2ra-364/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

2ra-364/21 — cu privire la repararea prejudiciului material si prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-364/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul central (jud. G. Purici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, D. Stănilă, E. Bejenaru)

DECIZIE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și

Dmitrii Șindila, reprezentați de avocatul Lilian Prutean și de Oleg Cebanu și Olga

Cebanu, reprezentați de avocatul Grigore Popa

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Cebanu și Olgăi

Cebanu, reprezentați de avocatul Grigore Popa împotriva lui Ghenadie Bejenari,

Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila,

reprezentați de avocatul Lilian Prutean, a fost casată integral hotărârea din

2 octombrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central și a fost pronunțată o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii

constată:

La 14 mai 2015, Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul

Grigore Popa au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie

Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari cu privire la repararea prejudiciului

material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că Olga Cebanu este proprietara

apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, dobândit în temeiul

contractului de donație din 30 aprilie 2014.

Au comunicat reclamanții că la 4 august 2014 au încheiat un contract de

antrepriză în formă verbală cu Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari,

ca antreprenori, ultimii obligându-se să efectueze lucrări de reparație în apartamentul

menționat, cu materialele clienților, iar dânșii în calitate de clienți s-au obligat să

achite prețul lucrărilor executate în sumă totală de 4 300 de euro.

1

Totodată, au convenit de a achita copârâților un avans de 2 150 de euro, la

începutul lucrărilor.

Astfel, la momentul înțelegerii, au achitat copârâților o parte din avans în

sumă de 300 de euro, pentru inițierea lucrărilor, iar ulterior, la 5 septembrie 2014, în

urma contractării unui credit de la bancă, au achitat restul avansului în sumă de 1 850

de euro.

Au relatat că, după ce copârâții au primit avansul în mărime de 2 150 de euro,

au început să lucreze necalitativ.

Deși, dânșii au înaintat numeroase pretenții referitor la calitatea lucrărilor,

caracterizate prin apariția unor defecte evidente, copârâții de fiecare dată promiteau

că vor remedia viciile apărute.

La sfârșitul lunii octombrie 2014, văzând că calitatea lucrărilor nu se schimbă

și copârâții nu reacționau la pretențiile înaintate, au solicitat remedierea gratuită a

viciilor depistate sau cel puțin restituirea costului materialelor procurate și folosite

la executarea necalitativă a lucrărilor de reparație.

În consecință, deși copârâții inițial au fost de acord cu pretențiile înaintate în

raport cu calitatea necorespunzătoare a lucrărilor executate de către aceștia, ultimii

au refuzat de a restitui prejudiciul cauzat, motivând prin faptul că vor avea cheltuieli

disproporționate.

De asemenea, au menționat că copârâții au fost de acord să demonteze 18 m2

de teracotă instalată defectuos în bucătăria apartamentului, procurând din contul lor

teracotă de același gen.

În urma multiplelor încercări de a soluționa pe cale amiabilă litigiu dat,

copârâții au ignorat și nu au răspuns solicitărilor, mai mult, la 21 noiembrie 2014,

copârâții au expediat în adresa reclamantului Oleg Cebanu o scrisoare de

preîntâmpinare prin care au recunoscut existența unor relații contractuale de

antrepriză încheiate în formă verbală, indicând obiectul contractului, prețul, avansul

achitat, enumerarea nemijlocită a lucrărilor executate, iar în final au indicat că, în

cazul în care vor fi deranjați în continuare pe subiectul dat, se vor adresa la organele

de drept cu plângeri.

La 24 noiembrie 2014, Oleg Cebanu s-a adresat cu o plângere la IP Soroca,

pe faptul acțiunilor ilegale ale copârâților, manifestate prin prestarea necalitativă a

lucrărilor de reparație, iar la 2 decembrie 2014, în cadrul cercetării la fața locului,

reprezentantului poliției i-au fost prezentate rezultatele lucrărilor.

Pe cazul dat în privința lui Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile

Cojuhari au fost întocmite procese-verbale cu privire la contravenție în baza art. 263

alin. (1) din Codul contravențional, fiind amendați cu câte 300 de lei fiecare.

Ulterior, în vederea constatării calității lucrărilor de reparație executate de

copârâți, cât și stabilirii mărimii prejudiciului material cauzat, au solicitat efectuarea

unei expertize, iar ca rezultat al cercetărilor efectuate a fost constatat că prejudiciul

material cauzat este de 40 127 de lei.

Au subliniat reclamanții că au suportat suferințe psihice, cauzate prin

provocarea unor stări de frustrare și stres profund în legătură cu faptul că

apartamentul este într-o stare deplorabilă și inutilizabil conform destinației locative

pentru o perioadă îndelungată.

2

De asemenea, starea de stres și frustrare a fost aprofundată și de atitudinea

agresivă a copârâților și refuzul de a repara prejudiciul cauzat.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 209, 210, 211, 514, 572,

602, 666, 936, 946, 948, 960, 962, 963, 1422, 1423 Cod civil, art. 7, 82, 96, 166,

167, 174-178 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea solidară de la copârâți a avansului în

mărime de 2 150 de euro, a prejudiciului material în mărime de 40 127,56 de lei, a

prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 2 octombrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate în mod solidar de la Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și

Vasile Cojuhari în beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu suma de 2 150 de

euro, convertiți în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova la

momentul executării hotărârii, cu titlu de avans, prejudiciul material în mărime de

40 127,56 de lei și prejudiciu moral în mărime de 5 000 de lei, precum și cheltuielile

de judecată în sumă totală de 7 594,50 de lei, compuse din suma de 5 000 de lei, cu

titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma de 2 594,50 de lei, cu

titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila, reprezentați de

avocatul Lilian Prutean, a fost casată integral hotărârea din 2 octombrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate în mod solidar de la Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și

Vasile Cojuhari în beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu, cu titlu de restituire

a avansului suma de 2 150 de euro, echivalent în lei moldovenești la momentul

executării și cu titlu de reparare a prejudiciu material cauzat suma de 22 414,90 de

lei, precum și cheltuielile de judecată în sumă totală de 9 231,71 de lei.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost corectată

greșeala strecurată în decizia din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin

indicarea corectă a sumei dispuse spre încasare substituind în dispozitiv „suma

prejudiciului material cauzat de 31 391,39 de lei” cu indicarea corectă „suma

prejudiciului material cauzat de 22 414,90 lei”.

Prin decizia din 8 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila,

reprezentați de avocatul Lilian Prutean și de Oleg Cebanu și Olga Cebanu,

reprezentați de avocatul Grigore Popa, a fost casată integral decizia din 19

septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți și a fost trimisă cauza spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila, reprezentați de

avocatul Lilian Prutean, a fost casată integral hotărârea din 2 octombrie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea a fost admisă parțial.

Au fost încasate în mod solidar de la Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și

Vasile Cojuhari în beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu cu titlu de restituire

3

a avansului suma de 2 150 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la momentul

executării hotărârii judecătorești, prejudiciul material în sumă de 25 337,72 de lei,

prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă totală

de 9 231,71 de lei.

La 30 decembrie 2020, Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila,

reprezentați de avocatul Lilian Prutean, au declarat recurs împotriva deciziei din

15 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii sau casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au invocat că dacă se prezumă că lucrările și

materialele de construcție nu au fost acceptate de intimații Oleg Cebanu, Olga

Cebanu și se impune de a restabili la poziția inițială, atunci cu titlu de reparare a

prejudiciu material cauzat în mărime de 25 337,72 de lei este îmbogățirea intimaților

din contul lor, deoarece, ulterior, după ce intimații au refuzat ca dânșii să finalizeze

serviciile asumate, au procurat materiale de construcții expuse în raportul de

expertiză judiciară nr. 346 din 25 septembrie 2017 și actul de corectare a greșelilor

din 20 martie 2018 și le-au folosit tot pentru ei la reparație.

Mai mult ca atât, înscrisul privind stabilirea cu certitudine care lucrări erau

considerate de către participanți necesare de a repara, instanța de apel nu a comentat

și nici nu a dat nicio apreciere probei date.

Astfel, unicul înscris care confirmă realitatea înțelegerii încheierii unui acord

între dânșii și intimați, or, înscrisul semnat de către părți confirmă cu certitudine că

a existat o înțelegere prealabilă, fapt probat prin semnăturile proprii aplicate pe

înscris.

Potrivit acestui înscris se confirmă că Olga Cebanu și Oleg Cebanu au acceptat

lucrările îndeplinite de dânșii cu reabilitarea lucrărilor menționate în înscrisul

respins ca material probator de către prima instanță.

În prima instanță, avocatul Lilian Prutean, în ședința de judecată, în forma

orală, a înaintat cerere de recuzare a expertului Anatolie Achimov, iar instanța de

judecată prin expresia că „este prematur să examinăm recuzarea expertului Achimov

Anatolie”, a lăsat fără examinare cererea de recuzare a expertului Anatolie Achimov,

contrar prevederilor art. 53 alin. (2) CPC.

Astfel, prima instanță nu a îndeplinit aspectul procedural expus, iar instanța

de apel nu s-a pronunțat în decizia contestată.

Având în vedere prevederile art. 948 din Codul civil, au menționat că Oleg

Cebanu și Olga Cebanu, în calitate de beneficiari, și-au asumat toată răspunderea

pentru nefinalizarea lucrărilor de reparație efectuate de către pârâți.

În speță, clienții, în persoana intimaților, nu le-au permis să execute până la

sfârșit lucrările, invocând ca motiv calitatea acestor lucrări, deși la acea etapă nu au

fost efectuate și analizate de către un specialist cu participarea tuturor persoanelor

cointeresate, care ar menționa cele invocate la etapa dată, or, prin raportul de

expertiză judiciară, expertul a invocat că lucrările cercetate anterior erau la etapa

desfășurării și putea fi înlăturare la etapa finalizării.

La 28 ianuarie 2021, Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul

Grigore Popa, au declarat recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2020 a Curții

4

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea de la intimați în

beneficiul lor a cheltuielilor de asistență juridică suportate în instanța de apel în

mărime de 11 500 de lei și în sumă de 5 000 de lei suportate în instanța de recurs.

În susținerea recursului au invocat că decizia instanței de apel este parțial

neîntemeiată în partea ce ține de diminuarea prejudiciului material cu referire în

interiorul apartamentului nr. X din or. XXXXX str. XXXXX, de la 17 712,66 de lei

la 7 620,06 de lei și, respectiv, diminuarea sumei cheltuielilor de judecată suportate.

Au menționat că, în cadrul rejudecării cauzei, Curtea de Apel Bălți nu a luat

în considerație cele invocate de Curtea Supremă de Justiție, omițând repetat să

reflecte motivele concluziilor sale de admitere parțială a suplimentului din 20 martie

2018 la raportul de expertiză judiciară nr. 346 din 25 septembrie 2017, în partea ce

ține de cuantumul sumei pentru demontarea demarată în interiorul apartamentului.

Așadar, instanța de apel repetat a ignorat totalmente argumentele de

respingere a suplimentului din 20 martie 2018 la raportul de expertiză judiciară

nr. 346 din 25 septembrie 2017, ca fiind un înscris neveridic și nevalabil ce vine în

contradicție cu alte probe din dosar.

Actul de corectare a greșelilor (suplimentul la raportul de expertiză judiciară

nr. 346 din 25 septembrie 2017) din 20 martie 2018 a avut drept scop să denatureze

sensul noțiunii de „greșeală tehnică” și într-un mod abuziv să înlocuiască

neîntemeiat aproape integral concluziile raportului de expertiză nr. 346 din

25 septembrie 2017.

Conform actului de corectare a greșelilor din 20 martie 2018, expertul nu a

corectat careva litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calcule, ci a reformulat

conținutul concluziilor din raportul de expertiză din 25 septembrie 2017.

Au notat că expertul a corectat așa zisele „greșelile tehnice” doar în

compartimentul concluzii și recomandări a raportului de expertiză, fără a face

corectările de rigoare în conținutul raportului de expertiză.

În actul de corectare a greșelilor a fost modificat compartimentul concluzii și

recomandări, contrar celor indicate în conținutul raportului de expertiză la pag. 8.

Ba mai mult, prin planșele fotografice cu imaginile executării reparației

capitale (după 1 noiembrie 2014), combat întru totul actul de corectare a greșelilor,

deoarece în aceste imagini foto se vede clar că lucrările necalitative efectuate de

intimați au fost demontate integral până la nivelul inițial al peretelui (beton).

Având în vedere prevederile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 68 din 14 aprilie

2016 privind expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, au evidențiat că actul

de corectare a greșelilor din 20 martie 2018 nu este certificat conform normei legale

menționate, lipsind ștampila expertului pe prima pagină a actului, prin urmare, nu a

fost certificat în modul corespunzător, deci nu întrunește condițiile de valabilitate.

Cu privire la cheltuielile de asistență juridică suportate de către ei la etapa

apelului și recursului, având în vedere prevederile art. 96 alin. (1) CPC, au invocat

că urmează să le fie compensate cheltuielile de asistență juridică suportate inclusiv

în instanța de apel (care au fost acoperite doar parțial în sumă de 1 637,21 de lei,

deși intimații la etapa apelului au suportat cheltuieli de asistentă juridică confirmate

în sumă totală 11 500 de lei) și în recurs în sumă de 5 000 de lei.

5

La 29 ianuarie 2021, în adresa lui Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila, Vasile

Cojuhari, Oleg Cebanu, Olgăi Cebanu și avocatului Prutean Lilian au fost expediate

copiile cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 115,

vol. III).

La 22 februarie 2021, Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul

Grigore Popa, au depus referință la recursul declarat de Ghenadie Bejenari, Dmitrii

Șindila și Vasile Cojuhari, solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil

sau, după caz, respingerea recursului ca neîntemeiat.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu au parvenit alte referințe.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Oleg

Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul Grigore Popa, neîntemeiat și care

urmează a fi respins, iar recursul declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și

Dmitrii Șindila, reprezentați de avocatul Lilian Prutean întemeiat și care urmează a

fi admis cu casarea deciziei instanței de apel în partea pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral și pronunțarea în această parte o nouă hotărâre cu

privire la respingerea acestei pretenții, iar în rest menținerea deciziei instanței de

apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Oleg Cebanu și Olga

Cebanu, reprezentați de avocatul Grigore Popa, au solicitat încasarea în mod solidar

de la Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila a avansului în sumă de

2 150 de euro, a sumei de 40 127,56 de lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei

de 20 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând în mod solidar de la Ghenadie

Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari în beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi

Cebanu suma de 2 150 de euro, convertiți în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale

a Republicii Moldova la momentul executării hotărârii, cu titlu de avans, prejudiciul

material în mărime de 40 127,56 de lei și prejudiciu moral în mărime de 5 000 de

lei, precum și cheltuielile de judecată în sumă totală de 7 594,50 de lei, compuse din

suma de 5 000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma

de 2 594,50 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea

acțiunii.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila, reprezentați de avocatul

Lilian Prutean, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând integral hotărârea

primei instanțe și pronunțând o hotărâre nouă, prin care a admis acțiunea parțial și a

încasat în mod solidar de la Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari în

beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu suma de 2 150 de euro sau echivalentul

6

în lei moldovenești la momentul executării hotărârii judecătorești, cu titlu de avans,

prejudiciul material în sumă de 25 337,72 de lei, prejudiciul moral în mărime de

5 000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă totală de 9 231,71 de lei.

Conform art. 514 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt

susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 572 din Codul civil, temeiul executării care rezidă existența unei

obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună credință, la

locul și momentul stabilit.

Conform art. 666 alin. (2) din Codul civil, contractului îi sunt aplicabile

normele cu privire la actul juridic.

Iar, conform art. 209 alin. (1) din Codul civil, actul juridic pentru care legea

sau acordul părților nu stabilește forma scrisă sau autentică poate fi încheiat verbal.

Totodată, conform prevederilor art. 668 alin. (1) și (3) din Codul civil,

contractul încheiat legal obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar și

la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele sau cu

principiile echității. Contractul produce efecte numai între părți dacă legea nu

prevede altfel.

Art. 602 alin. (1) și (2) din Codul civil prevede că în cazul în care nu execută

obligația, debitorul este ținut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul

cauzat, astfel dacă nu dovedește că neexecutarea obligației nu-i este imputabilă.

Neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea

necorespunzătoare sau tardivă.

Conform art. 946 alin. (1) din Codul civil, prin contractul de antrepriză o parte

(antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părți

(client), iar aceasta se obligă să recepționeze lucrarea și să plătească prețul convenit.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la 4 august 2014, soții Oleg

Cebanu și Olga Cebanu au încheiat în formă verbală cu Ghenadii Bejenari, Vasile

Cojuhari și Dmitrii Șindila un contract de antrepriză, potrivit căruia ultimii s-au

obligat să efectueze lucrări de reparație în bunul imobil amplasat în mun. XXXXX

str. XXXXX apartamentul nr. X, ce le aparține soților Cebanu cu drept de

proprietate, iar aceștia s-au obligat să achite prețul convenit pentru executarea

lucrărilor de reparație în mărime de 4 300 de euro.

De asemenea, s-a constatat că inițial soții Cebanu au achitat lui Ghenadii

Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila suma de 2 150 de euro, cu titlu de avans.

Din materialele dosarului rezultă că faptul existenței relațiilor de prestare a

serviciilor de reparație a apartamentului și încheierea contractului de antrepriză în

formă verbală nu a fost negat în ședința de judecată de către avocatul recurenților-

pârâți și nici de Vasile Cojuhari.

Mai mult, existența contractului de antrepriză se confirmă și prin preavizul

din 21 noiembrie 2014, expediat lui Oleg Cebanu, prin care Ghenadii Bejenari,

Vasile Cojuhari și Dmitrii Șindila au recunoscut existența relațiilor de antrepriză

apărute în urma unei înțelegeri verbale cu recurenții-reclamanți privind efectuarea

lucrărilor de reparație, prețul acestor lucrări, avansul achitat și enumerarea

nemijlocită a lucrărilor efectuate (f. d. 27, 28, vol. I).

Conform art. 948 alin. (1) și (2) din Codul civil, antreprenorul trebuie să

7

transmită clientului lucrarea liberă de orice viciu material sau juridic. Lucrarea este

liberă de vicii materiale dacă are calități convenite, în cazul în care nu s-a convenit

asupra unor calități, lucrarea este liberă de vicii materiale dacă este corespunzătoare

utilizării presupuse în baza contractului sau dacă nu se poate deduce o asemenea

utilizare, utilizării obișnuite.

Conform art. 960 alin. (1) și (2) din Codul civil, dacă lucrarea are vicii clientul

poate cere remedierea lor. Antreprenorul poate alege remedierea viciilor, fie

efectuarea unei noi lucrări. Antreprenorul suportă cheltuielile necesare remedierii,

în special cheltuielile de transport, de deplasare, de muncă precum și prețul

materialelor.

Actele cauzei denotă faptul că, pe parcursul executării lucrărilor de reparație

Oleg Cebanu și Olga Cebanu au înaintat numeroase pretenții recurenților-pârâți

referitor la calitatea lucrărilor caracterizate prin apariția unor defecte vizuale, ultimii

promiteau că viciile vor fi remediate, însă fără careva rezultat pozitiv.

Ulterior, văzând că calitatea lucrărilor nu se schimbă, la sfârșitul lunii

octombrie 2014, recurenții-reclamanți au solicitat recurenților-pârâți remedierea

gratuită a viciilor depistate sau restituirea costului materialelor procurate și folosite

de ultimii la executarea necalitativă a lucrărilor de reparație.

Prin urmare, Ghenadii Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitri Șindila au procurat

doar 18 m2 de teracotă instalată defectuos în bucătăria imobilului, pe care au

transmis-o lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu, în rest au refuzat restituirea

prejudiciului.

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că la 24 noiembrie 2014, în legătură

cu prestarea necalitativă a lucrărilor de reparație, Oleg Cebanu s-a adresat cu

plângere la Inspectoratul de Poliție Soroca, iar pe faptul dat, la 9 decembrie 2014 în

privința lui Ghenadii Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari au fost întocmite

procese-verbale cu privire la contravenție în baza art. 263 alin. (1) din Codul

contravențional, pentru practicarea ilegală a activității de întreprinzător, ultimii fiind

sancționați cu amendă a câte 300 de lei fiecare (f. d. 32-39, vol. I).

La caz, se mai reține că conform raportului de constatare tehnico-științifică

nr. 335 din 17 decembrie 2014, întocmit de către expertul judiciar Anatolie

Achimov, a fost suspus cercetării bunul imobil – apartamentul nr. X amplasat în

mun. XXXXX str. XXXXX, care aparține cu drept de proprietate soților Oleg

Cebanu și Olga Cebanu. În timpul cercetărilor s-a depistat că, lucrările de reparație

executate în interiorul bunului imobil, au fost efectuate de către persoane fizice

necalificate în domeniul construcțiilor, cu abateri de la procesul tehnologic de

execuție, care nu permit exploatarea bunului imobil conform destinației, fiind

necesară executarea lucrărilor de reparație capitală cu înlăturarea viciilor materiale

depistate. La rândul său, în acest raport s-a stabilit că costul total al materialelor de

construcție folosite la lucrările de reparație constituie suma de 22 414,90 de lei, iar

costul lucrărilor de demontare în scopul remedierii viciilor constituie suma de

17 712,66 de lei (f. d. 8-26, vol. I)

Prin încheierea din 6 iulie 2016 a Judecătoriei Soroca, a fost dispusă

efectuarea expertizei judiciare suplimentare cu privire la evaluarea prejudiciului

cauzat.

Din materialele dosarului rezultă că la acel moment Oleg Cebanu și Olga

8

Cebanu au demontat lucrările de construcție efectuate de către recurenții-pârâți în

perioada 4 august 2014 - 1 noiembrie 2014 și au efectuat reparația capitală în

apartament.

Conform raportului de expertiză nr. 346 din 25 septembrie 2017, întocmit de

expertul judiciar Anatolie Achimov, repetat a fost supus cercetării bunul imobil –

apartamentul nr. X amplasat în mun. XXXXX str. XXXXX, care aparține cu drept

de proprietate soților Oleg Cebanu și Olga Cebanu. În cadrul cercetărilor efectuate

în interiorul bunului imobil s-a depistat că, în toate încăperile s-au executat lucrări

de reparație capitală, inclusiv cu modificarea soluției arhitectural-constructivă și

materialelor primare. Lucrările de reparație diferă de lucrările demarate anterior în

perioada 4 august 2014 - 1 noiembrie 2014 și lucrările anterioare nu s-au păstrat,

fiind demontate integral. Lucrările de reparație, resistematizare, finisaj demarate în

interiorul bunului imobil în perioada 4 august 2014 - 1 noiembrie 2014 au fost

executate de persoane necalificate în domeniul construcțiilor, cu abateri de la

procesul tehnologic de execuție. Astfel, lucrările de reparație executate

necorespunzător urmau a fi înlăturate doar prin executarea unor lucrări inițiale de

reparație în vederea înlăturării viciilor materiale. Costul materialelor folosite la

lucrările de reparație în perioada 4 august 2014 - 1 noiembrie 2014, constituie suma

de 22414,90 de lei, costul lucrărilor de demontare constituie suma de 17 712,66 de

lei, iar costul manoperei la lucrările de reparație, conform prețurilor de piață,

constituie suma de 31 263,64 de lei (f. d. 2-24, vol. II).

Actele cauzei denotă faptul că cele constatate în raporturile menționate au fost

confirmate de specialistul Anatolie Achimov, precum și de recurenții-pârâți audiați

pe marginea plângerii depuse de Oleg Cebanu la 24 noiembrie 2014 în adresa

Inspectoratului de Poliție Soroca, care au recunoscut faptul că, în cadrul efectuării

lucrărilor de reparație Oleg Cebanu și Olga Cebanu au înaintat mai multe pretenții

referitor la calitatea executării unor lucrări, solicitând restituirea costului

materialelor sau remedierea din contul lor a viciilor depistate (f. d. 29-31, vol. I).

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În așa mod, componența delictului civil include următoarele elemente:

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Lipsa

unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția

cazurilor expres prevăzute de lege, când răspunderea delictuală se poate angaja și în

lipsa unor condiții.

Astfel, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta

ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în

funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care

este consecința directă a faptei ilicite.

După cum s-a menționat, Ghenadii Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile

Cojuhari, în lipsa unor cunoștințe și calificări speciale, au efectuat o reparație

capitală necalitativă în imobilul ce aparține lui Oleg Cebanu și Olga Cebanu, fapt

confirmat prin rapoartele de expertiză din domeniul construcțiilor, fiind recunoscut

parțial acest fapt și de către recurenții-pârâți în proces.

De asemenea, din ambele rapoarte de expertiză rezultă că suma pentru

9

materialele de construcții folosite pentru repararea apartamentului litigios în

perioada 4 august 2014 - 1 octombrie 2014 constituie 22 414,90 de lei, iar în costul

materialelor de construcție a fost inclusă și valoarea gresiei instalate, care, însă, a

fost restituită de recurenții-pârâți și reinstalată la bucătărie.

Conform facturii de achitare, costul gresiei pentru bucătărie este de 4 697,24

de lei, respectiv, costul materialelor de construcție se reduce la suma de 17 717,66

de lei.

Consecvent, conform suplimentului la raportul de expertiză judiciară nr. 346

din 25 septembrie 2017, întocmit după finisarea lucrărilor de remediere a

neajunsurilor reparației, lucrările de demontare au fost executate parțial și nu

integral, ba mai mult, unele lucrări diferă după remediere de aspectul arhitectural

anterior, comandat de clienți.

În așa mod, instanța de apel, în mod corect, a reținut că suma finală de

demontare demarată în interiorul apartamentului nr. X din mun. XXXXX

str. XXXXX este de 7 620,06 lei și, prin urmare, întemeiat a concluzionat că anume

suma aceasta urmează a fi inclusă în suma pentru materialele de construcții folosite

la repararea apartamentului în mărime de 17 717,66 de lei, drept compensare a

prejudiciului material, constituind în total suma de 25 337,72 de lei, ce urmează a fi

încasată în mod solidar de la recurenții-pârâți în beneficiul recurenților-reclamanți,

iar argumentele invocate de către reprezentanții recurenților-reclamanți și

recurenților-pârâți în acest sens nu pot fi reținute ca întemeiate.

De asemenea, instanța de apel corect a încasat în mod solidar de la recurenții-

pârâți în beneficiul recurenților-reclamanți avansul în mărime de 2150 de euro. Or,

conform art. 631 alin. (1) din Codul civil, arvuna este o suma de bani sau un alt bun

pe care o parte contractantă o dă celeilalte părți pentru a confirma încheierea

contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată

avans.

Conform art. 632 din Codul civil, arvuna se ia în calcul la executarea

prestației, iar în cazul în care aceasta nu s-a făcut, se restituie.

Argumentul invocat de către reprezentantul recurenților-pârâți, avocatul

Lilian Prutean precum că în ședința de judecată a primei instanțe, în forma orală, a

înaintat cerere de recuzare a expertului Anatolie Achimov, iar instanța de judecată

prin expresia că „este prematur să examinăm recuzarea expertului Achimov

Anatolie”, a lăsat fără examinare cererea de recuzare a expertului Anatolie Achimov,

contrar prevederilor art. 53 alin. (2) CPC, nu poate fi reținut, deoarece, deși în prima

instanță, la înaintarea cererii, prima instanță a dispus că examinarea recuzării este

prematură, ulterior, nici în primă instanță și nici în instanța de apel recurenții-pârâți

și reprezentantul lor nu au mai susținut acest demers, fapt ce rezultă atât din

procesele-verbale ale ședințelor de judecată ale primei instanțe și ale instanței de

apel.

În același timp, cu referire la pretenția recurenților-reclamanți cu privire la

repararea prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel greșit

a încasat în mod solidar de la Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari

în beneficiul lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu suma de 5 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

10

Astfel, după cum rezultă din prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil,

repararea prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune este posibil doar în

cazurile prevăzute de lege.

În așa mod, se reține că, cadrul legal național prevede exhaustiv cazurile în

care partea poate cere repararea prejudiciului moral, acest drept fiind reglementat de

unele prevederi ale Codului civil, Codului muncii, cât și în unele legi speciale, în

care dreptul de a cere repararea prejudiciului moral este înserat expres, însă raportul

obligațional dedus judecății – antrepriza nu presupune posibilitatea legală de

reparare a prejudiciului moral.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge pretenția recurenților-

reclamanți cu privire la repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 90 lit. i) CPC, din cheltuielile de judecare a cauzei fac

parte cheltuielile de asistență juridică.

În conformitate cu art. 96 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a

pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de

asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză

dacă aceasta a fost reprezentantă în judecată de un avocat.

Din materialele dosarului rezultă că, la depunerea cererii de chemare în

judecată, Oleg Cebanu și Olga Cebanu au achitat taxa de stat în sumă de 2594,50 de

lei, fapt confirmată prin ordinele de încasare a numerarului din 13 mai 2015 (f. d.58,

59, vol. I).

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că pe parcursul examinării

cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, Oleg Cebanu și Olga Cebanu

au fost reprezentați de avocatul Popa Grigore, suportând în prima instanță cheltuieli

de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată

nr. 701888 din 12 mai 2015 (f. d. 60, vol. I), iar în instanța de apel – în sumă de

7 500 de lei și 4 000 de lei, fapt confirmat prin ordinele de plată nr. 02695549 din

19 aprilie 2019 și nr. 02695565 din 08 octombrie 2020 (f. d. 178, vol. II, 26, vol. III).

Prin urmare, ținând cont de faptul că acțiunea recurenților-reclamanți a fost

admisă parțial, instanța de apel temeinic și legal a dispus încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 9 231,71 de lei, sumă ce a fost încasată în mod solidar de la

Ghenadii Bejenari, Dmitrii Șindila, Vasile Cojuhari în beneficiul lui Oleg Cebanu și

al Olgăi Cebanu.

Distinct de aceste constatări se ve reține ca neîntemeiat recursul dealarat de

către Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul Grigore Popa.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul declarat de Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de avocatul

Grigore Popa, de a admite recursul declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari

și Dmitrii Șindila, reprezentați de avocatul Lilian Prutean, de a casa decizia instanței

de apel în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și de a pronunța

în această parte o nouă hotărâre, prin care pretenția lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu,

reprezentați de avocatul Grigore Popa împotriva lui Ghenadie Bejenari, Dmitrii

Șindila și Vasile Cojuhari cu privire la repararea prejudiciului moral de respins, iar

11

în rest de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Oleg Cebanu și Olga Cebanu, reprezentați de

avocatul Grigore Popa.

Se admite recursul declarat de Ghenadie Bejenari, Vasile Cojuhari și Dmitrii

Șindila, reprezentați de avocatul Lilian Prutean.

Se casează decizia din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu,

reprezentați de avocatul Grigore Popa împotriva lui Ghenadie Bejenari, Dmitrii

Șindila și Vasile Cojuhari cu privire la repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral în partea cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral și se

emite în această parte o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge cerința lui Oleg Cebanu și Olgăi Cebanu, reprezentați de avocatul

Grigore Popa împotriva lui Ghenadie Bejenari, Dmitrii Șindila și Vasile Cojuhari cu

privire la repararea prejudiciului moral.

În rest se menține decizia din 15 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

12