2ra-892/23 — constatarea faptelor cu valoare juridică si recunoaSterea dreptului de proprietate,

2ra-892/23 — constatarea faptelor cu valoare juridică si recunoaSterea dreptului de proprietate, (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-892/23

2-21142847-01-2ra-27062023

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud.: M. Proca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, V. Mihaila, A. Braga)

D E C I Z I E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚEI

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Morari Elena și Morari

Grigore, reprezentați de avocatul Mihai Canțer,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Comuna

Seliște în persoana Primăriei și Consiliului comunal Seliște împotriva Elenei Morari

și a lui Grigore Morari, intervenient accesoriu Victor Șeremet cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate și compensarea cheltuielilor de judecată și

cererea reconvențională înaintată de Elena Morari și Grigore Morari împotriva

Primăriei și Consiliului comunal Seliște, intervenienți accesorii Victor Șeremet și

Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică și

recunoașterea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, prin care s-a

respins apelul declarat de Morari Elena și Morari Grigore, reprezentați de avocatul

Mihai Canțer și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 05

septembrie 2022,

c o n s t a t ă:

La 27 septembrie 2021, Primăria și Consiliului com. Seliște, raionul Orhei, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Morari Grigore și Morari Elena,

intervenient accesoriu Victor Șeremet cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil - teren din extravilanul satului Seliște, raionul

Orhei, cu numărul XXX, cu revendicarea bunului din posesia pârâților Morari Elena

și Morari Grigore și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, au invocat că prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 18

decembrie 2018, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul

comunei Seliște împotriva pârâților Morari Elena și Morari Gheorghe, intervenienți

accesorii Șeremet Victor, Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral Orhei și

Primăria Seliște cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și radierea înscrierii.

S-a declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral XXX, eliberat cet. Morari Elena Mina, la 21 mai 2013 și înregistrat

la Oficiul cadastral teritorial Orhei la 17 iulie 2013, cu nr. XXX.

1

Astfel, hotărârea respectivă servește temei de a introduce modificările

corespunzătoare în registrul bunurilor imobile.

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 21 noiembrie 2016, Scripnic Vasile și

Godoroja Andrei au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 332 alin. (1) din Cod penal, procesul penal fiind încetat pe motivul expirării

termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, astfel prin sentința

irevocabilă a fost constatat faptul că, actele care au stat la baza emiterii titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXX și anume

extrasele din 29.03.2013 și respectiv din 10.04.2013 prin care se atestă că conform

deciziei nr.4/2-1 din 02.02.1992, Morari Elena deținea 26 ari de teren cu destinație

(agricolă) conțin date ce nu corespund adevărului, adică date vădit false.

Pârâții Morari Elena și Morari Grigore nu dispun de un titlu, adică de un

document juridic valabil care le-ar conferi un drept de proprietate.

Reclamantul solicită recunoașterea dreptului de proprietate al com. Seliște

raionul Orhei, în persoana Primăriei Seliște și Consiliului com. Seliște asupra bunului

imobil - teren din extravilanul satul Seliște, raionul Orhei, cu numărul XXX, cu

revendicarea bunului din posesia pârâților Morari Elena și Morari Grigore, stabilirea

faptului că hotărârea judecătorească este temei de modificare a registrului bunurilor

imobile deținut de ASP SCT Orhei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În ședința de judecată din data de 27 ianuarie 2022, avocatul Canțîr Mihai, ce

acționează în interesele pârâților Morari Elena și Morari Grigore, a depus acțiune

reconvențională împotriva Primăriei și Consiliului comunei Seliște, raionul Orhei, cu

privire la constatarea faptului dobândirii dreptului de proprietate și recunoașterea

dreptului de proprietate.

În motivare, a indicat că faptele expuse în cererea de chemare în judecată a

Consiliului comunal Seliște, raionul Orhei, nu corespund adevărului și sunt combătute

cu probele și declarațiile constatate în sentința Judecătoriei Orhei din 21.11.2016 de

condamnare a primarului satului Seliște, raionul Orhei Scripnic Vasile și a inginerului

Cadastral al Primăriei Seliște, Godoroja Andrei.

Prin decizia Primăriei Seliște, raionul Orhei, nr.4/2, din 20.02.1992 s-a constatat

că pe numele Morari Elena a fost repartizat în proprietate privată un lot de pământ cu

suprafața de 0,2067 ha, folosit ca grădină, în extravilanul satului Seliște, raionul

Orhei, și Primăria Seliște și i s-a eliberat titlu provizoriu care a servit ca temei pentru

înregistrarea lotului dat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 16.10.1994

sub nr. 579.

În lipsa titlului provizoriu ce confirma dreptul de proprietate asupra lotului de

pământ în cauză, era imposibil de trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de

terenuri, deoarece fără prezentarea titlului provizoriu OCT Orhei nu putea să

introducă în Registrul cadastral acest lot de pământ.

La 10.04.2013, Morari Elena a prezentat titlul provizoriu asupra lotului de

pământ în cauză la Primăria satului Seliște, raionul Orhei și, în locul lui, a primit

extrasul nr. 622 prin care se confirmă faptul că a primit în proprietate privată lotul de

pământ cu nr. cadastral XXX și a prezentat acest extras la OCT Orhei, primind la

21.05.2013 titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren de tip nou, semnat

de primarul comunei Seliște, raionul Orhei Scripnic Vasile, de secretarul primăriei

Postică Sergiu și de inginerul cadastral Godoroja Andrei.

2

Din anul 1992 și până în prezent, Morari Elena și Morari Grigore, cu buna-

credință și legal au deținut și dețin lotul de pământ în cauză și î-l prelucrează în cel

mai bun mod.

În fiecare an, respectiv și pentru anul 2018 au achitat impozitul funciar la

Primăria Seliște, raionul Orhei, fapt confirmat prin bonurile de plată eliberate de

Primăria comunei Seliște, raionul Orhei.

Din neglijența conducerii Primăriei satului Seliște, raionul Orhei, a fost posibil

pierderea sau distrugerea proceselor verbale și a deciziilor Consiliului local Seliște și

anume Decizia nr. 4/2.1 din 20.02.1992, fapt pentru care, Morari Elena și Morari

Grigore nu poartă nici o vină.

Reclamanții solicită a constata faptul că Morari Elena și Morari Grigore au

dobândit dreptul de proprietate asupra lotului de pământ cu număr cadastral XXX,

amplasat în extravilanul satului Seliște, raionul Orhei, dobândit în baza deciziei

Primăriei satului Seliște, raionul Orhei, nr. 4/2.1 din 20.02.1992 și trecut în Registrul

cadastral al deținătorilor de teren la 16.10.1994 sub nr. 579, a recunoaște dreptul de

proprietate asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,2067 ha folosit ca grădină,

situat în extravilanul satului Seliște, raionul Orhei, după Morari Elena și Morari

Grigore și a obliga Serviciul Cadastral Teritorial Orhei să înregistreze după Morari

Elena și Morari Grigore dreptul de proprietate asupra lotului de pământ indicat.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 05 septembrie 2022, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Primăria și Consiliul comunal Seliște.

S-a recunoscut dreptul de proprietate a Comunei Seliște în persoana Primăriei

și Consiliul comunal Seliște, asupra bunului imobil - terenul din extravilanul satului

Seliște, raionul Orhei, cu numărul cadastral XXX, cu revendicarea bunului din posesia

pârâților Morari Elena și Morari Grigore.

S-a încasat în mod solidar de la Morari Elena și Morari Grigore în beneficiul

statului plata taxei de stat în cuantum de 100 lei.

Cererea reconvențională depusă de Morari Elena și Morari Grigore împotriva

Primăriei și Consiliul comunal Seliște, intervenienți accesorii Victor Șeremet și

Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea faptelor cu valoare juridică și

recunoașterea dreptului de proprietate, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei

Orhei din 18.12.2018, a fost declarat nul titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral XXX, eliberat cet. Morari Elena Mina, la

data de 21 mai 2013 și înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Orhei la data de 17

iulie 2013, cu nr. XXX.

Astfel, intervin prevederile art.123 alin.(2) Cod de procedură civilă (autoritatea

lucrului judecat).

Actul juridic civil – titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral 6457301355, eliberat cet. Morari Elena Mina, la data de 21 mai

2013 și înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Orhei la data de 17 iulie 2013, cu nr.

6401/13/19106, care a stat la baza înscrierii în registrul bunurilor imobile, a fost

declarat nul prin hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv, nu mai produce efecte

juridice, iar conform art.331 alin.(1) – (3) din Codul civil, actul juridic nul se

consideră, cu efect retroactiv, că nu a produs niciun efect juridic din momentul

încheierii și drepturile reale dobândite în temeiul actului juridic nul sau anulat se

consideră că nu au fost dobândite pe acest temei.

3

În circumstanțele date, dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul

cadastral XXX, urmează să fie redobândit de Comuna Seliște în persoana Primăriei și

Consiliului comunal Seliște, acest drept rezultând din prevederile art. 1 alin. (3)-(5)

din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr.

523 din 16 iulie 1999.

Cu referire la acțiunea reconvențională, instanța a conchis că, argumentele

invocate sunt declarative și vin în contradicție cu circumstanțele constatate și probele

pertinente reținute de instanță conform art.123 din Codul de procedură civilă,

raportate la cadrul legal aplicabil speței.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 26 septembrie 2022, avocatul

Mihail Canțîr acționând în interesele Elenei Morari și a lui Grigore Morari a declarat

apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din 05 septembrie

2022 și adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea reconvențională

în sensul formulat, iar acțiunea inițială să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, s-a respins apelul

declarat de avocatul Mihail Canțîr în interesele Elenei Morari și a lui Grigore Morari

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 05 septembrie 2022.

La 05 iunie 2023, Morari Elena și Morari Grigore, reprezentați de avocatul Mihai

Canțer au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie

2023 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe, și emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii reconvenționale și

respingere a acțiunii inițiale.

În motivare a susținut că, instanțele inferioare au încălcat în mod flagrant dreptul

de proprietate a recurenților, în mod arbitral și neîntemeiat și au anulat dreptul de

proprietate a recurenților asupra lotului de teren care l-au deținut și îl dețin în

continuare mai bine de 30 de ani.

Instanțele inferioare nu au aplicat legea care urma să fie aplicată și anume

prevederile art. 536 Cod civil și art.23 din Codul funciar.

În cadrul examinării cauzei în fond s-a constatat Primăria și Consiliul Comunal

Seliște nu a prezentat nicio probă sau un înscris ce ar confirma că dispun de dreptul

de proprietate asupra acestui teren de pământ, a fost în folosința sau gestiunea

reclamanților și ca urmare au dreptul la revendicarea lui.

La cererea reconvențională au fost prezentate probe pertinente și înscrisuri

eliberate de Primăria comunei Seliște, r-1 Orhei, care stabilesc că Morari Elena și

Morari Grigore întemeiat și legal au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui

imobil din anul 1992 și îl dețin până în prezent, și din anul 1992 și până în anul 2022

au achitat la Primăria comunei Seliște, r-1 Orhei impozitul funciar pentru acest imobil.

Faptul că Morari Elena și Morari Grigore dețin legal și întemeiat dreptul de

proprietate asupra terenului de pământ litigios este dovedit și prin Extrasul din

Registrul Cadastral al deținătorilor de terenuri al Primăriei comunei Seliște r-1 Orhei,

conform datelor din Registrul Cadastral al deținătorilor de terenuri în temeiul art.

11,12 al Codului Funciar.

Concluziile instanțele investite cu judecarea fondului sunt eronate, anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nu prevede automat și

decăderea din dreptul de proprietate, deoarece dreptul de proprietate a fost dobândit

conform prevederilor art.509 Cod Civil, în baza unui act juridic, adică în baza deciziei

Consiliului Primăriei Seliște din 20.02.1992 și conform art.510 Cod Civil, în cazul

4

bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înregistrării în registrul

bunurilor imobile.

La 27 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

pentru notificare copia recursului, explicându-le dreptul de a depune referință.

Până la data examinării recursului, intimații nu au manifestat opțiunea de a

depune referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

22 februarie 2023.

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc anexat la fila dosarului 36,

Vol. II decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023 a fost

notificată părților la 05 mai 2023 prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în

vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01

septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321

art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă,

inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor

de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Morari

Elena și Morari Grigore, reprezentați de avocatul Mihai Canțer împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, va fi examinat în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Morari

Elena și Morari Grigore, reprezentați de avocatul Mihai Canțer, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de

la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, Completul examinează

recursul în fond.

În acord cu art. 444 Cod de procedură civilă, prezentul recurs se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererile de recurs pe baza materialelor din

dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

5

întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău din următoarele considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, în vigoare de la 01

septembrie 2023), instanța, după de judecă recursul, este în drept să admită recursul,

să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Analizând materialele dosarului, instanța de recurs retine următoarele:

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanții Primăria și Consiliului comunal

Seliște au solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil - teren

din extravilanul satul Seliște, raionul Orhei, cu numărul 6457301355, cu revendicarea

bunului din posesia pârâților Morari Elena și Morari Grigore.

Prin acțiunea reconvențională Morari Elena și Morari Grigore au solicitat, a

constata faptul că Morari Elena și Morari Grigore au dobândit dreptul de proprietate

asupra lotului de pământ cu număr cadastral XXX, amplasat în extravilanul satului

Seliște, raionul Orhei, dobândit în baza deciziei Primăriei satului Seliște, raionul

Orhei, nr. 4/2.1 din 20.02.1992 și trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de teren

la 16.10.1994 sub nr. 579 și a recunoaște dreptul de proprietate asupra lotului de

pământ cu suprafața de 0,2067 ha folosit ca grădină, situat în extravilanul satului

Seliște, raionul Orhei, după Morari Elena și Morari Grigore.

Examinând acțiunea prima instanță a constatat temeinică acțiunea depusă de

Primăria și Consiliului comunal și neîntemeiată acțiunea depusă de Morari Elena și

Morari Grigore.

Instanța de apel examinând apelul declarat de Morari Elena și Morari Grigore, a

respins apelul și a menținut hotărârea instanței de fond.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, odată ce a fost constatată

nulitatea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral XXX, eliberat pe numele Morari Elena, la 21 mai 2013 și înregistrat la

Oficiul cadastral teritorial Orhei la 17 iulie 2013, cu nr. 6401/13/19106, temei care a

stat la baza înscrierii în registrul bunurilor imobile, nu mai poate produce efecte

juridice.

Astfel, prin prisma art. 331 alin. (1) – (3) din Codul civil, drepturile reale

dobândite în temeiul actului juridic nul se consideră că nu au fost dobândite pe acest

temei.

Instanța de recurs atestă că, la adoptarea actului de dispoziție, instanța de apel

urma să efectueze o analiză mai amplă a suportului probator prezent la materialele

cauzei, raportându-l la normele de drept ce guvernează raportul litigios, pentru a

constata circumstanțele importante ale cauzei, inclusiv temeiurilor și pretențiilor care

au generat apariția litigiului.

Completul de judecată constată că, în speță, la 21 mai 2013 pe numele Elenei

Morari a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral XXX, și înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Orhei la data de

17 iulie 2013, cu nr. XXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 18 decembrie 2018 s-a declarat nul titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXX, eliberat

6

pe numele Morari Elena, la 21 mai 2013 și înregistrat la Oficiul cadastral teritorial

Orhei la 17 iulie 2013, cu nr. XXX.

Ca urmare, Primăria satului Seliște consideră că, Morari Elena și Morari Grigore

nu dispun de un document valabil care le-ar conferi un drept de proprietate, iar în

astfel de circumstanțe, terenul urmează a fi revendicat din posesia pârâților Morari

Elena și Morari Grigore.

În corespundere cu art. 117 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, probe

în cauze civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,

precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

În calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din

explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din

depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din

concluziile experților.

Articolul 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

În susținerea acțiunii reconvenționale Morari Elena și Morari Grigore au invocat

că, deținerea terenului în proprietate și posesie, este confirmată prin Extrasul din

Registrul Cadastral al deținătorilor de terenuri al Primăriei comunei Seliște r-1 Orhei.

Din anul 1992 și până în anul 2022 au achitat la Primăria comunei Seliște, r-1

Orhei impozitul funciar pentru acest imobil.

Respectiv, apelul fiind devolutiv, era necesar că examinând acțiunea instanța să

administreze dovezi, pentru lămurirea situației juridice a terenului în litigiu, în

vederea stabilirii, dacă în speță sunt întrunite condițiile art.524 alin. (1) Cod civil, care

stipulează că, în cazul în care persoana a fost înregistrată în registrul bunurilor imobile

sau într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv, în sensul art.420, ca titular

al unui drept real sau al altui drept patrimonial (dreptul înregistrat), iar dreptul ei este

pasibil de radiere sau altă rectificare pe unul din temeiurile prevăzute la art.439

alin.(1) lit. a) sau b), dreptul va rămâne înregistrat valabil în folosul acelei persoane

și nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără consimțământul persoanei

înregistrate, dacă persoana a exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra

căruia poartă dreptul înregistrat:

a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobândit dreptul cu titlu oneros și, pe toată

durata posesiei, a posedat cu bună-credință;

b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobândit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată

durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau

c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.

(2) La calcularea termenelor prevăzute la alin.(1) se ia în cont posesia sub nume

de proprietar exercitată după data depunerii cererii de înregistrare în folosul

posesorului.

(3) Până la proba contrară, se prezumă că persoana a început să exercite posesia

din data depunerii cererii de înregistrare în folosul posesorului.

(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător drepturilor

înregistrate provizoriu.

Or, reieșind din obiectul acțiunilor reclamanților inițială și reconvențională, este

necesar și stabilirea circumstanțelor prevăzute de art.524 alin. (1) Cod civil.

7

Completul de judecată atestă că la adoptarea actului de dispoziție, instanța de

apel urma să efectueze o analiză amplă a suportului probator prezent la materialele

cauzei, pentru a constata circumstanțele importante ale pricinii inclusiv temeiurilor

și pretențiilor care au generat apariția litigiului, ceea ce instanța de recurs nu poate

constata.

Neadministrarea tuturor probelor și circumstanțelor echivalează cu ne cercetarea

corectă a fondului cauzei, astfel încât în temeiul art. 432 alin.(4) din Codul de

procedură civilă, va fi admis recursul declarat de Morari Elena și Morari Grigore,

reprezentați de avocatul Mihai Canțer, și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței

de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, urmează să țină cont de cele menționate,

de a supune aprecierii pretențiile reclamantului în raport cu argumentele și probele

prezentate de părți.

Astfel, din considerentele menționate eroarea judecătorească nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, și astfel, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curții de Apel

Chișinău din 22 februarie 2023, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Morari Elena și Morari Grigore, reprezentați de

avocatul Mihai Canțer.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2023, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de în cauza civilă, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Comuna Seliște în persoana Primăriei și

Consiliului comunal Seliște împotriva Elenei Morari și a lui Grigore Morari,

intervenient accesoriu Victor Șeremet cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională

înaintată de Elena Morari și Grigore Morari împotriva Primăriei și Consiliului

comunal Seliște, intervenienți accesorii Victor Șeremet și Agenția Servicii Publice cu

privire la constatarea faptelor cu valoare juridică și recunoașterea dreptului de

proprietate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8