2ra-493/21 — constatarea incalcarii dreptului

Dosarul nr. 2ra-493/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. O.Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Guzun, V.Sîrbu, O.Cojocaru)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Caigorodțev,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga

Caigorodțev împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 aprilie 2019, avocatul Nicolae Daniliuc, în interesele reclamantei

Claudei Cupcea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral cauzat prin

această încălcare.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 17 august 2018, a depus o plângere

judecătorului de instrucțe al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani împotriva

ațiunilor ilegle ale Procurorului General.

A menționat că, conform prevederilor art. 313 alin. (4) din Codul de

procedură penală, o astfel de plângere se examinează de către judecătorul de

instrucție în termen de 10 zile.

A susținut că plângerea sa, depusă la 17 august 2018, a fost examinată de

judecătorul de instrucție la 29 martie 2019, fiind încălcat termenul legal stabilit

de art. 313 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Astfel, a invocat reclamanta că i-a fost încălcat dreptul la judecare în termen

rezonabil a plângerii, prin ce i-au fost cauzate daune morale.

A solicitat Olga Caigorodțev constatarea încălcării dreptului la judecare în

termen legal a plângerii din 17 august 2018; încasarea de la bugetul de stat a sumei

de 750 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat prin

încălcarea dreptului și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum

de 6000 lei.

1

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe art. 1, art. 6, art. 41 CEDO, art. 1 al

Primului Protocol adițional la CEDO, art. 8 din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile

și politice, art. 11, art. 14 Cod civil, Legea nr. 87 din 21.04.2011.

Prin hotărârea din 03 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Olga Caigorodțev și s-a menținut hotărârea din 03 septembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în jurisprudența sa, CEDO

a menționat că, în cazul procedurilor penale, dreptul de a fi judecat într-un termen

rezonabil poate fi invocat doar de o persoană căreia i s-a înaintat o acuzație, iar

perioada care trebuie luată în considerație pentru a verifica respectarea dreptului

la judecarea cauzei penale în termen rezonabil începe din ziua când o persoană

este acuzată (cauza Nemeister contra Austriei, hotărârea din 27 iunie 1968), sau

ziua începând cu care bănuielile, al căror obiect este cel interesat, au avut

repercusiuni importante asupra situație sale (cauza Savoldi contra Italiei,

hotărârea din 02 decembrie 1986).

Această concluzie a fost transpusă și în recomandarea nr. 6 „Privind

satisfacția echitabilă”, în care Curtea Supremă de Justiție a menționat următoarele:

„În cazul procedurilor penale, cel mai complicat moment este identificarea a două

aspecte: - dacă procedurile fac parte din sfera penalului în sensul articolului 6 din

Convenție, - dacă da, atunci când persoanei care pretinde violarea dreptului său la

durata procedurilor i s-a înaintat o acuzație în materie penală. A se lua în

considerație că în materia pretinselor violări a duratei procedurilor penale,

victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane

participante în proces, în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat), nu pot

pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale. Cu alte

cuvinte, Articolul 6 § 1 din Convenție, sub aspectul său penal, poate fi invocat

numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație”.

La caz, instanța de apel a reținut că în cauza în care se pretinde încălcarea,

reclamanta Caigorodțev Olga nu deținea statut de bănuit, învinuit sau inculpat.

Corespunzător, aceasta nu poate pretinde încălcarea termenului rezonabil de

judecare a plângerii împotriva acțiunilor și actelor organului de urmărire penală.

Pornind de la aceste raționamente, instanța de apel a menționat că în speță

nu sunt întrunite temeiurile și condițiile angajării răspunderii patrimoniale a

statului pentru încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei.

La 11 februarie 2021, Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că soluția instanței de apel în sensul

adoptat rezultată din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează

raportul juridic litigios și circumstanțele probatorii ale dosarului.

Mai mult ca atît, a invocat prevederile art.1,6,41 CEDO, art.1,20 din

Constituție, art.15,16 Cod civil, Legea nr.87 din 21.04.2011, Hotărârea

Parlamentului RM nr.39 din 08.06.2019.

2

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 23 februarie 2021

instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței (f.d. 86), or, până la data examinării cauzei careva referințe nu

au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare

recurs părțile și alți participanți la proces, martorul, expertul, specialistul, interpretul

și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

În temeiul art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

În speță, analizând materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de recurs

declarată împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

depusă și semnată în interesele Olgăi Caigorodțev, de avocatul Daniliuc Nicolae.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau

avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă

din dreptul de a avea avocat.

Art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie

2002, statuează că profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are

cetățenia Republicii Moldova, în privința căreia nu a fost instituită o măsură de

ocrotire judiciară sub forma tutelei, are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul

acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de avocat

după susținerea examenului de calificare.

Totodată, art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la avocatură, stabilește că

licența pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul neexercitării

repetate, în decursul unui an, a atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat

sancțiuni disciplinare.

Colegiul reține că, conform deciziei Uniunii Avocaților din Republica Moldova

din 7 decembrie 2020 avocatului Daniliuc Nicolae i s-a aplicat sancțiune disciplinară

sub formă de retragerea a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, iar prin

încheierea din 8 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins

cererea lui Daniliuc Nicola cu privire la suspendarea deciziei.

Prin urmare, cererea de recurs depusă de către avocatul Daniliuc Nicolae în

interesele Olgăi Caigorodțev este semnată de o persoană neîmputernicită, or, la data

3

de 11 februarie 2021, acesta nu mai avea dreptul de a practica profesia de avocat și

să reprezinte în instanță clienți.

Prin prisma art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu se admite

acordarea de către avocat a asistenței juridice de reprezentare a intereselor în instanța

de judecată în alt temei, decât în baza contractului de asistență juridică, iar mandatul

avocațial reprezintă un act juridic de confirmare a împuternicirilor avocatului în

raport cu terții și/sau instanța de judecată.

Deci, urmare a retragerii licenței de avocat, Daniliuc Nicolae nu are calitatea

de reprezentant a Olgăi Caigorodțev în procesul civil, iar semnarea și depunerea

cererilor de recurs de către aceasta contravine prevederilor art. 75 alin.(1) din Codul

de procedură civilă.

Astfel, Colegiul constată că cererea de recurs a fost depusă către o persoană

neîmputernicită.

Lipsa dreptului de a ataca hotărârea judecătorească în modul prescris de lege,

reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în frauda regulilor

unui proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere că Daniliuc Nicolae, fără a

avea împuterniciri valabile de a exercita în numele Olgăi Caigorodțev dreptul de a

ataca hotărârea judecătorească, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Olga Caigorodțev, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4