmisibilitate în

cauzele Victor Harovschi vs Moldova, 18 noiembrie 2008; Fundația pentru Copii

Speranța vs Moldova, 17 octombrie 2017 sau Calancea și alții vs. Moldova, 6 februarie

2018, parag. 20, 34 – 35).

Având în vedere problemele de drept ridicate în prezentul caz, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

12

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu prevederile art. art. 247, 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2), 258

alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Pruteanu

Liuba împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual și obligarea

recalculării și achitării pe viitor a pensiei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicoale Craiu

Victor Burduh

13