2ra-1201/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–1201/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei (sediul central) (jud. V. Pîslariuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, Iu. Cotruță, N. Budăi)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Morari Elena și Morari

Grigore reprezentați de avocatul Canțîr Mihail,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Consiliul

comunei Seliște împotriva Elenei Morari și Grigore Morari, intervenienți accesorii

Victor Șeremet, Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Orhei și

Primăria comunei Seliște cu privire la declararea nulității titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și radierea înscrierii din Registrul bunurilor

imobile,

împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Elena Morari și Grigore Morari și menținută

hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei (sediul central),

con st ată:

La 27 noiembrie 2017, Consiliul comunei Seliște a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Elenei Morari și Grigore Morari, intervenienți accesorii

Victor Șeremet și Agenția Servicii Publice Serviciul cadastral teritorial Orhei cu

privire la declararea nulității titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii, Consiliul comunei Seliște a invocat că la data de 26 mai

2014, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a transmis pentru examinare

conform competenței, petiția lui Victor Șeremet, prin care se comunică că Primăria

Seliște, raionul Orhei i-a atribuit ilegal Elenei Morari terenul cu suprafața de

0.2067 ha, nr. cadastral XXXX.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, titlul de autentificare a

1

dreptului deținătorului de teren pe numele Elenei Morari și Grigore Morari, a fost

eliberat la 21 mai 2013, iar la 17 iulie 2013 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Orhei.

A susținut că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost

emis de Primăria Seliște, raionul Orhei, în lipsa deciziei Consiliului comunal

Seliște, neavând alte acte care ar justifica eliberarea acestuia.

A mai menționat că atribuirea terenului și eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren a avut loc cu încălcarea prevederilor legale,

unitatea administrativ-teritorială fiind astfel lipsită ilegal de terenul dat.

Reclamantul a indicat că în titlul menționat este indicată decizia Primăriei

comunei Seliște nr. 4/2.1 din 20 februarie 1992, însă conform ordonanței de punere

sub învinuire din 03 septembrie 2014 în cadrul dosarului penal nr. 2014270154,

asemenea decizie nu a existat.

Astfel, conform ordonanței de punere sub învinuire din 03 septembrie 2014 în

cauza penală nr. 2014270154, titlul a fost emis cu abateri de la legislație.

Totodată, prin sentința Judecătoriei Orhei din 21 noiembrie 2016, au fost

recunoscuți vinovați o persoană cu demnitate publică și un funcționar public pentru

admiterea falsurilor la emiterea titlului de proprietate eliberat Elenei Morari și lui

Grigore Morari pentru terenul cu nr. cadastral XXXX.

Din cauza faptului că la emiterea titlului de proprietate asupra terenului

enunțat, de către funcționarii Primăriei Seliște au fost admise abateri de la lege,

dreptul de proprietate fiind obținut cu încălcarea legii, fapt care atrage la nulitatea

titlului de proprietate conform art. 216 și 220 ale Codului civil.

Consiliul comunei Seliște a solicitat declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 6401/13/19106, nr. cadastral

6457301355, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial la 17 iulie 2017 și radierea

din Registrul cadastral a inscripției nr. cadastral XXXX.

Prin încheierea protocolară din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei (sediul

central), a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria

comunei Seliște.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei (sediul central) a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Consiliul comunei Seliște.

A fost declarat nul titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral XXXX, eliberat Elenei Morari la 21 mai 2013 și înregistrat la

Oficiul Cadastral Teritorial Orhei la 17 iulie 2013, cu nr. 6401/13/19106.

A fost încasat în beneficiul statului, în mod solidar de la Elena Morari și

Grigore Morari, taxa de stat în mărime de 100 lei.

A fost respinsă acțiunea în partea radierii din registrului cadastral a inscripției.

Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Elena Morari și Grigore Morari și menținută hotărârea din

18 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei (sediul central).

2

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, reclamantul

în urma verificării informației din Registrul bunurilor imobile referitoare la bunul

imobil – teren cu nr. cadastral XXXX, cu suprafața de 0,2067, destinație ”grădini”,

a constatat că la 21 mai 2013, Primăria com. Seliște, raionul Orhei a eliberat titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele Elenei Morari în

privința bunului imobil dat.

Potrivit pct.2 al titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

terenul cu suprafața de 0,2067, destinație ”grădini”, cu număr cadastral

6457301355, a fost atribuit Elenei Morari în baza deciziei Primăriei com. Seliște

raionul Orhei nr. 4/2.1 din 20 februarie 1992, fiind trecut în Registrul cadastral al

deținătorilor de terenuri la nr.579 din 16 octombrie 1994. Titlul dat, a fost semnat

de primarul com. Seliște raionul Orhei, secretarul și inginerul pentru reglementarea

regimului proprietății funciare.

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 21 noiembrie 2016, irevocabilă prin

neatacare, Vasile Scripnic (primarul com. Seliște raionul Orhei) și Andrei

Godoroja (inginerul cadastral din com. Seliște raionul Orhei) au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) al Codului penal.

S-a încetat procesul penal în baza art.332 alin. (1) al Codului penal, în privința lui

Vasile Scripnic și Andrei Godoroja, pe motivul expirării termenului de prescripție

de atragerii la răspundere penală.

Potrivit sentinței irevocabile din 21 noiembrie 2016, emisă de Judecătoria

Orhei, actele care au stat la baza emiterii titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe numele Elenei Morari, conțin date false, neconforme

adevărului, pentru care fapt, primarul com. Seliște raionul Orhei, Vasile Scripnic și

inginerul cadastral din localitate, Andrei Godoroja, au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii de fals în acte publice.

Astfel, eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

numele Elenei Morari, pentru terenul cu suprafața de 0,2067 ha, nr. cadastral

XXXX, s-a făcut cu încălcarea de către reprezentanții autorității publice a

procedurii eliberării acestui act, fapt care atrage aplicarea sancțiunii nulității

acestuia.

La 25 aprilie 2019, Morari Elena și Morari Grigore reprezentați de avocatul

Canțîr Mihail au declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată și

tardivă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat eronat legea precum și a apreciat în mod arbitrar probele.

La 24 iunie 2019 (prin poștă electronică), Victor Șeremet reprezentat de

avocatul Tihon Vitalie a depus o referință la recursul declarat de către Morari

Elena și Morari Grigore reprezentați de avocatul Canțîr Mihail, solicitând

3

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Morari Elena și Morari Grigore reprezentați de avocatul Canțîr Mihail,

neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Morari Elena și Morari Grigore reprezentați

de avocatul Canțîr Mihail, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu

pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

4

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Morari Elena și Morari Grigore

reprezentați de avocatul Canțîr Mihail.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Morari Elena și Morari

Grigore reprezentați de avocatul Canțîr Mihail.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

5