2ra-1422/21 — obligarea eliberării terenului, demolarea gardului metalic si readucerea terenului în stare initială

2ra-1422/21 — obligarea eliberării terenului, demolarea gardului metalic si readucerea terenului în stare initială (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1422/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion

Handabura, reprezentat de către avocatul Iulian Paciurca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria

municipiului Bălți împotriva lui Ion Handabura, intervenient accesoriu Oxana

Nichiforeac cu privire la obligarea eliberării terenului, demolarea gardului metalic

și readucerea terenului în stare inițială,

împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Primăria municipiului Bălți, a fost casată hotărârea

din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o nouă

hotărâre cu privire la admiterea acțiunii,

constată:

La 08 octombrie 2019 Primăria mun. Bălți a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ion Handabura, intervenient accesoriu Oxana Nichiforeac cu

privire la obligarea eliberării terenului, demolarea gardului metalic și readucerea

terenului în starea inițială.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 16 decembrie 2015

Inspectoratul Ecologic de Stat prin Agenția Ecologică Bălți a constatat faptul că, Ion

Handabura a ocupat ilegal suprafața de 29 m. p. din terenul, ce aparține Primăriei

mun. Bălți, cu extinderea spre str. Plopilor, fapt confirmat prin planul/schema de

identificare a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, parte componentă a dosarului

tehnic de la OCT Bălți.

A menționat că, în privința lui Ion Handabura a fost întocmit procesul-verbal

cu privire la contravenție nr. 058205/586 din 16 decembrie 2015 și conform art. 116

alin. (2) din Codul contravențional i-a fost aplicată o amendă în mărime de 50 u. c.

(1000 de lei), cu demolarea gardului metalic din contul contravenientului.

A susținut că, prin decizia Judecătoriei Bălți din 16 septembrie 2016, la fel, s-

a constatat că, în luna iulie 2015, pe adresa mun. Bălți, str. Plopilor,5, pârâtul a

1

construit gardul cu dimensiunile de 25 metri lungime și 1,70 metri înălțime fără

autorizație de construire, fapt ce contravine art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 721

din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcție și art. 28 din Legea nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

A afirmat că, Ion Handabura a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravenției prevăzute de art. 179 din Codul contravențional.

A relevat că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție, Ion

Handabura a săvârșit abatere neautorizată de la proiectele de organizare a teritoriului

și de folosință a terenului prin faptul că, a ocupat un sector de teren cu suprafața de

29 m.p., proprietate municipală, din str. Plopilor,5 colț cu str-la Plopilor, mun. Bălți,

îngrădindu-l cu gard metalic, încălcând prevederile art. 21 din Codul funciar, acest

fapt fiind confirmat prin actul de constatare nr. 23202 din 29 octombrie 2015 (dosar

tehnic 03003150175), întocmit de către ÎS „Cadastru”, OCT Bălți.

A notat că, la data de 14 martie 2016 OCT Bălți, în temeiul cererii

nr.0300/17/3871 din 25 februarie 2016, depusă de către Primăria mun. Bălți, a

întocmit actul de constatare nr. 3871, în care a fost specificată adresa bunului imobil-

drum cale de comunicare, amplasat mun. Bălți, str-la Plopilor.

A specificat că, în privința nr. cadastral 03003150175 s-a constatat repetat că,

are loc acapararea de teren cu extinderea spre stradelă în rezultatul construcției

gardului (metal-profnastil), a fost efectuată identificarea bunului menționat, repetat

s-a constatat acapararea terenului.

A invocat că, pârâtul a depus cerere de chemare în judecată cu privire la

anularea actului de constatare nr. 3871, întocmit de către OCT Bălți și la 17 mai

2018, prin încheierea Judecătoriei Bălți, sediul central, cererea de chemare în

judecată a fost scoasă de pe rol, încheierea devenind irevocabilă la 04 iunie 2018.

Consideră că, pârâtul este obligat să execute procesul-verbal cu privire la

contravenție, legalitatea căruia a fost constatată de instanța judecătorească și să

demoleze gardul din cont propriu.

A mai invocat că, la 03 iulie 2019 din partea autorităților publice locale a fost

expediată în adresa pârâtului pretenția de a elibera în mod benevol terenul acaparat,

însă pînă în prezent acesta nu a eliberat terenul acaparat și nu a executat obligația

stabilită în procesul-verbal cu privire la contravenție.

A solicitat obligarea pârâtului de a elibera terenul din str-la Plopilor,

mun.Bălți, cu demolarea din cont propriu a gardului metalic și readucerea terenului

în starea inițială.

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul centra, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 01 decembrie 2020 Primăria mun. Bălți a declarat apel nemotivat, iar la 12

februarie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Primăria mun. Bălți, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea și a fost obligat Ion

Handrabura să elibereze terenul cu suprafața de 29,0 m. p. din str-la Plopilor, colț cu

2

str. Plopilor,5, mun. Bălți, cu demolarea din cont propriu a gardului de metal.

Instanța de apel a conchis că, Ion Handabura, fiind proprietar al bunului imobil

cu nr. cadastral xxxx situat în mun. Bălți str. Plopilor 5, a ocupat ilicit o porțiune de

teren, care face parte din drumul public de acces al locatarilor stradelei Plopilor, cu

o suprafață de 29 m. p. cu extindere spre str. Plopilor, construind un gard cu

dimensiunile de 25 metri lungime și 1,70 metri înălțime fără autorizație de

construcție, astfel, de către Ion Handabura a fost încălcat dreptul de proprietate

publică al Primăriei mun. Bălți.

Totodată, instanța de apel a reținut că, terenul cu suprafața de 29 m. p., care a

fost ocupat de către Ion Handabura, face parte din domeniul public al unităților

administrativ-teritoriale și pe perimetrul porțiunii ocupate ilicit, fără autorizație, a

construit un gard metalic, ca urmare, terenul ocupat nelegitim urmează să fie restituit

proprietarului cu demolarea acestui gard.

Astfel, în urma celor constatate pe parcursul examinării cauzei, instanța de

apel a menționat că, pentru ocuparea ilegală de către Ion Handabura a unui sector de

teren cu suprafața de 29 m. p. proprietate municipală din str. Plopilor,5 colț cu str-la

Plopilor, îngrădindu-l cu gard metalic, a fost sancționat contravențional, prin decizia

agentului constatator din 16 decembrie 2015, pentru contravenția prevăzută de

art.116 alin. (2) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de

50 u. c. și dispusă demolarea gardului din contul contravenientului, iar prin decizia

Judecătoriei mun. Bălți din 16 septembrie 2016 a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art. 179 din Codul contravențional, însă

procesul contravențional a fost încetat din motivul expirării termenului de tragere la

răspundere contravențională, deciziile enunțate fiind irevocabile.

Instanța de apel a constatat că, Ion Handabura era obligat să execute procesul-

verbal cu privire la contravenție întocmit de Agenția Ecologică la 16 decembrie 2015

în partea ce ține de demolarea gardului metalic, însă acesta nu a executat decizia nici

pînă la moment.

Mai mult, instanța de apel a constatat că, a fost efectuată identificarea bunului

imobil și eliberarea actului de constatare, pe adresa str. Plopilor,5 colț cu str-la

Plopilor, mun. Bălți, de către OCT Bălți, în temeiul cererii nr. 0300/15/23202 din 29

octombrie 2015. În rezultatul examinării petiției lui Ion Handabura au fost declarate

nule actele eliberate în baza cererii nr. 0300/15/23202 din 29 octombrie 2015.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată concluzia primei instanțe de a

respinge acțiunea pe motivul anulării acestor acte, or, apelantul și-a întemeiat

pretențiile pe faptele stabilite prin deciziile de comitere de către Ion Handabura a

faptelor contravenționale, care au devenit irevocabile prin deciziile instanțelor

ierarhic superioare.

Din cele expuse supra, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul

invocat de intimat precum că, nu au fost prezentate probe, ce ar confirma că,

Primăria mun. Bălți este proprietar al careva suprafeță de teren adiacent cu terenul

proprietate privată a sa. Or, probatoriul cauzei atestă că, porțiunea de teren, pe care

a fost construit gardul metalic, este drumul care este proprietate publică, de domeniul

public al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi țin drumurile locale și

comunale, iar proprietatea publică a unităților administrative - teritoriale este

3

imprescriptibilă.

Astfel, ținând cont de circumstanțele constatate în ședință și probele anexate

la dosar, instanța de apel a notat că, la moment, o porțiune din terenul drum public,

ce aparține apelantului, este ocupat ilegal de intimat. Indubitabil, nu poate fi folosită

și îngrădită de Ion Handabura porțiunea de teren drum public, destinat circulației

rutiere și pietonale în scopul satisfacerii cerințelor locuitorilor mun. Bălți, fapt ce a

generat multiple petiții și adresări a locuitorilor stradelei Plopilor în diferite instanțe.

Instanța de apel a mai menționat că, respingerea acțiunii de către prima

instanță constituie o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate al administrației

publice locale, care este unul garantat prin art. 1 din Primul Protocol adițional la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

La 27 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Handabura, reprezentat

de către avocatul Iulian Paciurca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei

și au fost încălcate normele de drept material și procedural, în consecință cauza fiind

soluționată greșit, or, probele au fost apreciate în mod arbitrar, astfel, fiind admise

erori, care au încălcat dreptul de proprietate al familiei recurentului.

A menționat că, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că, suprafața de

teren de 29 m. p. constituie proprietate publică a mun. Bălți, în acest sens nefiind

prezentate careva probe pertinente.

A susținut că, concluzia instanței de apel precum că, hotărârea Judecătoriei

Bălți din 01 iulie 2016, prin care a fost menținut procesul-verbal cu privire la

contravenție și decizia agentului constatator din 16 decembrie 2015, prin care

recurentul a fost sancționat în baza art. 116 alin. (2) din Codul contravențional,

reprezintă o probă pertinentă, ce justifică pretențiile Primăriei mun. Bălți, este

eronată, or, acest act judecătoresc a fost emis în baza actului de constatare nr. 23202

din 29 octombrie 2015, întocmit de către OCT Bălți, care nu este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile și nu are valoare juridică, deoarece a fost declarat nul de

organul emitent.

A afirmat că, actul de constatare din 29 octombrie 2015 a fost anulat din motiv

că, în lipsa unui act de stabilire a hotarelor fixe asupra terenului este imposibil de a

constat circumstanțele cu privire la acapararea unei suprafețe de teren din altă

proprietate, respectiv, orice concluzie în acest sens este eronată.

A notat că, atâta timp cît administrația publică locală Bălți nu a stabilit

hotarele fixe asupra terenului aferent casei de locuit a recurentului, afirmația cu

privire la acapararea terenului este declarativă, iar pretențiile sunt neîntemeiate, or,

doar în cazul stabilirii hotarelor fixe se poate ajunge la o careva concluzie de

acaparare a terenului din proprietatea vecinului.

Prin notificarea din 21 august 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului și a intervenientului accesoriu copia recursului, înștiințându-i

despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 162), însă ultimii nu și-au valorificat

4

acest drept și nu au depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei contestate la 15 iunie 2021 (f. d. 140).

Astfel, recursul declarat la 27 iulie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ion Handabura,

reprezentat de către avocatul Iulian Paciurca, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ion Handabura, reprezentat de către avocatul Iulian Paciurca,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ion Handabura, reprezentat de către avocatul

Iulian Paciurca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ion Handabura, reprezentat de către avocatul Iulian

Paciurca, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6