2r-291/21 — cu privire la nulitatea actelor juridice si administrative, repunerea partilor in pozitia initiala si evacuarea din imobil

Dosarul nr. 2r-291/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

DECIZIE

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Irina Luțișina, reprezentată de avocatul

Iurie Chirica

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Panicerschii,

Stanislav Panicerschii, Clarei Panicerschii și Anei Panicerschii împotriva lui

Mircea Nichiforeac, Irinei Luțișina, Anatolie Zbancă, Ludmilei Zbancă și

Agenției Servicii Publice cu privire la nulitatea actelor juridice și administrative,

repunerea părților în poziția inițială și evacuarea din imobil

împotriva încheierii din 2 martie 2021, prin care a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Irina Luțișina împotriva deciziei

din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți

constată:

La 10 iunie 2014, Nicolai Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara

Panicerschii și Ana Panicerschii au depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Mircea Nichiforeac, Irinei Luțișina, Anatolie Zbancă, Ludmilei Zbancă și

Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, ÎS „Registru” cu privire la nulitatea actelor

juridice și administrative, repunerea părților în poziția inițială și evacuarea din

imobil.

Și-au întemeiat pretențiile în baza art. 216, 220, 753 Cod civil și art. 238-

241 CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX,

încheiat între Nicolai Panicerschii și Irina Luțișina la 4 octombrie 2002,

1

autentificat de către notarul Mircea Nichiforeac cu nr. 5030, înregistrat la OCT

Bălți la 4 octombrie 2002 nr. XXXXX, cu radierea din Registrul bunurilor imobile

și readucerea părților în poziția inițială, recunoașterea nulității contractului de

vânzare-cumpărare nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX, încheiat între Irina

Luțișina și Anatolie Zbancă la 12 decembrie 2008, autentificat de către notarul

Ana Robu cu nr. 5561, înregistrat la OCT Bălți la 12 decembrie 2008 cu nr.

XXXXX, cu readucerea părților în poziția inițială, anularea deciziei din 30

noiembrie 2005 privind formarea unui bun imobil unic cu nr. cadastral XXXXX

prin comasarea bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX și

readucerea situației bunurilor imobile în poziția inițială, obligarea lui Anatolie

Zbancă să restituie bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX Irinei Luțișina, iar

ultima – lui Nicolae Panicerschii și evacuarea lui Anatolie Zbancă și a Ludmilei

Zbancă din apartamentul nr. XX din str. XXXXX mun. XXXXX, fără acordarea

altui spațiu locativ.

Prin hotărârea din 7 octombrie 2016 a Judecătoriei Bălți sediul central, a

fost respinsă ca tardivă acțiunea în partea contestării contractului din 4 octombrie

2002, cu readucerea părților în poziția inițială, iar în rest – respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Nicolai Panicerschii și cererea de alăturare la apel declarată de

Stanislav Panicerschii și Ana Panicerschii.

A fost casată parțial hotărârea din 7 octombrie 2016 a Judecătoriei Bălți

sediul central, în partea respingerii ca tardive a pretenției cu privire la nulitatea

contractului de vânzare-cumpărare din 4 octombrie 2002, cu repunerea părților în

poziția inițială în baza acestui contract și emisă în această parte o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă acțiunea.

A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 4 octombrie 2002

nr. 5030 a apartamentului nr. XX de pe str. XXXXX mun. XXXXX, încheiat între

Irina Luțișina în calitate de cumpărător și din numele lui Nicolai Panicerschi în

calitate de vânzător.

A fost încasată de la Irina Luțișina în beneficiul lui Nicolai Panicerschii,

Clarei Panicerschii, Stanislav Panicerschii și Anei Panicerschii suma de 4 125 de

dolari cu titlu de prestație.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin încheierea din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de către Irina Luțișina, reprezentată de

avocatul Iurie Chirica împotriva deciziei din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Bălți.

La 8 februarie 2021, Irina Luțișina, reprezentată de avocatul Iurie Chirica

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 7 noiembrie

2017, invocând dispozițiile art. 449 lit. b) CPC, și anume faptul că au devenit

2

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu

au putut fi cunoscute revizuentului.

Prin încheierea din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Luțișina, reprezentată de

avocatul Iurie Chirica.

La 24 martie 2021, Irina Luțișina, reprezentată de avocatul Iurie Chirica a

declarat recurs împotriva încheierii din 2 martie 2021, solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii recurate și dispunerea rejudecării cauzei în ordine de

revizuire.

În susținerea recursului a invocat că instanța de revizuire incorect a

interpretat actul procesual îmbrăcat sub forma deciziei din 4 noiembrie 2020 a

Curții Supreme de Justiție în calitate de circumstanță nouă, or actul judecătoresc

nominalizat reprezintă totalul unui proces civil intentat de aceleași persoane bazat

pe același raport de drept, din care motiv anume procesul civil în întregime

urmează a fi apreciat ca o circumstanță nouă.

A menționat că în speță, dreptul de încasare a despăgubirii în urma

deposedării intimaților-reclamanți de apartament a fost realizat de două ori, soarta

căruia a fost soluționată în mod diferit prin decizia Curții de Apel Bălți din

7 noiembrie 2017 și, respectiv, prin decizia Curții Supreme de Justiție din

4 noiembrie 2020.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost

expediată la adresa electronică a reprezentantului revizuentei, avocatul Iurie

Chirica la 12 martie 2021, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 218

verso, vol. II).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 24 martie 2021, în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Actele cauzei atestă că la 8 februarie 2021, Irina Luțișina, reprezentată de

avocatul Iurie Chirica, în temeiul art. 449 lit. b) CPC, a depus cerere de revizuire,

3

care prin încheierea din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă (f. d. 196-197, 211-216, vol. II).

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a

deciziei din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, revizuenta Irina Luțișina a

invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menționând că a apărut o circumstanță

esențială a cauzei care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentei la momentul

examinării cauzei în fond, și anume decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai

Panicerschii, Stanislav Panicerschii, Clara Panicerschii și Anei Panicerschii

împotriva Irinei Luțișina și lui Mircea Nichiforeac cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia

judecătorească devine irevocabilă.

Pentru acest motiv de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

În raport cu cele menționate mai sus, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel

Bălți întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de

Irina Luțișina, reprezentată de avocatul Iurie Chirica ca fiind inadmisibilă, corect

stabilind că cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

4

art. 449 lit. b) CPC, invocate de revizuentă, în baza cărora se poate solicita

revizuirea.

Or, decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, pe care a

invocat-o recurenta în cererea de revizuire ca circumstanță nou aparută, nu poate

fi reținută ca o circumstanță ce ar avea importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile, precum și putere decisivă asupra concluziei instanței

de judecată.

Așa fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către Irina Luțișina,

reprezentată de avocatul Iurie Chirica, nu pot fi reținute ca unele prevăzute la

art. 449 lit. b) CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea, iar admiterea

cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului

judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei

hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții

în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel fiind, instanța de recurs constată că argumentele recurentului

invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul

invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea

încheierii recurate, prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Irina Luțișina, reprezentată de avocatul

Iurie Chirica.

Se menține încheierea din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Panicerschii, Stanislav

5

Panicerschii, Clarei Panicerschii și Anei Panicerschii împotriva lui Mircea

Nichiforeac, Irinei Luțișina, Anatolie Zbancă, Ludmilei Zbancă și Agenției

Servicii Publice cu privire la nulitatea actelor juridice și administrative, repunerea

părților în poziția inițială și evacuarea din imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6