2ra-222/21 — Revendicarea bunului din posesie, declararea nulitătii actelor juridice

2ra-222/21 — Revendicarea bunului din posesie, declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra–222/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central), (jud. D. Cristian)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, Vl. Clima)

Î N C H E I E R E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Morari Vasile și Botnari

Maria,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Morari Vasile,

Botnari Maria către Rîlea Ludmila cu privire la revendicarea bunului din posesie

nelegitimă prin evacuare

și cererea reconvențională depusă de Rîlea Ludmila, Rîlea Valeriu împotriva

lui Morari Vasile, Botnari Maria, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/131, Primăria mun. Strășeni, Gospodăria Comunală Strășeni, Comisia de

privatizare a Consiliului raional Strășeni, intervenienți accesorii notarul public

Culava Taisia, Agenția Proprietății Publice, Agenția Relații Funciare și Cadastru, cu

privire la declararea nulității actelor juridice,

împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Morari Vasile și Botnari Maria și menținută

hotărârea din 07 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central),

con st ată:

La 24 iulie 2017, Morari Vasile și Botnari Maria s-au adresat în instanță cu

cerere de chemare în judecată, concretizată pe parcursul judecării cauzei împotriva

Ludmilei Rîlea cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă prin

evacuare.

În motivarea acțiunii au invocat faptul că, la 10 februarie 2017, între Consiliul

raional Strășeni, reprezentat de Președintele raionului Strășeni, în calitate de

1

vânzător, și Morari Vasile și Botnari Măria, în calitate de cumpărători, a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată, cu drept de proprietate comună în devălmășie a apartamentul nr. XX situat

pe str. XXXX, mun. Strășeni, cu suprafața totală de 36,5 m2. Contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a fost înregistrat în ÎS „Cadastru” la data de 16

martie 2017, astfel devenind proprietari.

Totodată, au mai menționat că, apartamentul în litigiu este constituit din două

odăi, iar într-o odaie locuiește Rîlea Ludmila, care refuză să o elibereze. În viziunea

reclamanților, aflarea pârâtei în apartamentul ce le aparține cu drept de proprietate,

fără careva act juridic care ar legaliza posesia, este în afară câmpului legal.

Astfel, la 07 iulie 2017, au expediat Ludmilei Rîlea o cerere prealabilă, prin

care au solicitat eliberarea proprietății în timp de 10 zile din momentul recepționării

cererii. Cererea a fost recepționată de către Rîlea Ludmila la data de 11 iulie 2017.

Astfel, indică că procedura prealabilă a fost respectată.

În instanța de judecată Morari Vasile și Botnari Maria au solicitat evacuarea

pârâtei Rîlea Ludmila, împreună cu toți membrii familiei acesteia, din apartamentul

nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni.

La 20 februarie 2018, Rîlea Ludmila și Rîlea Valeriu au depus cerere

reconvențională, concretizată pe parcursul judecării cauzei, împotriva lui Morari

Vasile, Botnari Maria, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/131,

Primăria mun. Strășeni, Gospodăria Comunală Strășeni, Comisia de privatizare a

Consiliului raional Strășeni, intervenienți accesorii notarul public Culava Taisia,

Agenția Proprietății Publice, Agenția Relații Funciare și Cadastru cu privire la

declararea nulității actelor juridice.

În motivarea cererii reconvenționale au invocat faptul că, Rîlea Ludmila s-a

instalat cu traiul în apartamentul nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni, din anul

1989, unde locuiește până în prezent împreună cu fiul său, Rîlea Valeriu și nepotul

minor Rîlea XXXX.

De-a lungul anilor, Rîlea Ludmila a dorit să privatizeze apartamentul, însă din

lipsă de surse financiare și pe motive de sănătate a amânat de pe o zi pe alta.

La 09 noiembrie 2015, prin decizia nr. 8/19.3, Consiliul orășenesc Strășeni a

decis eliberarea reclamantei Rîlea Ludmila, chiriaș principal, a ordinului de

repartiție asupra încăperii de locuit nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni. La fel, ÎM

„DPGCL” a fost obligată să încheie contractul de închiriere a spațiului locativ și să-

i elibereze acesteia ordin de repartiție.

A mai explicat că, imediat emiterii acestei decizii, au tot solicitat de la ÎM

„DPGCL” eliberarea ordinului de repartiție asupra încăperii, însă chestiunea a fost

amânată și refuzată, iar reclamanții acțiunii reconvenționale au fost purtați pe

drumuri.

Au afirmat că, au aflat despre contractul de vânzare-cumpărare, transmitere

2

primire în litigiu la momentul când au fost acționați în judecată cu privire la

evacuarea din încăperea, asupra căreia s-a dispus eliberarea reclamantei Rîlea

Ludmila, în calitate de chiriaș principal, a ordinului de repartiție.

Ordinul de repartiție asupra încăperii litigioase le-a fost eliberat pârților Botnari

Maria și Morari Vasile de către președintele asociației de locatari, Munteanu

Tatiana. Din conținutul contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a

locuinței în proprietate privată din 10 februarie 2017, rezultă că acesta a fost întocmit

și autentificat, inclusiv în temeiul deciziei Consiliului raional Strășeni 5/12.4 din 23

decembrie 2016 cu privire la privatizarea locuinței.

Pe lângă faptul că a fost emisă o decizie ilegală, adică după intrarea în vigoare

a noii legi cu privire la locuințe, s-a eliberat și un ordin de repartiție de către o

persoană neîmputernicită în acest sens, adică președintele asociației de locatari. În

acest sens, în conformitate cu noua Lege cu privire la locuințe, este exclus dreptul

de eliberare a ordinelor de repartiție, respectiv fiind exclusă și privatizarea, cu toate

că și Codul cu privire la locuințe al RSSM nu prevedea ca președinții asociaților de

locatari să elibereze ordine de repartiție, aceasta fiind prerogativa exclusivă a

autorității publice centrale și locale.

Astfel, reclamanții acțiunii reconvenționale sunt de opinia că, decizia nr. 5/12.4

din 23 decembrie 2016, prin care s-ar fi decis eliberarea ordinului de repartiție în

vederea privatizării locuinței litigioase către Morari Vasile și Butnari Maria, nu

anulează prima decizie nr. 8/19.3 din 09 noiembrie 2015, însă în mod repetat dispune

atribuirea aceluiași imobil, doar că de alte persoane, ceea ce face ca decizia ulterioară

să fie ilegală și nulă.

La baza privatizării locuinței litigante de către Morari Vasile și Botnari Maria,

lipsesc careva acte confirmatoare cum au fost instalați aceștia în locuința dată. Mai

mult, afirmă că aceștia nu au locuit în locuința dată nici o zi, iar reclamanta Rîlea

Ludmila din anul 1989 nu a părăsit această locuință, unde locuiește până în prezent.

Deci, imobilul dat nu este o încăpere liberă și izolată, în sensul art. 54 al Codul cu

privire la locuințe al RSSM.

Prin urmare, în viziunea lor contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-

primire a locuinței în proprietate privată nr. 614 din 10 februarie 2017, încheiat între

Consiliul raional Strășeni și Morari Vasile, Botnari Maria, este ilegal, deoarece

ultimii nu au avut dreptul de a privatiza apartamentul în litigiu, din motiv că nu au

locuit în spațiul respectiv nici până la încheierea contractului, nici după.

Rîlea Ludmila și Rîlea Valeriu în fața instanței de judecată au solicitat

repunerea în termenul de depunere a acțiunii; anularea ordinului de repartiție eliberat

de Asociația de Locatari în Condominiu lui Morari Vasile și Botnari Maria, asupra

apartamentului nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni; declararea nulității hotărârii

Comisiei de privatizare a fondului de locuințe nr. 5 din 15 decembrie 2016;

declararea nulității deciziei Consiliului raional Strășeni nr. 5/12.4 din 23 decembrie

3

2016 cu privire la privatizarea locuinței: apartamentul nr. 34 din str. Veronica Micle

42, mun. Strășeni; declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare,

transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 614 din 10 februarie 2017

încheiat între Morari Vasile, Botnari Maria și Consiliul raional Strășeni; încasarea,

în mod solidar de la Morari Vasile, Botnari Maria și președintele ACC Munteanu

Tatiana, a sumei de 30 000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral;

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 07 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central),

acțiunea inițială a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională a fost

admisă parțial.

Au fost repuși Rîlea Ludmila și Rîlea Valeriu în termenul de înaintare a acțiunii

reconvenționale.

Au fost declarate nule următoarele acte: ordinul de repartiție eliberat de

Asociația de Locatari în Condominiu pe numele lui Morari Vasile și Botnari

Ludmila asupra apartamentului cu nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni; hotărârea

Comisiei de privatizare a fondului de locuințe nr. 5 din 15 decembrie 2016; decizia

Consiliului raional Strășeni nr. 5/12.4 din 23 decembrie 2016 cu privire la

privatizarea apartamentului XX din XXXX, mun. Strășeni, și contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 614 din 10

februarie 2017 încheiat între Morari Vasile, Botnari Maria și Consiliul raional

Strășeni.

A fost încasat în mod solidar de la Morari Vasile, Botnari Maria și Asociația de

Coproprietari în Condominiu în beneficiul lui Rîlea Ludmila și Rîlea Valeriu a câte

200 lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Morari Vasile și Botnari Maria și menținută hotărârea din 07 iunie

2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul central).

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale

că, apartamentul menționat s-a aflat la balanța SA „Bicon”, care a eliberat în

apartamentul XX odăi de serviciu lui Morari Vasile și lui Barsucov Vitalie. Fiind în

relații de concubinaj cu Barsucov Vitalie, în odaia acestuia s-a instalat cu traiul Rîlea

Ludmila cu copilul său, Rîlea Valeriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 30 aprilie 1992, cererea de chemare în

judecată înaintată de SA „Bicon” către Barsucov Vitalie și Rîlea Ludmila cu privire

la evacuarea din apartamentul nr. XX din str. XXXX, mun. Strășeni, a fost respinsă.

Ulterior, prin decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 30/08 din 22 decembrie

2005, s-a considerat drept proprietate a unității administrativ-teritoriale a or. Strășeni

apartamentele indicate în anexa nr. 1 și s-a recunoscut dreptul de locațiune al

persoanelor conform anexei nr. 2. Potrivit anexei nr. 1 la decizia Consiliului

4

orășenesc Strășeni nr. 30/08 din 22 decembrie 2005, imobilul din str. XXXX, mun.

Strășeni nu se regăsește, deși la solicitarea lui Moraru Vasile s-a înregistrat, la 26

decembrie 2005, de către OCT Strășeni, în baza acestei decizii, dreptul de proprietate

al administrației publice locale, fiind grevat în locațiune apartamentul după Morari

Vasile.

Prin decizia Consiliului orășenesc Strășeni din 14 februarie 2012, casa de locuit

din str. XXXX, a fost transmisă din proprietatea publică a or. Strășeni în proprietate

Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/131, bun imobil aflat în gestiunea

ÎM DPGCL Strășeni. La 22 martie 2012, a fost semnat actul de primire-predare a

imobilului din mun. Strășeni, str. XXXX, fiind efectuată mențiunea datoriilor

locatarilor față de ÎM DPGCL Strășeni, decizie care n-a fost înregistrată la organul

cadastral.

În lista locatarilor apartamentelor din casa de locuit din str. XXXX, prezentate

de SA „Bicon”, în gestiunea căruia s-a aflat casa, în apartamentul nr. XX figurează

Morari Vasile cu suma datoriei de 3145 lei, iar în apartamentul nr. XX figurează

Rîlea Ludmila cu suma datoriei de 2354 lei.

Instanțele au concluzionat că, ordinul de repartiție nr. 95 din 09 septembrie

2016, pe numele lui Morari Vasile și Botnari Maria, a fost eliberat ilegal, deoarece

spațiul locativ repartizat nu era liber. Astfel, nu s-a ținut cont de faptul că, în privința

acestui apartament, fusese deja eliberat un ordin de repartiție pe numele Ludmilei

Rîlea. Prin urmare, toate actele eliberate pe numele reclamanților Morari Vasile și

Botnari Maria, cu privire la privatizarea apartamentului litigios, sunt lovite de

nulitate. Or, imobilul este înregistrat cu drept de proprietate după Republica

Moldova, iar ordinul de repartiție nr. 95 nu a fost eliberat de proprietarul imobilului.

La 08 decembrie 2020, Morari Vasile și Botnari Maria au declarat recurs

împotriva deciziei din 29 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au indicat că, instanța de apel a examinat cauza fără a

atrage în proces Consiliul orășenesc Strășeni, iar la emiterea deciziei a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 29 iulie

2020, expediată părților la 08 octombrie 2020, fără a se cunoaște cu certitudine data

recepționării acestuia, iar recursul a fost declarat la 08 decembrie 2020. Astfel, se

constată că recurenții s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

5

Morari Vasile și Botnari Maria, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Morari Vasile și Botnari Maria, nu pot duce

la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

6

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Morari Vasile și Botnari Maria.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Morari Vasile și Botnari

Maria.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7