2ra-1038/23 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti

2ra-1038/23 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1038/23

2-21111948-01-2ra-25072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Dan Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Dulghieru, N. Budăi, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Eugeniu

Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie

Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu, cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a

modificat hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a c o n s t a t a t:

La 21 iulie 2021, Iurie Morari a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc

Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea din 17 decembrie 2010 a

Curții de Apel Chișinău, care a devenit irevocabilă la 30 martie 2011, a fost obligat

Consiliul municipal Chișinău să acorde spațiu locativ lui Iurie Morari și familiei sale,

conform normativelor locative în vigoare.

Reclamantul a menționat că, în perioada 2011-2017, timp de 7 ani, Primăria

municipiului Chișinău se eschiva de la executarea hotărârii judecătorești, motivând

prin lipsa spațiului locativ.

Prin răspunsul din 07 februarie 2017, Consiliul municipal Chișinău l-a

informat pe Iurie Morari că la acel moment executarea hotărârii este imposibilă din

cauza lipsei de spațiu locativ liber aflat în proprietatea municipiului Chișinău.

Totodată, Consiliul municipal Chișinău a recunoscut că, în prezent, față de Consiliu

1

și Primăria municipiului Chișinău sunt înaintate spre executare 232 de titluri

executorii, inclusiv și cel al reclamantului, privind asigurarea cu spațiu locativ.

La fel, din cauza lipsei resurselor financiare pentru procurarea apartamentelor,

Consiliul a anexat la răspuns și calculul mijloacelor financiare necesare pentru

procurarea apartamentelor, inclusiv și costul de piață a apartamentului destinat lui

Iurie Morari.

Reclamantul a notat că, în cadrul procedurii de executare, Consiliul municipal

Chișinău a fost somat de către executorul judecătoresc Svetlana Guțu despre faptul

neexecutării hotărârii din 17 decembrie 2010, însă, fără nici un rezultat, documentul

executoriu rămânând neexecutat până în prezent.

Potrivit răspunsului din 31 iulie 2017, Consiliul municipal Chișinău a

informat executorul judecătoresc Svetlana Guțu că, la momentul actual executarea

hotărârii instanței de judecată este imposibilă, din cauza lipsei spațiului locativ liber

aflat în proprietatea municipiului Chișinău.

În opinia reclamantului, Consiliul municipal Chișinău, ca posesor al forței

publice locale, nu a acționat diligent pentru a executa hotărârea judecătorească din

17 decembrie 2010, prin ce a încălcat flagrant dreptul lui Iurie Morari la executarea

hotărârii judecătorești în termen rezonabil garantat de art. 6 CEDO, art. 1 Protocolul

1 adițional CEDO și art. 120 din Constituție.

Cu titlu subsecvent, reclamantul a notat că, deoarece el și familia sa nu au în

proprietate bunuri imobile unde ar putea locui, la 25 octombrie 2018, a închiriat un

apartament situat pe str. Plopilor, nr. 9, or. Durlești, mun. Chișinău, în baza

contractului de locațiune nr. 1, conform căruia s-a obligat să achite prețul locațiunii

de 200 euro lunar, până la 25 octombrie 2021.

Ulterior, la 17 decembrie 2019, Iurie Morari a încheiat un nou contract de

locațiune a casei de locuit din str. Grigore Vieru, nr. 12A, or. Ialoveni, la prețul de

200 euro, pe un termen de până la 01 ianuarie 2022.

Astfel reclamantul a menționat, că începând cu 25 octombrie 2018 și până în

prezent achită lunar prețul contractului de locațiune în mărime de 200 euro lunar,

ceea ce constituie în total suma de 6 600 euro.

Reclamantul a pretins că prin neexecutarea hotărârii din 17 decembrie 2010 a

Curții de Apel Chișinău, în perioada 17 decembrie 2010 – 17 iulie 2021, i-a fost

cauzat și un prejudiciu moral care-l evaluează cu suma de 7 000 euro.

Reclamantul Iurie Morari a solicitat prin cererea de chemare în judecată

constatarea încălcării dreptului său la executare în termen rezonabil a hotărârii din

17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, încasarea sumei de 7 000 euro cu titlu

de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și a sumei de 6 600 euro cu titlu

de reparare a prejudiciului material.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial acțiunea depusă de Iurie Morari.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen

rezonabil a hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova în beneficiul lui Iurie Morari suma de 6 600 euro cu titlu de

reparare a prejudiciului material și suma de 5 000 euro cu titlu de reparare a

2

prejudiciului moral, convertiți în lei moldovenești, conform cursului oficial BNM,

la momentul executării hotărârii.

Pretențiile reclamantului Iurie Morari cu privire la repararea prejudiciului

moral, în partea ce excede suma adjudecată, s-a respins ca fiind neîntemeiate.

La 12 noiembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul

de procedură civilă, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din

22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 29 iulie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei recurate și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de

Iurie Morari.

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a casat decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Morari împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul

municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc

Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 aprilie 2023,

a admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

S-a modificat hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Svetlana Guțu cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, încasarea prejudiciului material și moral, prin micșorarea

cuantumului prejudiciului moral dispus spre încasare de la suma de 5 000 euro la

suma de 20 000 lei.

În rest, hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a menținut.

În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că, autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, care este statul Republica

Moldova, nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării

hotărârii judecătorești irevocabile. În consecință, Iurie Morari nu a putut beneficia

de succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referea la asigurarea sa și a

familiei sale cu spațiu locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare,

fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea ultimului a rămas

neexecutată o perioadă considerabilă de timp, fiindu-i încălcat dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

3

Reieșind din perioada de neexecutare a hotărârii judecătorești iulie 2018 –

iulie 2021 (perioada anterioară de neexecutare a hotărârii din 17 decembrie 2010 a

Curții de Apel Chișinău a fost constatată prin decizia irevocabilă din 25 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău), instanța de apel a conchis că cerința cu privire la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești prevăzută de legea națională

și art. 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea

acestei încălcări și pentru perioada dată.

Astfel, prima instanță întemeiat a stabilit că cerința lui Iurie Morari cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-

3834/10 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi admisă, ori

reieșind din circumstanțele cazului dat, s-a stabilit neexecutarea actului judecătoresc

în termen rezonabil.

Cu referire la solicitarea lui Iurie Morari cu privire la repararea prejudiciului

material în sumă de 6 600 euro, ce constituie costul chiriei spațiului locativ conform

contractelor de locațiune, cauzat prin neexecutarea hotărârii din 17 decembrie 2010

a Curții de Apel Chișinău, instanțele ierarhic inferioare au menționat că reieșind din

contractele de locațiune încheiate cu locatorul Eleonora Cuiban și locatorul Iurie

Morari și a informației de la Serviciul Fiscal de Stat se confirmă că plata chiriei

lunare constituie 200 euro, precum și faptul că în contul achitării chiriei nu urmează

a se încasa plățile comunale.

Astfel, se atestă faptul că în perioada 25 octombrie 2018-02 iunie 2021 Iurie

Morari a achitat Eleonorei Cuiban în total suma de 6 600 euro cu titlu de locațiune

a spațiului locativ.

Cu referire la solicitarea lui Iurie Morari cu privire la încasarea prejudiciului

moral, instanța de apel a reținut că potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87/2011 în

urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța

de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în

contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor

de judecată. Astfel, deoarece neexecutarea în termen rezonabil a documentului

executoriu nr. 3-3834/10 din 17 decembrie 2010 emis de Curtea de Apel Chișinău

pe parcursul perioadei 04 iulie 2018-23 iulie 2021, 3 ani și 19 zile, s-a constatat și s-

a datorat statului cât și inacțiunilor debitorului care a invocat lipsa spațiilor locative,

luând în considerare și perioada în care cauza a rămas neexecutată hotărârea

judecătorească, având în vedere că compensația pentru prejudiciul moral trebuie să

fie suficientă, însă nu excesivă, instanța de apel a considerat că suma de 20 000 lei

corespunde criteriilor indicate și cu faptul că însăși constatarea dreptului încălcat

reprezintă, potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Amihalachioaie c. Moldovei) o

satisfacție echitabilă a suferințelor morale, însă insuficientă în speță pentru a acoperi

integral întinderea acestora.

Respectiv, instanța de apel a constatat că pretențiile lui Iurie Morari, privind

încasarea prejudiciului moral sunt fondate parțial, iar suma de 20 000 lei încasată cu

titlu de prejudiciu moral reprezintă o sumă care este una echitabilă, reală și

corespunde criteriilor enunțate, pentru perioada neexecutată de 3 ani 19 zile, iar

suma de 7 000 euro pretinsă de către Iurie Morari sau suma de 5 000 euro acordată

de către prima instanță, le apreciază ca fiind exagerate și disproporționale în raport

4

cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității, iar în acest sens, a

considerat că criticile Ministerului Justiției al Republicii Moldova în această direcție

sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a stabilit indubitabil faptul că pentru încălcarea

dreptului lui Iurie Morari privind executarea în termen rezonabil al hotărârii ultimul

deja a beneficiat de o despăgubire în mărime de 50 000 lei pentru întârzierea efectivă

de 7 ani, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, iar în acest sens pentru perioada

respectivă reclamantul nu mai poate solicita încasarea de despăgubiri bănești,

cerințele acestuia urmând a fi raportate la perioada 20 octombrie 2018, și anume,

data emiterii hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a stabilit

încălcarea dreptului reclamantului, până la data de 23 iulie 2021 – data depunerii

prezentei acțiuni.

La 13 mai 2023, avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari, a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2023

a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 22 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele cauzei invocate în

acțiune și susținute în instanța de apel. Totodată, a invocat că a fost probat faptul

suportării prejudiciului moral de către Iurie Morari și membrii familiei sale în

rezultatul neexecutării hotărârii judecătorești.

Reprezentantul recurentului a mai invocat prevederile Recomandării nr. 6 din

01 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție privind satisfacția echitabilă.

A indicat că, probele materiale confirmă că în repetate rânduri a solicitat

Consiliul și Primăriei mun. Chișinău executarea hotărârii din 17 decembrie 2010 a

Curții de Apel Chișinău, însă autoritățile publice nu s-au conformat cerințelor și mai

mult de 10 ani nu au executat actul judecătoresc. Prin urmare, a solicitat încasarea

prejudiciului moral pentru toată perioada de neexecutare a hotărârii judecătorești 17

decembrie 2010-17 iulie 2021, 10 ani și 7 luni în mărime de 7 000 euro.

La 28 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a menționat instanța de

apel a interpretat în mod eronat prevederile legale și a aplicat eronat normele de drept

material, iar aprecierea probelor a fost arbitrară.

A mai invocat că, Iurie Morari indicând art. 6 CtEDO violarea drepturilor la

un proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

în afara afirmațiilor sale și în lipsa probelor nu a confirmat existența culpabilității

organelor de executare în procesul de executare a hotărârilor judecătorești

irevocabile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestate la data de 26 aprilie

2023 și expediată prin intermediul poștei terestre Ministerului Justiției al Republicii

5

Moldova, Iurie Morari și avocatului Eugeniu Bujoreanu la 04 iulie 2023 (f.d. 130,

vol. II).

Cererile de recurs au fost depuse de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în

interesele lui Iurie Morari la 13 mai 2023 și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova la 28 iulie 2023.

Astfel, recursurile sunt declarate în termen.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces

recursurile declarate de avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiindu-le acordat termen pentru a depune

referință.

La 11 august 2023, reprezentantul Consiliului mun. Chișinău, Primăriei mun.

Chișinău a depus referință, invocând că instanța de apel a examinat superficial toate

aspectele legale, circumstanțele de fapt și de drept și a emis o decizie incorectă și

ilegală, solicitând admiterea cererii de recurs declarată de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, casarea deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, ca fiind

ilegale și neîntemeiate, cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii lui Iurie

Morari ca fiind neîntemeiată și nefondată.

La 15 august 2023 avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari,

a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil și

neîntemeiat, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul

împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. În această consecvență, se deduce că admisibilitatea

recursurilor declarate de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie

Morari și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 26 aprilie

2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie

2023.

Examinând admisibilitatea recursurilor, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs

depuse de către avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, sunt inadmisibile, pentru motivele ce

succed.

6

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la

dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către instanța de apel și nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume, dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui temei

de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat probele

arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile

conțin obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse în cererea de apel, care au

fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

7

motivarea în detaliu a unei decizii, prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1997, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibile recursurile declarate de

avocatul Eugeniu Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către avocatul Eugeniu

Bujoreanu, în interesele lui Iurie Morari și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8