2ra-1233/20 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune

2ra-1233/20 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1233/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Roșca)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, E. Bejenaru, A. Ciobanu)

DECIZIE

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Elena Cobzac

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii,

Clara Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai

Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii,

reprezentați de avocatul Vadim Gligor, împotriva Irinei Luțișina și Mircea

Nichiforeac cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Irina Luțișina și cererea de alăturare la apel depusă de

Mircea Nichiforeac, a fost casată hotărârea din 23 februarie 2018 și hotărârea

suplimentară din 27 februarie 2018 ale Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost

emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 aprilie 2017 Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Luțișina și Mircea Nichiforeac cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că prin sentința din 11 iulie 2013 a

Judecătoriei mun. Bălți, menținută prin decizia din 27 noiembrie 2013 a Curții de

Apel Bălți și decizia din 09 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, Mircea

Nichiforeac a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

335 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b), d), 196 alin. (4) Cod penal, iar Irina Luțișina a fost

recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.

b), d), 196 alin. (4) Cod penal.

Acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare urmând ca părțile vătămate să se

adreseze în ordine civilă.

Astfel, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat că Mircea

Nichiforeac, activând ca notar privat, împreună cu Irina Luțișina au confecționat

ilegal declarațiile, prin care din numele lui Stanislav Panicerschii, Clarei

Panicerschii și Annei Panicerschii a fost împuternicit Nicolai Panicerschii să

înstrăineze apartamentul xxxxxxx, precum și contractul de vânzare-cumpărare nr.

5030, prin care din numele vânzătorului Nicolae Panicerschii i-a vândut pârâtei

Irina Luțișina apartamentul menționat.

La o dată nestabilită, pârâtul Mircea Nichiforeac a efectuat rectificare în

contractul de vânzare-cumpărare nr. 5030, schimbând numărul blocului locativ din

xxxxx în xxxxx, fapt înregistrat ulterior în Registrul bunurilor imobile.

În așa mod, prin acțiuni de vinovăție ale pârâților, reclamanții au fost

deposedați de apartamentul xxxxxx, fiindu-le cauzat un prejudiciu material.

Prejudiciul material cauzat și reținut de către instanța de judecată prin sentință

irevocabilă este de 469651 de lei, care și necesită a fie încasat în folosul lor.

Au obiectat că prin acțiunile criminale ale pârâților, le-au fost cauzate suferințe

psihice legate de deposedarea ilegală de spațiu locativ, dânșii pe parcursul anilor

veneau în mun. Bălți și nu puteau înnopta în apartamentul deținut legal, fiind nevoiți

să locuiască în hotel, la cunoscuți, toate aceste incomodități au adus suferințe

psihice, pe care le apreciază în sumă de 25000 de lei pentru fiecare, iar în total

100000 de lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1398, 1414, 1428 Cod

civil, art. 85 alin. (1) CPC.

Au solicitat reclamanții admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul

lui Mircea Nichiforeac și Irinei Luțișina în beneficiul lor a sumei de 469651 de lei

cu titlu de prejudiciu material și încasarea sumei de 100000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

acțiunea a fost admisă. A fost încasat în mod solidar de la Irina Luțișina și Mircea

Nichiforeac în beneficiul lui Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clarei

Panicerschii și Annei Panicerschii prejudiciul material cauzat prin infracțiune în

sumă de 469651 de lei și prejudiciul moral în sumă de 40000 de lei, câte 10000 de

lei pentru fiecare.

Prin hotărârea suplimentară din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, au fost încasate în mod solidar de la Irina Luțișina și Mircea Nichiforeac în

contul statului cheltuielile suportate de instanța de judecată compuse din taxa de stat

de care reclamanții au fost scutiți în sumă de 14189,53 de lei.

La 23 martie 2018 și ulterior la 20 iunie 2018, Irina Luțișina, reprezentată de

avocatul Iurie Chirica, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe din 23

februarie 2018 și hotărârii suplimentare din 27 februarie 2018, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii și hotărârii suplimentare ale primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și tardivă.

La 18 ianuarie 2019 Mircea Nichiforeac a depus cerere de alăturare la apel în

temeiul art. 361 CPC, solicitând admiterea cererii de alăturare la apel și a cererii de

apel declarate de Irina Luțișina, casarea hotărârii primei instanțe din 23 februarie

2018 și hotărârii suplimentare din 27 februarie 2018 cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii ca neîntemeiate și tardive.

2

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admisă cererea de

apel depusă de Irina Luțișina, reprezentată de avocatul Iurie Chirica, și cererea de

alăturare la apel depusă de Mircea Nichiforeac, casată integral hotărârea din 23

februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și hotărârea suplimentară din 27

februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

La 17 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de

avocatul Vadim Gligor au declarat recurs împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a

Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți

sediul central și a hotărârii suplimentare din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți

sediul central.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii

și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor, a fost casată integral

decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Bălți pentru judecarea apelului în fond, de un alt

complet de judecători.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Irina Luțișina și cererea de alăturare la apel depusă de Mircea

Nichiforeac, a fost casată hotărârea din 23 februarie 2018 și hotărârea suplimentară

din 27 februarie 2018 ale Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial și a fost încasată de la Irina Luțișina

și Mircea Nichiforeac în beneficiul lui Stanislav Panicerschii prejudiciul moral

cauzat prin infracțiune în sumă a cîte 2000 de lei de la fiecare. În rest, acțiunea

depusă de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna

Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor, împotriva Irinei Luțișina și

Mircea Nichiforeac cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin infracțiune a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 09 iulie 2020 Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor, au

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii și hotărârii suplimentare

ale primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel, o consideră neîntemeiată, ilegală și fără suport juridic deoarece la emiterea

acesteia a încălcat normele de drept material și a aplicat eronat legea. Au considerat

că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 14 alin. (1), 1398, 1422, 1423

Codul civil, în redacția legii în vigoare pînă la 01 martie 2003, precum și art. 123

CPC.

Au mai indicat că, instanțele de judecată în cadrul unui proces penal irevocabil,

au stabilit prejudiciul material în sumă de 469.651 de lei și cine a suferit în

rezultatul prejudicierii: Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii. Aceste constatări a instanței de judecată în cadrul

procesului penal au valoarea lucrului judecat și nu pot fi contestate într-un alt

proces.

3

Astfel, au invocat că instanța de apel la adoptarea hotărârii recurate a neglijat

în totalmente prevederile art. 123 CPC, or a desființat sentința irevocabilă a unui

proces penal, reținând că cerințele reclamanților referitor la încasarea prejudiciului

material în sumă de 469.651 de lei și moral în sumă de 100000 de lei poartă un

caracter neîntemeiat, iar Annei Panicerschii, Clarei Panicerschii și lui Nicolai

Panicerschii nu le-a fost cauzat careva prejudiciu, deoarece ei nu au fost recunoscuți

ca părți vătămate.

Constatările instanței de apel precum că prin decizia din 07 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Bălți a fost încasată deja contravaloarea bunului de care au fost

deposedați reclamanții, este o constatare greșită, or, prin decizia enunțată a fost

încasată de la Irina Luțișina suma de 4125 de dolari SUA cu titlu de prestație și nu

de prejudiciu material, fapt stabilit printr-o sentință penală irevocabilă.

Instanța de apel vădit greșit a intervenit în sentința penală irevocabilă și la

capitolul constatarea persoanelor prejudiciate, or în conformitate cu prevederile art.

61, 219, 220 CPP, prejudiciul cauzat prin infracțiune se recuperează prin acțiune

civilă depusă de partea civilă și nu de partea vătămată, acționând prin procură și

reprezentând interesele lui Nicolai Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna

Panicerschii.

Au indicat că este de neînțeles decizia instanței de apel referitor la mărimea

compensației cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 2000 de lei, or, cel vinovat de

un prejudiciu material în sumă de 469.651 de lei urmează în așa sumă să ducă

răspundere morală fără a ține cont de statutul social al persoanelor vătămate și de

circumstanțele cauzării prejudiciului.

Prin notificarea din 28 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 01 august 2020 Mircea Nichiforeac a recepționat recursul declarat, dar

nu s-a folosit de dreptul de a depune referință.

La 15 septembrie 2020 Irina Luțișina, reprezentată de avocatul Iurie Chirica, a

depus referință, prin care a solicitat ca recursul declarat de Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de

avocatul Vadim Gligor, să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Bălți din 20 februarie

2020 a fost expediată părților la 25 martie 2020, dar la actele cauzei lipsesc date

prin care s-ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți.

Astfel, recursul declarat la 09 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, de

către Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna

Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor, se consideră a fi depus în

termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în

fond de un complet din 5 judecători.

4

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat, de a casa integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea

primei instanțe în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și în

această parte de a emite o nouă hotărâre de admitere parțială a pretenției date, în rest

hotărârea primei instanțe urmează a fi menținută din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd

o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a stabilit că, Nicolai Panicerschii, Stanislav

Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii au depus cerere de chemare în

judecată, prin care au solicitat încasarea în mod solidar de la Irina Luțișina și Mircea

Nichiforeac a sumei de 469 651 de lei cu titlu de prejudiciu material și încasarea

sumei în mărime de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

infracțiune.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea cauzei în fond a ajuns la concluzia

admiterii acțiunii depuse de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, fiind încasată în mod solidar de la Irina Luțișina

și Mircea Nichiforeac în beneficiul lui Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii,

Clara Panicerschii și Anna Panicerschii prejudiciul material cauzat prin infracțiune

în mărime de 469 651 de lei și prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime

de 40 000 de lei.

Totodată, prima instanță prin hotărârea suplimentară din 27 februarie 2018 a

încasat în mod solidar de la Irina Luțișina și Mircea Nichiforeac în beneficiul

statului cheltuielile suportate de instanța de judecată compuse din taxa de stat de

care reclamanții au fost scutiți în sumă de 14 189,53 de lei.

În susținerea opiniei sale, prima instanță a constatat că potrivit sentinței

Judecătoriei Bălți din 11 iulie 2013 de condamnare a lui Mircea Nichiforeac și a

5

Irinei Luțișina s-a stabilit că ultimii prin infracțiune au deposedat familia

Panicerschii de apartamentul ce le aparține cu drept de proprietate privată,

cauzîndu-le astfel un prejudiciu în sumă de 469 951 de lei.

A mai stabilit prima instanță, reieșind din natura dreptului lezat, caracterul și

gravitatea suferințelor suportate de reclamanți în urma infracțiunii comise de pârâți,

de a încasa în mod solidar de la pârâți în beneficiul reclamanților prejudiciul moral

în mărime de 40000 de lei, câte 10 000 de lei pentru fiecare.

Instanța de apel judecînd cauza în ordine de apel a casat hotărârea primei

instanțe și a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, fiind încasat de la

Irina Luțișina și Mircea Nichiforeac în beneficiul lui Stanislav Panicershii

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în mărime de a cîte 2000 de lei de la

fiecare. În rest acțiunea a respins-o ca fiind neîntemeiată.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a concluzionat că prin decizia Curții

de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 a fost admis apelul declarat de Nicolai

Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii cu

emiterea unei noi hotărâri prin care a fost anulat contractul de vînzare-cumpărare nr.

5030, încheiat la 04 octombrie 2002 a xxxxxx, încheiat între Irina Luțișina în

calitate de cumpărător și Nicolai Panicerschii în calitate de vînzător cu încasarea de

la Irina Luțișina în beneficiul lui Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii a sumei de 4 125 dolari SUA, cu titlu de prestație

sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării.

Astfel, a considerat instanța de apel că instanțele de judecată s-au pronunțat

asupra cerinței de reparare a prejudiciului material, iar suma încasată prin decizia

din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți constituie prejudiciul material cauzat

prin infracțiune, motiv din care a fost respinsă pretenția înaintată în cauza dată cu

privire la încasarea sumei de 469 651 de lei.

Referitor la pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral prin

infracțiune, instanța de apel a conchis că acest prejudiciu urmează a fi reparat doar

lui Stanislav Panicerschii, care a fost recunoscut unica parte vătămată în cauza

penală, încasând în acest sens de la Irina Luțișina și Mircea Nichiforeac în

beneficiul lui Stanislav Panicerschii a câte 2000 de lei de la fiecare, estimată ca

sumă rezonabilă și deplin obiectivă la situația dată.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a aplicat eronat

normele de drept material și nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor

administrate la actele pricinii.

De asemenea, Colegiul lărgit consideră că prima instanță corect s-a pronunțat

asupra pretenției cu privire la prejudiciul material și în această parte a emis o

concluzie legală, însă în partea încasării prejudiciului moral, prima instanță a

interpretat eronat normele de drept material reieșind din următoarele.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019,

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea

6

sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut

prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Iar, conform art. 1398 alin. (1) Codul civil, cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1416 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie

2019, instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea

va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

Instanța de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la reparația prejudiciului,

obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași

calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin

echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Conform art. 1422 alin. (1) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice)

prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte

cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 alin. (1) și (2) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie

2019, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța

de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Din actele cauzei rezultă că, potrivit sentinței Judecătoriei Bălți din 11 iulie

2013 a fost stabilită vina lui Mircea Nichiforeac în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 335 alin.(2), 361 alin.(2) lit. b), d) și 196 alin.(4) Cod penal. Irina Luțișina a

fost recunoscută vinovată în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.361 alin.(2) lit.

b), d) și 196 alin.(4) Cod penal.

Conform sentinței de condamnare a fost stabilit că, în urma acțiunilor notarului

privat Mircea Nichiforeac și pîrîtei Irina Luțișina, au fost confecționate ilegal

declarațiile, prin care din numele lui Nicolai Panicerschii, Clara Panicerschii și

Anna Panicerschii a fost împuternicit Stanislav Panicerschii să înstrăineze

apartamentul xxxxxx, precum și contractul de vînzare-cumpărare prin care din

numele vînzătorului Nicolai Panicerschii i-a vîndut pîrîtei Irina Luțișina

apartamentul xxxxxx. La o dată nestabilită pîrîtul Mircea Nichiforeac a efectuat

rectificare în contractul de vînzare- cumpărare nr.5030, schimbînd numărul blocului

locativ din „xxxxx” în „xxxxx”, fapt înregistrat ulterior în Registrul bunurilor

imobile din Oficiul Teritorial Bălți (f.d.5-11), fapte ce ulterior au dus, prin

înșelăciune, la ocuparea de către Irina Luțișina, în întregime, fără drept, a imobilului

menționat și la încălcarea a dreptului de proprietate garantat de Constituția

Republicii Moldova cetățenilor Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, prin care ultimilor le- au cauzate daune materiale

în proporții deosebit de mari în sumă totală de 469 951 de lei.

7

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 noiembrie 2013 și decizia Curții

Supreme de Justiție din 09 aprilie 2014, sentința judecătoriei Bălți din 11 iulie 2013

a fost menținută (f.d.-12-17).

Astfel, prin acțiunile ilegale ale pîrîților, reclamanții au fost deposedați de

apartamentul lor xxxxxx, astfel fiindu-le cauzate daune materiale în sumă de

469 951 de lei. Conform sentinței respective, acțiunea civilă a fost lăsată pentru

examinare în instanța de judecată de drept civil.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit constată legătura de cauzalitate

dintre faptul producerii prejudiciului material din cauza deposedării

reclamanților/recurenți de locuință și stabilirii vinovăției a pîrîților/intimați

Mircea Nichiforeac și Irina Luțișina conform probelor anexate la materialele

cauzei. Așadar, Mircea Nichiforeac și Irina Luțișina urmează să răspundă pentru

prejudiciu cauzat de daune prin infracțiune.

Reieșind din situația de fapt stabilită și conform normelor de drept material

aplicabile cazului dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că temeinic și legal prima instanță

a admis pretenția reclamanților/recurenți cu privire la repararea prejudiciului

material cauzat prin infracțiune estimat la suma de 469 651 de lei, ce constituie

costul bunului imobil care aparține reclamanților cu drept de proprietate.

Astfel, dreptul de proprietate al reclamanților/recurenți este un drept

garantat de Constituția Republicii Moldova și art.l din Primul Protocolul

adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la

respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît

pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de

principiile generale ale dreptului internațional (cauza Bondarenco c. Moldovei,

hotărîrea din 14 octombrie 2014, cererea nr. 10823/06).

În acest sens, Colegiul lărgit consideră greșită concluzia instanței de apel,

precum că prejudiciul cauzat reclamanților nu este cel în suma solicitată de

469 651 de lei, ci este în sumă de 4125 de dolari SUA, încasat deja prin decizia

Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 cu titlu de prestație, or la caz prin

sentința irevocabilă a Judecătoriei Bălți din 11 iulie 2013 a fost stabilit

proporțiile daunelor materiale ca deosebit de mari și anume în mărime de 469

651 de lei, ceea ce la caz și constituie prejudiciul material cauzat

recurenților/reclamanți din vina intimaților/pîrîți.

Totodată, instanța de recurs consideră soluția primei instanțe cu privire la

admiterea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Din actele dosarului rezultă cu certitudine că lui Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii prin activitatea

infracțională a lui Mircea Nichiforeac și Irina Luțișina, care a dus la încălcarea

dreptului de proprietate a reclamanților le-a fost cauzat și un prejudiciu moral,

întrucît au suportat unele suferințe morale în urma deposedării de unica lor

locuință și cauzat un disconfort legat de imposibilitatea locuirii în apartamentul

propriu, fiind nevoiți să înnopteze la cunoscuți și hoteluri. Aceste suferințe

psihice provocate, urmează a fi compensate prin acordarea unor despăgubiri

morale.

8

Totodată, instanța de recurs reiterează că, în termenii Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul

moral, se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie

stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie

nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor.

Astfel, ținînd cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea

suferințelor suportate de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, prima instanță just a ajuns la concluzia de a

acorda reclamanților drept compensație morală suma de 40 000 lei, sumă ce

reprezentă o satisfacție suficientă, echitabilă și nicidecum diminuată a

prejudiciului moral cauzat în sensul art.41 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Însă, prima instanță contrar prevederilor legale ce reglementează acordarea

despăgubirilor morale a încasat în mod solidar de la intimați în beneficiul

recurenților prejudiciul moral cauzat, ori legislația în vigoare nu prevede

răspunderea solidară în cazul cauzării prejudiciului moral de mai multe

persoane, prin urmare instanța de recurs consideră necesar de a încasa cu titlu de

prejudiciu moral de la Irina Luțișina în beneficiul lui Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii a cîte 5000 de lei

pentru fiecare și de la Mircea Nichiforeac în beneficiului lui Nicolai

Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii a

cîte 5000 de lei pentru fiecare. În rest, pretenția cu privire la repararea

prejudiciului moral urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

În acest context, instanța de recurs reține ca greșită și contrară prevederilor

normelor de drept material enunțate, concluzia instanței de apel, prin care a fost

încasat de la Irina Luțișina și Micea Nichiforeac doar în beneficiul lui Stanislav

Panicerschii, care a fost recunoscută ca parte vătămată în cauza penală, prejudiciul

moral cauzat prin infracțiune în sumă de a cîte 2000 de lei de la fiecare, or din

materialele dosarului rezultă că toată familia Panicerschii a locuit în apartamentul

de care au fost deposedați ilegal, astfel fiind întemeiată critica recurenților în sensul

că instanța de apel și-a fundamentat concluzia doar pe argumentele pîrîților și pe

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor, de a casa

integral decizia instanței de apel și parțial hotărârea primei instanțe în partea

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii, în rest hotărârea primei instanțe de

menținut.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

9

Se admite recursul declarat de Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii,

Clara Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul Vadim Gligor.

Se casează integral decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și

parțial hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Panicerschii, Stanislav

Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii, reprezentați de avocatul

Vadim Gligor, împotriva Irinei Luțișina și Mircea Nichiforeac cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și încasarea

cheltuielilor de judecată, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin infracțiune și în această parte se emite o nouă hotărîre prin care:

Se încasează de la Irina Luțișina în beneficiul lui Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii cu titlu de

prejudiciu moral a cîte 5000 (cinci mii) de lei pentru fiecare.

Se încasează de la Mircea Nichiforeac în beneficiului lui Nicolai

Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anna Panicerschii cu

titlu de prejudiciu moral a cîte 5000 (cinci mii) de lei pentru fiecare. În rest,

pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune se

respinge ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea din 23 februarie 2018 și hotărîrea suplimentară din 27

februarie 2020 ale Judecătoriei Bălți, sediul central, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Elena Cobzac

Iurie Bejenaru

10