2ra-1143/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- încetarea procedurii de recurs, repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti
2ra-1143/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1143/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)
ÎNCHEIERE
3 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
examinând recursul declarat de Mihail Moga
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moga împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de Mihail Moga, reprezentat de avocatul Serghei
Șteliman, casată hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru
și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 3 februarie 2020, Mihail Moga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la 15 august 2018, Antonina Moga, fosta
soție a aplicat în privința lui violență fizică cauzându-i leziuni corporale.
La 23 august 2018, de către IP Orhei a fost întocmit un proces-verbal
contravențional în baza art. 781 Cod contravențional - violența în familie, care a fost
expediat în Judecătoria Orhei pentru examinare.
A precizat că judecarea cauzei contravenționale a durat un termen excesiv de
mare, depășind un an.
Tergiversarea judecării cauzei nu îi este imputabilă nici în cea mai mică
măsură, deoarece nu a solicitat amânarea judecării ei, a fost prezent la toate ședințele
și nu a înaintat demersuri care să ducă la lungirea termenului de judecare a cauzei.
Astfel, în rezultatul tergiversării judecării cauzei, contravenienta nu a fost
atrasă la răspundere, datorită expirării termenului de prescripție.
1
Prin urmare, dânsul a înaintat mai târziu acțiune în ordine civilă către persoana
vinovată în comiterea contravenției, deoarece legea nu prevede posibilitatea
înaintării unei acțiuni civile în cadrul procesului contravențional, ci doar înaintarea
unei atare acțiuni după constatarea vinovăției persoanei.
A remarcat că i-a fost cauzat prejudiciu moral sub formă de suferințe psihice,
exprimate într-un simț de inechitate socială, de apariția îndoielilor în capacitatea
statului de a-l apăra de la atentările îndreptate împotriva sa, de temeri că
contravenienta, ce a rămas nepedepsită, și pe viitor va comite contravenții în privința
lui, apărându-i senzația că nu va fi pedepsită pentru comiterea lor.
Așadar, a apreciat mărimea prejudiciului moral la suma de 25 000 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 2, 4, 5 din Legea nr. 87
din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 166-167 CPC.
A solicitat reclamantul admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării
dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale în privința
Antoninei Moga, în care dânsul a avut calitatea de victimă, încasarea în beneficiul
său de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, a prejudiciului moral în mărime de 25 000 de lei și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Mihail Moga, reprezentat de avocatul Serghei Șteliman, casată
hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre
nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost constatat faptul încălcării dreptului lui Mihail Moga la judecarea în
termen rezonabil a cauzei contravenționale nr. 4-286/18 în privința Antoninei Moga,
în perioada 6 septembrie 2018 până la 16 decembrie 2019.
A fost încasată din bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova
în beneficiul lui Mihail Moga suma de 2 200 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, au fost respinse pretențiile lui Mihail Moga cu privire la încasarea
prejudiciului moral.
La 20 mai 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei
instanțe.
La 26 iulie 2021, Mihail Moga a declarat recurs împotriva deciziei din
16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta
procedura de recurs pe marginea recursului declarat de Mihail Moga din
considerentele ce urmează.
2
În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,
printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de
recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se
constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.
În conformitate cu prevederile art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului
de declarare prevăzut la art.434.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul
de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
După cum denotă actele cauzei, decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, contestată cu recurs de Mihail Moga, a fost expediată la 16 martie 2021 la
adresa electronică a reprezentantului recurentului Mihail Moga – avocatului Serghei
Șteliman, indicată în cererea de apel –XXXXX, fapt ce se confirmă prin extrasul din
poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 88).
Se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021, a fost
declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada
1 aprilie – 30 mai 2021, însă fără a fi instituite anumite măsuri de restricție, aceste
atribuții fiind de competența Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova.
Aici, este important de menționat, că sedința Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova a avut loc la data de 15 aprilie 2021, când prin
Dispoziția nr. 3, la pct. 1, comisia a dispus că pe durata stării de urgență, termenele
de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au
început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit
Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021.
În același timp, aceeași dispoziție din 15 aprilie 2021, la pct. 41 care
reglementează dispoziții finale și tranzitorii stabilește expres că „prezenta dispoziție
intră în vigoare din momentul emiterii” și se publică pe pagina oficială a
Guvernului”.
Deci, din conținutul acestui act, se reflectă în mod cert că legislatorul nu a
prevăzut efectul retroactiv al actului normativ și, respectiv, acesta generează efect
juridic doar din momentul emiterii acestuia, adică începând cu 15 aprilie 2021.
La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, prin
Hotărârea nr. 15, a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 49 din 31 martie 2021.
Distinct de aceste constatări, se atestă că termenul de declarare a recursului a
început să curgă din data de 17 martie 2021, ziua imediat următoare datei
comunicării deciziei contestate prin intermediul poștei electronice și care, începând
cu data de 15 aprilie 2021 a fost suspendat de drept prin dispoziția Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 3 din 15 aprilie 2021 până la data de
28 aprilie 2021, când Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49 din 31
martie 2021 a fost declarată neconstituțională.
Așadar, termenul de 60 de zile de declarare a recursului a expirat la data de
30 mai 2021 (17 martie 2021 - 15 aprilie 2021 (29 de zile), 28 aprilie 2021 –
30 mai 2021 (31 de zile).
3
Iar reieșind din faptul că data 30 mai 2021 a fost zi nelucrătoare (duminică),
în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) CPC, ultima zi de depunere a
recursului se constată a fi 31 mai 2021, ca următoarea zi lucrătoare.
Cu toate acestea, cererea de recurs împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, a fost depusă de către Mihail Moga numai la 26 iulie 2021,
prin urmare cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut la art. 434 alin.
(1) CPC.
Or, Mihail Moga având la cunoștință despre existența prezentului litigiu și
examinarea lui, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează
atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la
instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și
prin depunerea în termenul legal a cererii de recurs.
Mai cu seamă, că la data de 16 martie 2021, decizia din 16 februarie 2021 a
Curții de Apel Chișinău a fost publicată și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău.
Față de toate aceste considerente, instanța de recurs nu poate lua în
considerație motivul invocat de către Mihail Moga în cererea depusă la data de
21 mai 2021 la Judecătoria Chișinău sediul centru cu privire la expedierea deciziei
din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, din considerentele că nu ar fi primit
copia deciziei instanței de apel motivate.
Și asta deoarece, art. 75 alin. (4) CPC, expres indică că actele procedurale
efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru
persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Or, decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, contestată cu
recurs de Mihail Moga, a fost expediată, după cum a fost deja manșionat mai sus, la
data de 16 martie 2021 la adresa electronică a reprezentantului recurentului Mihail
Moga – avocatului Serghei Șteliman, indicată și acceptată de către Mihail Moga în
cererea de apel – XXXXX (f. d. 88).
Iar mandatul anexat la materialele cauzei, denotă incontestabil că Mihail
Moga a acordat avocatului Serghei Șteliman inclusiv și împuternicirile cu privire la
contestarea hotărârii judecătorești cu recurs (f. d. 49).
La acest segment, instanța de recurs, va menționa și faptul că, confirmarea
expedierii și recepționării documentului se atestă prin extrasul eliberat de către
operatorul poștei electronice.
În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice
a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum
și atașamentul cu actul judecătoresc.
Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta
electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste
inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail
delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail
delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la
baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
4
În speță, însă, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea
deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la adresa electronică a
reprezentantului recurentului Mihail Moga – avocatului Serghei Șteliman – XXXXX,
lipsesc.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de
art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care
exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este
principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția
definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.
Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității raporturilor
juridice, în situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs
nu este nelimitată.
Astfel, prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru
exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în
acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene
a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 3 aprilie 2008,
definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era vorba
despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite,
ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,
reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice
într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul Mihail
Moga a depus cererea de recurs cu omiterea excesivă a termenului de declarare a
recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, sub sancțiunea articolului 4451 CPC,
procedura de recurs intentată la cererea formulată de recurent urmează a fi încetată,
din cauza existenței temeiului prevăzut la articolul 433 lit. b) CPC.
În conformitate cu art. 4451 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se încetează procedura în ordine de recurs, pe marginea cererii de recurs
depusă de Mihail Moga împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moga
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
5
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
6
Dosarul nr. 2ra-1143/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)
DECIZIE
3 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moga împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de Mihail Moga, reprezentat de avocatul Serghei
Șteliman, casată hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru
și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 3 februarie 2020, Mihail Moga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la 15 august 2018, Antonina Moga, fosta
soție a aplicat în privința lui violență fizică cauzându-i leziuni corporale.
La 23 august 2018, de către IP Orhei a fost întocmit un proces-verbal
contravențional în baza art. 781 Cod contravențional - violența în familie, care a fost
expediat în Judecătoria Orhei pentru examinare.
A precizat că judecarea cauzei contravenționale a durat un termen excesiv de
mare, depășind un an.
Tergiversarea judecării cauzei nu îi este imputabilă nici în cea mai mică
măsură, deoarece nu a solicitat amânarea judecării ei, a fost prezent la toate ședințele
și nu a înaintat demersuri care să ducă la lungirea termenului de judecare a cauzei.
Astfel, în rezultatul tergiversării judecării cauzei, contravenienta nu a fost
atrasă la răspundere, datorită expirării termenului de prescripție.
7
Prin urmare, dânsul a înaintat mai târziu acțiune în ordine civilă către persoana
vinovată în comiterea contravenției, deoarece legea nu prevede posibilitatea
înaintării unei acțiuni civile în cadrul procesului contravențional, ci doar înaintarea
unei atare acțiuni după constatarea vinovăției persoanei.
A remarcat că i-a fost cauzat prejudiciu moral sub formă de suferințe psihice,
exprimate într-un simț de inechitate socială, de apariția îndoielilor în capacitatea
statului de a-l apăra de la atentările îndreptate împotriva sa, de temeri că
contravenienta, ce a rămas nepedepsită, și pe viitor va comite contravenții în privința
lui, apărându-i senzația că nu va fi pedepsită pentru comiterea lor.
Așadar, a apreciat mărimea prejudiciului moral la suma de 25 000 de lei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1, 2, 4, 5 din Legea nr. 87
din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 166-167 CPC.
A solicitat reclamantul admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării
dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale în privința
Antoninei Moga, în care dânsul a avut calitatea de victimă, încasarea în beneficiul
său de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, a prejudiciului moral în mărime de 25 000 de lei și a cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Mihail Moga, reprezentat de avocatul Serghei Șteliman, casată
hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre
nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost constatat faptul încălcării dreptului lui Mihail Moga la judecarea în
termen rezonabil a cauzei contravenționale nr. 4-286/18 în privința Antoninei Moga,
în perioada 6 septembrie 2018 până la 16 decembrie 2019.
A fost încasată din bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova
în beneficiul lui Mihail Moga suma de 2 200 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, au fost respinse pretențiile lui Mihail Moga cu privire la încasarea
prejudiciului moral.
La 20 mai 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei
instanțe.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel,
verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat
dreptul material care reglementează încasarea prejudiciului prin prisma Legii nr. 87
din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
8
A remarcat că Mihail Moga, figurând în calitate de parte vătămată nu
întrunește calitatea de „persoană acuzată” în sensul art. 6 din CEDO și, prin urmare,
nu dispune de dreptul subiectiv de a cere compensații pentru pretinsa încălcare a
art. 6 § 1 din CEDO și, implicit, potrivit Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.
La fel, a considerat că nu sunt careva temeiuri de a fi invocată tergiversarea
examinării cauzei, în condițiile în care examinarea îndelungată s-a datorat
comportamentului participanților.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la
16 martie 2021 la adresa electronică a recurentei Ministerului Justiției al RM, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 88).
Se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021, a fost
declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1
aprilie – 30 mai 2021, însă fără a fi instituite anumite măsuri de restricție, aceste
atribuții fiind de competența Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova.
Aici, este important de menționat, că sedința Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova a avut loc la data de 15 aprilie 2021, când prin
Dispoziția nr. 3, la pct. 1, comisia a dispus că pe durata stării de urgență, termenele
de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au
început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit
Hotărârii Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021.
În același timp, aceeași dispoziție din 15 aprilie 2021, la pct. 41 care
reglementează dispoziții finale și tranzitorii stabilește expres că „prezenta dispoziție
intră în vigoare din momentul emiterii” și se publică pe pagina oficială a
Guvernului”.
Deci, din conținutul acestui act, se reflectă în mod cert că legislatorul nu a
prevăzut efectul retroactiv al actului normativ și, respectiv, acesta generează efect
juridic doar din momentul emiterii acestuia, adică începând cu 15 aprilie 2021.
La 28 aprilie 2021, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, prin
Hotărârea nr. 15, a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 49 din 31 martie 2021.
Prin urmare, se atestă că termenul de declarare a recursului a început să curgă
din data de 17 martie 2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei
contestate prin intermediul poștei electronice și care începând cu data de 15 aprilie
2021 a fost suspendat de drept prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale
a Republicii Moldova din 15 aprilie 2021 până la data de 28 aprilie 2021, când
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49 din 31 martie 2021 a fost
declarată neconstituțională.
Așadar, termenul de 60 de zile de declarare a recursului a expirat la data de
30 mai 2021 (17 martie 2021 - 15 aprilie 2021 (29 de zile), 28 aprilie 2021 –
30 mai 2021 (31 de zile).
9
Iar reieșind din faptul că data 30 mai 2021 a fost zi nelucrătoare (duminică),
în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) CPC, ultima zi de depunere a
recursului se constată a fi 31 mai 2021, ca următoarea zi lucrătoare.
Astfel fiind, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 20 mai 2021 în termenul legal.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
După cum rezultă din materialele cauzei, la 23 august 2018, de către agentul
constatator al Inspectoratului de Poliție Orhei în privința Antoninei Moga a fost
întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI0441892, în baza art. 781
Cod contravențional, pentru faptul că la data de 15 august 2018, în jurul orei 21:00,
aflându-se la domiciliu din satul Peresecina r-nul Orhei, l-a agresat fizic pe soțul său
Mihail Moga, urmare la care prin raportul de constatare nr. 201825P0431 din
16 august 2018 la Mihail Moga au fost depistate leziuni corporale neînsemnate.
La 6 septembrie 2018, în temeiul art. 395 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod
contravențional, materialele cauzei contravenționale au parvenit la Judecătoria Orhei
sediul central pentru examinarea în fond a cauzei contravenționale în privința
Antoninei Moga.
Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a
fost recunoscută vinovată Antonina Moga de comiterea contravenției prevăzute de
art. 781 Cod contravențional și încetat procesul contravențional, în legătură cu
intervenirea prescripției tragerii la răspundere contravențională.
Mihail Moga înaintând prezenta acțiune în judecată împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, a solicitat constatarea încălcării dreptului lui la
judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale în privința Antoninei Moga,
în care dânsul a avut calitatea de victimă, încasarea în beneficiul său de la bugetul
de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a prejudiciului
moral în mărime de 25 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o.
În susținerea soluției emise, prima instanță cu referire la prevederile art. 1, 2,
4 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a stabilit că de
10
la punerea pe rol a cauzei contravenționale la 7 septembrie 2018 și până la
14 martie 2018, cauza contravențională nu a putut fi examinată din motive obiective
care nu au putut fi nicidecum depășite și anume din motiv că judecătorul raportor a
fost suspendat din funcție și că toate amânările ședințelor de judecată au avut loc din
motive obiective, care nu puteau fi înlăturate.
A conchis prima instanță că dreptul lui Mihail Moga de judecare în termen
rezonabil a cauzei nu a fost încălcat.
Judecând apelul declarat de Mihail Moga, reprezentat de avocatul Serghei
Șteliman, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea din 25 iunie 2020 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru și a emis o hotărâre nouă, prin care a admis
parțial acțiunea, a constatat faptul încălcării dreptului lui Mihail Moga la judecarea
în termen rezonabil a cauzei contravenționale nr. 4-286/18 în privința Antoninei
Moga, în perioada 6 septembrie 2018 până la 16 decembrie 2019 și a încasat din
contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,
prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Mihail
Moga suma de 2 200 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, a respins pretențiile
lui Mihail Moga cu privire la încasarea prejudiciului moral.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, ținând cont
de specificul cauzei, precum și de faptul că legislatorul a prevăzut un termen restrâns
de examinare a unor astfel de cauze, care, în speță, a fost depășit, instanța de apel a
constatat că examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea dreptului la judecare în
termen rezonabil.
Totodată, având în vedere durata examinării cauzei contravenționale și
încălcarea termenului rezonabil de judecare, a considerat instanța de apel că Mihail
Moga a suportat un prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, disconfort și
stare de stres, pe care l-a estimat la suma de 2 200 de lei ca fiind o compensare ce ar
aduce satisfacție echitabilă lui Mihail Moga.
Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a
interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului
probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.
Aladar, instanța de recurs relevă că, deși prima instanță a ajuns la soluția
respingerii acțiunii, concluziile acesteia, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu
circumstanțele cauzei, ce a dus la aplicarea greșită a legii materiale și respectiv,
impune casarea unei astfel de hotărâri.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs va reține prevederile art. 6 §1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în
mod echitabil, public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și
imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și
obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale
îndreptate împotriva sa.
La acest segment, este de notat și jurisprudența CtEDO, în care Curtea în
cauza Ziliberberg versus Moldova (cererea nr. 61821/00), CtEDO a reiterat că
caracterul general al Codului Contravențional și scopul pedepsei, care este atât de a
pedepsi, cât și a preveni, sunt suficiente pentru a arăta în sensul art. 6 CEDO, că
reclamantul a fost acuzat de o abatere penală, procedurile administrative
11
(contravenționale) cad sub incidența caracterului penal al procedurilor și acestora
li se aplică același principiu precum și examinarea procedurilor penale.
Drept urmare, este de notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
statuat că în materia pretinselor violări a duratei procedurilor penale
(contravenționale), victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii și alte
persoane participante la proces în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat) nu pot
pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale
(contravenționale), adică art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale poate fi invocat numai de
persoana căreia i s-a înaintat acuzație.
Coroborând normele enunțate la materialul probator administrat în speță,
instanța de recurs constată că, Mihail Moga, având calitatea de victimă, sub aspectul
art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, nu poate pretinde la constatarea încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale în baza Legii privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011.
Fiind cert că articolul 6 § 1 din Convenție sub aspectul său penal, poate fi
invocat numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație.
O excepție, în această categorie de dosare, constituie situația când victima
unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu
imposibilitatea soluționării aspectului civil, și anume examinarea excesiv de lungă a
acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale, ce la caz este lipsă.
Față de toate aceste considerente, instanța de recurs constată că instanța de
apel greșit a concluzionat că la caz, Mihail Moga este în drept de a solicita
constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei contravenționale
în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Or, reieșind din prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, aplicarea și interpretarea termenilor din prezenta
lege se fac prin prisma legislației naționale, a prevederilor Convenției europene
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței
Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pe când, în speță, Mihail Moga nu întrunește calitatea de „persoană acuzată”
în sensul art. 6 din Convenție și prin urmare nu dispune de dreptul subiectiv de a
cere compensații pentru pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și implicit
potrivit Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Astfel fiind, cele relatate indică cu certitudine la netemeinicia deciziei
instanței de apel cu privire la admiterea parțială a acțiunii.
12
În același timp, deși prima instanță a concluzionat asupra netemeiniciei
acțiunii, instanța de recurs relevă că, în situația în care în speță a fost constatat că
Mihail Moga nu poate pretinde la constatarea încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei contravenționale în baza Legii privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești
nr. 87 din 21 aprilie 2011, prima instanță neîntemeiat a purces la examinarea în fond
a pretențiilor lui Mihail Moga, consemnând că dreptul lui Mihail Moga de judecare
în termen rezonabil a cauzei contravenționale nu a fost încălcat, fapt ce dictează și
casarea hotărârii primei instanțe.
Distinct de aceste constatări, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit conchide de a admite recursul declarat de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe
și de a emite o nouă hotărâre de respingere integrală a acțiunii depusă de Mihail
Moga.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Se casează integral decizia din 16 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moga împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, și se emite o hotărâre
nouă prin care:
Se respinge integral cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moga
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Ala Cobăneanu
13