2ra-1038/23 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti

Dosarul nr. 2ra-1038/23 2-21111948-01-2ra-25072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Dan Sîrbu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Dulghieru, N. Budăi, V. Sîrbu ÎNCHEIERE 19 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a modificat hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a c o n s t a t a t: La 21 iulie 2021, Iurie Morari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, care a devenit irevocabilă la 30 martie 2011, a fost obligat Consiliul municipal Chișinău să acorde spațiu locativ lui Iurie Morari și familiei sale, conform normativelor locative în vigoare. Reclamantul a menționat că, în perioada 2011-2017, timp de 7 ani, Primăria municipiului Chișinău se eschiva de la executarea hotărârii judecătorești, motivând prin lipsa spațiului locativ. Prin răspunsul din 07 februarie 2017, Consiliul municipal Chișinău l-a informat pe Iurie Morari că la acel moment executarea hotărârii este imposibilă din cauza lipsei de spațiu locativ liber aflat în proprietatea municipiului Chișinău.

Totodată, Consiliul municipal Chișinău a recunoscut că, în prezent, față de Consiliu 1 și Primăria municipiului Chișinău sunt înaintate spre executare 232 de titluri executorii, inclusiv și cel al reclamantului, privind asigurarea cu spațiu locativ. La fel, din cauza lipsei resurselor financiare pentru procurarea apartamentelor, Consiliul a anexat la răspuns și calculul mijloacelor financiare necesare pentru procurarea apartamentelor, inclusiv și costul de piață a apartamentului destinat lui Iurie Morari. Reclamantul a notat că, în cadrul procedurii de executare, Consiliul municipal Chișinău a fost somat de către executorul judecătoresc Svetlana Guțu despre faptul neexecutării hotărârii din 17 decembrie 2010, însă, fără nici un rezultat, documentul executoriu rămânând neexecutat până în prezent.

Potrivit răspunsului din 31 iulie 2017, Consiliul municipal Chișinău a informat executorul judecătoresc Svetlana Guțu că, la momentul actual executarea hotărârii instanței de judecată este imposibilă, din cauza lipsei spațiului locativ liber aflat în proprietatea municipiului Chișinău. În opinia reclamantului, Consiliul municipal Chișinău, ca posesor al forței publice locale, nu a acționat diligent pentru a executa hotărârea judecătorească din 17 decembrie 2010, prin ce a încălcat flagrant dreptul lui Iurie Morari la executarea hotărârii judecătorești în termen rezonabil garantat de art. 6 CEDO, art. 1 Protocolul 1 adițional CEDO și art. 120 din Constituție. Cu titlu subsecvent, reclamantul a notat că, deoarece el și familia sa nu au în proprietate bunuri imobile unde ar putea locui, la 25 octombrie 2018, a închiriat un apartament situat pe str. Plopilor, nr. 9, or.

Durlești, mun. Chișinău, în baza contractului de locațiune nr. 1, conform căruia s-a obligat să achite prețul locațiunii de 200 euro lunar, până la 25 octombrie 2021. Ulterior, la 17 decembrie 2019, Iurie Morari a încheiat un nou contract de locațiune a casei de locuit din str. Grigore Vieru, nr. 12A, or. Ialoveni, la prețul de 200 euro, pe un termen de până la 01 ianuarie 2022. Astfel reclamantul a menționat, că începând cu 25 octombrie 2018 și până în prezent achită lunar prețul contractului de locațiune în mărime de 200 euro lunar, ceea ce constituie în total suma de 6 600 euro. Reclamantul a pretins că prin neexecutarea hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, în perioada 17 decembrie 2010 – 17 iulie 2021, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral care-l evaluează cu suma de 7 000 euro.

Reclamantul Iurie Morari a solicitat prin cererea de chemare în judecată constatarea încălcării dreptului său la executare în termen rezonabil a hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, încasarea sumei de 7 000 euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și a sumei de 6 600 euro cu titlu de reparare a prejudiciului material. Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea depusă de Iurie Morari. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Iurie Morari suma de 6 600 euro cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 5 000 euro cu titlu de reparare a 2 prejudiciului moral, convertiți în lei moldovenești, conform cursului oficial BNM, la momentul executării hotărârii. Pretențiile reclamantului Iurie Morari cu privire la repararea prejudiciului moral, în partea ce excede suma adjudecată, s-a respins ca fiind neîntemeiate. La 12 noiembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 29 iulie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Iurie Morari. Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a casat decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 aprilie 2023, a admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a modificat hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de la suma de 5 000 euro la suma de 20 000 lei. În rest, hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut. În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că, autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, care este statul Republica Moldova, nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării hotărârii judecătorești irevocabile.

În consecință, Iurie Morari nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referea la asigurarea sa și a familiei sale cu spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare, fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimului a rămas neexecutată o perioadă considerabilă de timp, fiindu-i încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

3 Reieșind din perioada de neexecutare a hotărârii judecătorești iulie 2018 – iulie 2021 (perioada anterioară de neexecutare a hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău a fost constatată prin decizia irevocabilă din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău), instanța de apel a conchis că cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești prevăzută de legea națională și art. 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea acestei încălcări și pentru perioada dată. Astfel, prima instanță întemeiat a stabilit că cerința lui Iurie Morari cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3- 3834/10 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi admisă, ori reieșind din circumstanțele cazului dat, s-a stabilit neexecutarea actului judecătoresc în termen rezonabil.

Cu referire la solicitarea lui Iurie Morari cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 6 600 euro, ce constituie costul chiriei spațiului locativ conform contractelor de locațiune, cauzat prin neexecutarea hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, instanțele ierarhic inferioare au menționat că reieșind din contractele de locațiune încheiate cu locatorul Eleonora Cuiban și locatorul Iurie Morari și a informației de la Serviciul Fiscal de Stat se confirmă că plata chiriei lunare constituie 200 euro, precum și faptul că în contul achitării chiriei nu urmează a se încasa plățile comunale. Astfel, se atestă faptul că în perioada 25 octombrie 2018-02 iunie 2021 Iurie Morari a achitat Eleonorei Cuiban în total suma de 6 600 euro cu titlu de locațiune a spațiului locativ.

Cu referire la solicitarea lui Iurie Morari cu privire la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87/2011 în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Astfel, deoarece neexecutarea în termen rezonabil a documentului executoriu nr. 3-3834/10 din 17 decembrie 2010 emis de Curtea de Apel Chișinău pe parcursul perioadei 04 iulie 2018-23 iulie 2021, 3 ani și 19 zile, s-a constatat și s- a datorat statului cât și inacțiunilor debitorului care a invocat lipsa spațiilor locative, luând în considerare și perioada în care cauza a rămas neexecutată hotărârea judecătorească, având în vedere că compensația pentru prejudiciul moral trebuie să fie suficientă, însă nu excesivă, instanța de apel a considerat că suma de 20 000 lei corespunde criteriilor indicate și cu faptul că însăși constatarea dreptului încălcat reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Amihalachioaie c. Moldovei) o satisfacție echitabilă a suferințelor morale, însă insuficientă în speță pentru a acoperi integral întinderea acestora.

Respectiv, instanța de apel a constatat că pretențiile lui Iurie Morari, privind încasarea prejudiciului moral sunt fondate parțial, iar suma de 20 000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral reprezintă o sumă care este una echitabilă, reală și corespunde criteriilor enunțate, pentru perioada neexecutată de 3 ani 19 zile, iar suma de 7 000 euro pretinsă de către Iurie Morari sau suma de 5 000 euro acordată de către prima instanță, le apreciază ca fiind exagerate și disproporționale în raport 4 cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității, iar în acest sens, a considerat că criticile Ministerului Justiției al Republicii Moldova în această direcție sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a stabilit indubitabil faptul că pentru încălcarea dreptului lui Iurie Morari privind executarea în termen rezonabil al hotărârii ultimul deja a beneficiat de o despăgubire în mărime de 50 000 lei pentru întârzierea efectivă de 7 ani, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, iar în acest sens pentru perioada respectivă reclamantul nu mai poate solicita încasarea de despăgubiri bănești, cerințele acestuia urmând a fi raportate la perioada 20 octombrie 2018, și anume, data emiterii hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a stabilit încălcarea dreptului reclamantului, până la data de 23 iulie 2021 – data depunerii prezentei acțiuni. La 13 mai 2023, avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele cauzei invocate în acțiune și susținute în instanța de apel. Totodată, a invocat că a fost probat faptul suportării prejudiciului moral de către Iurie Morari și membrii familiei sale în rezultatul neexecutării hotărârii judecătorești. Reprezentantul recurentului a mai invocat prevederile Recomandării nr. 6 din 01 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție privind satisfacția echitabilă. A indicat că, probele materiale confirmă că în repetate rânduri a solicitat Consiliul și Primăriei mun. Chișinău executarea hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, însă autoritățile publice nu s-au conformat cerințelor și mai mult de 10 ani nu au executat actul judecătoresc.

Prin urmare, a solicitat încasarea prejudiciului moral pentru toată perioada de neexecutare a hotărârii judecătorești 17 decembrie 2010-17 iulie 2021, 10 ani și 7 luni în mărime de 7 000 euro. La 28 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului reprezentantul recurentului a menționat instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile legale și a aplicat eronat normele de drept material, iar aprecierea probelor a fost arbitrară.

A mai invocat că, Iurie Morari indicând art. 6 CtEDO violarea drepturilor la un proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în afara afirmațiilor sale și în lipsa probelor nu a confirmat existența culpabilității organelor de executare în procesul de executare a hotărârilor judecătorești irevocabile. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestate la data de 26 aprilie 2023 și expediată prin intermediul poștei terestre Ministerului Justiției al Republicii 5 Moldova, Iurie Morari și avocatului Eugeniu Bujoreanu la 04 iulie 2023 (f.d.

130, vol. II). Cererile de recurs au fost depuse de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari la 13 mai 2023 și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 28 iulie 2023. Astfel, recursurile sunt declarate în termen. Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces recursurile declarate de avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiindu-le acordat termen pentru a depune referință. La 11 august 2023, reprezentantul Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun.

Chișinău a depus referință, invocând că instanța de apel a examinat superficial toate aspectele legale, circumstanțele de fapt și de drept și a emis o decizie incorectă și ilegală, solicitând admiterea cererii de recurs declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, ca fiind ilegale și neîntemeiate, cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii lui Iurie Morari ca fiind neîntemeiată și nefondată. La 15 august 2023 avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel. Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs depuse de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, sunt inadmisibile, pentru motivele ce succed.

6 În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, și anume, dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune 7 motivarea în detaliu a unei decizii, prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1997, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 8