2ra-408/20 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral

2ra-408/20 — constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-408/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) A. Ojoga

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Simciuc, I. Secrieru, I. Cotruță

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie

Morari împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 4 iulie 2018 avocatul Natalia Covaliov a depus în interesele lui Iurie

Morari cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, solicitând să

fie constatat faptul încălcării dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2010 și încasarea de

la bugetul de Stat în beneficiul lui Iurie Morari a sumei de 7 000 euro cu titlu de

prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din

17 decembrie 2010, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să-i acorde lui Iurie

Morari și familiei sale spațiu locativ conform normelor locative.

La 30 martie 2011 hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2010

a devenit irevocabilă, iar Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Primăriei

mun. Chișinău hotărârea judecătorească pentru executare.

Avocatul Natalia Covaliov a menționat că timp de 7 ani, în perioada anilor

2011-2017, Primăria mun. Chișinău se eschivează de la executarea hotărârii,

invocând lipsa spațiului locativ aflat în proprietatea mun. Chișinău. În acest sens,

Consiliul mun. Chișinău a comunicat că în prezent creditorii urmăritori au înaintat

1

față de Consiliu și Primărie 232 titluri de executare, inclusiv și cel al reclamantului,

prin care autoritățile locale au fost obligate să asigure cu spațiu locativ.

Consiliul mun. Chișinău a anexat la răspuns și calculul mijloacelor

financiare necesare pentru procurarea apartamentelor, inclusiv și costul de piață al

apartamentului destinat reclamantului.

A indicat că în cadrul procedurii de executare, Consiliul mun. Chișinău a

fost somat de către executorul judecătoresc Svetlana Guțu despre faptul

neexecutării hotărârii din 17 decembrie 2010, însă documentul executoriu este

neexecutat până în prezent.

Prin răspunsul din 31 iulie 2017 Consiliul mun. Chișinău a comunicat

executorului judecătoresc Svetlana Guțu că este imposibilă executarea hotărârii

judecătorești din motivul lipsei spațiului locativ în proprietatea mun. Chișinău.

În consecință, avocatul Natalia Covaliov a invocat că prin neexecutarea

hotărârii judecătorești din 17 decembrie 2010 se încalcă dreptul creditorului Iurie

Morari la executarea hotărârii judecătorești în termen rezonabil, garantat de art. 6

din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale.

Prin încheierea din 6 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, executorul judecătoresc

Svetlana Guțu.

Prin încheierea din 6 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-

s-a atras în proces, în calitate de intervenienți accesorii, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3834/10 din 17 decembrie 2010.

S-a încasat din contul bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul lui Iurie Morari suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin neexecutarea hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3834/10 din

17 decembrie 2010.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

La 26 octombrie2018, avocatul Eugeniu Bujoreanu în interesele lui Iurie

Morari a declarat apel împotriva hotărârii din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, iar la 11 aprilie a depus cerere de apel motivată, prin care

a solicitat să fie admis apelul, modificată hotărârea primei instanțe și emisă o

hotărâre nouă prin care să fie încasată de la bugetul de Stat, cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 7 000 euro.

Ulterior, la 2 mai 2019, cerere de apel împotriva hotărârii din 20 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a depus Ministerul Justiției, care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi prin care

acțiunea să fie respinsă integral.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea Ministerului Justiției privind repunerea în termen pentru declararea

apelului și s-a restituit cererea de apel declarată de Ministerul Justiției împotriva

hotărârii din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din

motivul că apelul a fost depus înafara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

2

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de avocatul Eugeniu Bajoreanu în interesele lui Iurie Morari.

S-a modificat hotărârea din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, fiind

majorată suma încasată cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral de la 10 000

lei până la 50 000 lei.

În rest hotărârea s-a menținut.

La 5 decembrie 2019, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 432 alin. (1) și (2) lit.

c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției a invocat că decizia

din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și pasibilă de a

fi casată, deoarece instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material prevăzut de Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

A indicat că prescripția art. 1 alin. (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011,

prevede că aplicarea și interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma

legislației naționale, a prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului.

Astfel, consideră că nu poate fi catalogată drept neexecutare o simplă

amânare sau o întârziere în executare. Jurisprudența CEDO califică că o întârziere

în executarea unei hotărâri judecătorești poate fi justificată în anumite circumstanțe

(Burdov c. Rusiei, § 35; Josan c. Moldovei § 18).

A menționat că la caz nu este clar dacă intimatul sau membrii familiei

acestuia dispun sau nu de spațiu locativ. Or, conform buletinului de identitate

eliberat pe numele lui Iurie Morari (anexat la cererea de chemare în judecată) din

14 august 2015 acesta are domiciliu pe adresa xxxxx. Astfel, la materialele

dosarului lipsește dovada că intimatul și membrii familiei lui nu dispun de spațiu

locativ.

Recurentul a mai indicat că hotărârea a cărei neexecutare se invocă obligă

administrația publică locală să acorde spațiu locativ în posesie și folosință și

nicidecum în proprietate privată. Acest fapt rezultă din decizia Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauza Grigore Păduraru c. Republicii Moldova (cererea nr.

28355/08).

La fel, a remarcat că raporturile de serviciu ale intimatului Iurie Morari cu

Ministerul Afacerilor Interne, au încetat în decembrie 2003, fiind concediat în

legătură cu pensia pentru limita de vârstă.

Totodată, a remarcat că intimatul Iurie Morari nu a probat importanța

executării hotărârii prin prisma art. 118 din Codul de procedură civilă, or, acesta nu

a invocat lipsa de spațiu locativ.

Prin urmare, Ministerul Justiției a invocat că în speță aceste circumstanțe nu

au fost verificate, persistând prezumția încasării unei despăgubiri nejustificate și

ilegale.

3

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa participanților la proces, fiind recepționată de Ministerul

Justiției la 30 octombrie 2019. Cererea de recurs a fost depusă la 5 decembrie

2019, în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 31 ianuarie 2020 în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Ministerul Justiției cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței la recurs.

Prin referința din 24 februarie 2020, avocatul Eugeniu Bajoreanu în

interesele lui Iurie Morari, a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind

neîntemeiată și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 4 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Ministerul Justiției a fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat în raport cu argumentele

invocate în cererea de recurs și referința depusă de către intimat, în coroborare cu

normele de drept aplicabile la caz, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia instanței de apel, din considerentele ce succed.

În speță, din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul

constată că la 4 iulie 2018 avocatul Natalia Covaliov a depus în interesele lui Iurie

Morari cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, solicitând să

fie constatat faptul încălcării dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2010 și încasarea de

4

la bugetul de Stat în beneficiul lui Iurie Morari a sumei de 7 000 euro cu titlu de

despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. (f.d. 4-7)

Prin încheierea din 6 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a

atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, executorul judecătoresc

Svetlana Guțu. (f.d. 22-23)

Prin încheierea din 6 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-

s-a atras în proces, în calitate de intervenienți accesorii, Primăria mun. Chișinău și

Consiliul mun. Chișinău. (f.d.70, 71)

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 20 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a admis parțial cererea de chemare în

judecată, a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Morari la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3834/10 din 17 decembrie 2010

și a încasat din contul bugetului de Stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul lui Iurie Morari suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin neexecutarea hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 3-3834/10 din 17 decembrie

La 26 octombrie 2018, avocatul Eugeniu Bujoreanu în interesele lui Iurie

Morari a declarat apel împotriva hotărârii din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, iar la 10 aprilie a depus cerere de apel motivată, prin care

a solicitat să fie admis apelul, modificată hotărârea primei instanțe și emisă o

hotărâre nouă prin care să fie încasată de la bugetul de Stat, cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 7 000 euro. (f.d. 106-107, 123-127)

Ulterior, la 2 mai 2019, cerere de apel împotriva hotărârii din 20 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a depus Ministerul Justiției, care a

solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi prin care

acțiunea să fie respinsă integral. (f.d. 135-140)

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea Ministerului Justiției privind repunerea în termen pentru declararea

apelului și s-a restituit cererea de apel declarată de Ministerul Justiției împotriva

hotărârii din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din

motivul că apelul a fost depus înafara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen. (f.d. 144, 145-147)

Instanță de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

avocatul Eugeniu Bujoreanu în interesele lui Iurie Morari, prin decizia din 25

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a admis apelul declarat și a modificat

hotărârea din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, fiind majorată suma

încasată cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral de la 10 000 lei până la 50

000 lei. În rest, hotărârea s-a menținut. (f.d. 165-173)

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât Ministerului Justiției a

dezvoltat critici prin care a susținut ilegalitatea deciziei atacate din perspectiva

interpretării eronate a dreptului material prevăzut de Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și ca rezultat încasarea unei despăgubiri

nejustificate și ilegale. Astfel, principala critică adusă deciziei instanței de apel

vizează netemeinicia acesteia.

5

Prealabil analizării criticilor de nelegalitate invocate de Ministerul Justiției

prin cererea de recurs declarate împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, se impune precizarea limitelor în cadrul cărora va fi analizată

decizia instanței de apel.

Sub acest aspect se reține că în fața primei instanțe de către Iurie Morari au

fost formulate două capete de cerere. Apelul a fost declarat de reclamantul Iurie

Morari și a vizat doar capătul de cerere admis parțial, cu privire la cuantumul

despăgubirii pentru prejudiciul moral încasat, iar în recurs criticile Ministerului

Justiției se referă la soluția de admitere a ambelor capete de cerere cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și repararea prejudiciului moral. În consecință, primul capăt de cerere,

cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău nefiind contestat în apel,

a intrat sub autoritatea de lucru judecat.

Totodată, Colegiul instanței de recurs menționează că, reieșind din principiul

non reformatio in pejus, menționat expres în art. 373 alin. (6) din Codul de

procedură civilă, conform căruia apelantului nu i se poate crea în propria cale de

atac o situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, cu excepția

cazurilor când consimte și când hotărârea este atacată și de alți participanți la

proces, intimatul-reclamant Iurie Morari, în rezultatul examinării recursului

declarat de recurentul-pârât, nu poate fi sancționat prin pronunțarea unei hotărâri

defavorabile în raport cu cea obținută prin hotărârea primei instanțe, deoarece se

opune principiul de drept procesual non reformatio in pejus, care trebuie respectat

și cu prilejul judecării recursului declarat de Ministerul Justiției.

Potrivit acestui principiu, drepturile recunoscute în beneficiul părții care a

declarat apel, prin decizia recurată, rămân dobândite în raport cu partea care, prin

neatacarea hotărârii, le-a acceptat ca atare.

Deci, cu titlu preliminar Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră necesar a menționa că

anterior modificării cuantumului sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral de la

10 000 lei până la 50 000 lei prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, argumentele Ministerului Justiției nu au fost examinate în instanța de

apel, având în vedere că prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

s-a restituit cererea de apel declarată de Ministerul Justiției împotriva hotărârii din

20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din motivul că apelul a

fost depus înafara termenului legal.

Astfel, apelul Ministerului Justiției nu a fost examinat, fiind judecat doar

apelul reclamantului-apelant Iurie Morari, care a exprimat dezacordul cu soluția

primei instanțe doar în partea ce ține de cuantumul despăgubirii acordate pentru

prejudiciul moral cauzat, solicitând să fie modificată hotărârea primei instanțe și

emisă o hotărâre nouă prin care să fie încasată de la bugetul de Stat, cu titlu de

prejudiciu moral, suma despăgubirii în mărime de 7 000 euro.

Instanța de apel judecând doar cererea de apel depusă de apelantul-reclamant

Iurie Morari, a procedat la soluționarea cererii de apel în sensul admiterii apelului

declarat de reclamant, fiind modificată hotărârea primei instanțe și stabilit un

cuantum mai mare al despăgubirii pentru dreptul încălcat.

6

Prin urmare, în contextul în care judecarea apelului s-a realizat ca efect al

admiterii apelului declarat doar de către Iurie Morari, apelul declarat de Ministerul

Justiției fiind restituit, rezultă că formularea unui recurs de către Ministerul

Justiției nu poate reprezenta prilejul pentru instanța de recurs de a înlătura în

ansamblu toate neregularitățile invocate în cererea de recurs, de care acesta nu s-a

plâns prin formularea unui apel (acesta fiind restituit).

Respectiv, în legătură cu modul în care Curtea de Apel prin decizia recurată

a procedat la soluționarea cererii de apel, în sensul admiterii apelului declarat de

Iurie Morari, modificării hotărârii primei instanțe și stabilirii unei despăgubiri mai

mari pentru încălcarea constatată, recurentul-pârât Ministerul Justiției are

posibilitatea să formuleze recurs împotriva acestei decizii doar în partea

cuantumului stabilit de instanța de apel, și anume, a sumei încasate cu titlu de

prejudiciu moral de 50 000 lei.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție apreciază critic susținerile recurentului precum că

instanța de apel nu a verificat circumstanțele importante ale cauzei, și că eronat a

interpretat dreptul material prevăzut de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire

la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, deoarece acestea contravin constatărilor relatate

sus.

Subsidiar, referitor la capătul de cerere privind încasarea de la bugetul de

Stat în beneficiul lui Iurie Morari a despăgubirii pentru cauzarea prejudiciului

moral, Colegiul menționează că în motivarea soluției de modificare a hotărârii

primei instanțe, prin care a fost majorată suma încasată cu titlu de despăgubire a

prejudiciului moral de la 10 000 lei până la 50 000 lei, instanța de apel a reținut că

perioada de referință care urmează a fi luată în considerare în speță, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 17

decembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, constituie cea cuprinsă de la data

nașterii obligației de executare, adică data înaintării documentelor executorii spre

executare, care este 30 martie 2011 și până la ziua adoptării hotărârii cu privire la

constatarea violării dreptului garantat de art. 6 § 1 din Convenție, adică până la 20

octombrie 2018.

Instanța de apel a conchis că reieșind din perioada continuă a neexecutării

hotărârii judecătorești, de caracterul obligației de executare, comportamentul

autorității însărcinate cu obligația executării, precum și miza (interesul) pentru

creditor, cerința cu privire la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, prevăzută de legislația internă și de art. 6 § 1 al Convenției, nu a fost

respectată, fapt ce atestă corectitudinea soluției cu privire la constatarea acestei

încălcări.

Însă, deși prima instanță corect a constatat încălcarea dreptului lui Iurie

Morari la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești menționate,

Curtea de Apel Chișinău a considerat că suma de 10 000 lei acordată de prima

instanță cu titlu de prejudiciu moral, nu constituie o satisfacție echitabilă pentru

apelant. Totodată, instanța a considerat că suma solicitată de apelant în mărime de

7 000 euro este una exagerată.

7

Prin urmare, Colegiul instanței de apel a ajuns la concluzia de a modifica

hotărârea din 20 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, majorând

suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de la 10 000 lei până la 50 000 lei,

considerând că aceasta constituie o compensație morală echitabilă și suficientă în

raport cu circumstanțele speței.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, făcând o apreciere a

circumstanțelor sus-evidențiate, consideră că cele relatate supra în ansamblu atestă

faptul că concluzia instanței de apel este justă, având la bază un cumul de dovezi

cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită.

Art. 2 alin. (6) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, prevede că, mărimea

reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție

de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de

pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și

a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești,

instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul

de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

Astfel, cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul relevă că, unul

din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. În temeiul jurisprudenței CEDO, acest criteriu se traduce prin

necesitatea ca, partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru

prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât

acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Respectiv, în litigiul dedus judecății, Colegiul consideră că suma de 50 000

lei, acordată de instanța de apel constituie o satisfacție echitabilă a despăgubirilor

și ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege. Or, la stabilirea cuantumului

prejudiciului moral, se ia în considerare interesul sporit pe care l-a avut sau îl are

reclamantul în executarea hotărârii judecătorești, al cărui beneficiar este.

În concluzie, Colegiul apreciază că nu poate fi reținut considerentul referitor

la faptul încasării unei despăgubiri nejustificate și ilegale, invocat de Ministerul

Justiției, având în vedere că la materialele speței lipsesc probe pertinente și

concludente care să confirme cu certitudine faptul că intimatul Iurie Morari nu este

îndreptățit să solicite o satisfacție echitabilă de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești irevocabile.

Având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată și legală,

iar critica invocată de recurent este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

8

a respinge recursul declarat de Ministerul Justiției și a menține decizia din 25

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. art. 444, 445, alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se menține decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Morari

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Primăria municipiului Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și executorul

judecătoresc Svetlana Guțu, cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

9