3r-137/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3r-137/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-137/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Vitalie Butnaru, reprezentat de avocatul Stela

Bargan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Vitalie Butnaru împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de Vitalie Butnaru împotriva hotărârii din

27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 18 februarie 2020 Vitalie Butnaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 2-4).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Vitalie Butnaru împotriva

Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind obligarea Ministerului Apărării

al Republicii Moldova să emită actul administrativ individual favorabil, prin care să

dispună achitarea diferenței din diurnă în sumă totală de 48292,54 de lei pentru 144

zile de deplasare. (f.d. 86, 95-107).

La data de 01 decembrie 2020 Vitalie Butnaru a depus apel împotriva hotărârii

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 90-94).

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Vitalie Butnaru împotriva hotărârii din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul prevăzut de lege (f.d. 114-122).

1

La 18 martie 2021, Vitalie Butnaru, reprezentat de avocatul Stela Bargan, a

depus recurs împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei

noi încheieri.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei.

Recurentul a menționat că apelul se declară inadmisibil în special când cererea

de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1), (2) și art. 234 alin. (1)

Cod administrativ și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanța de judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu a remis în adresa recurentului

încheierea de înlăturare a neajunsurilor și pentru prezentarea cererii de apel motivate

cu semnătură olografă.

La 02 aprilie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Ministerul Apărării al Republicii Moldova copia recursului depus de Vitalie

Butnaru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 14 aprilie 2021 Ministerului Apărării al Republicii Moldova a depus

referință prin care a solicitat respingerea recursului.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 24 februarie 2021 și a

fost notificată recurentului Vitalie Butnaru, la data de 04 martie 2021, fapt ce se

confirmă prin recipisă, anexată la materialele cauzei (f.d.125).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Vitalie Butnaru, la data de

18 martie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

2

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 18 februarie 2020 Vitalie Butnaru

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii

Moldova privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d. 2-

4).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Vitalie Butnaru împotriva

Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind obligarea Ministerului Apărării

al Republicii Moldova să emită actul administrativ individual favorabil, prin care

să dispună achitarea diferenței din diurnă în sumă totală de 48292,54 de lei pentru

144 zile de deplasare. (f.d. 86, 95-107).

La data de 01 decembrie 2020 Vitalie Butnaru a depus apel împotriva hotărârii

din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 90-94).

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Vitalie Butnaru împotriva hotărârii din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul prevăzut de lege (f.d. 114-122).

La 18 martie 2021, Vitalie Butnaru, reprezentat de avocatul Stela Bargan, a

depus recurs împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei

noi încheieri.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că

de către apelantul Vitalie Butnaru nu a fost depusă motivarea apelului, în interiorul

termenului legal de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate a primei instanțe,

termen imperativ prevăzut de lege.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(2).

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost pronunțat la data de 27 noiembrie 2020 (f. d. 86),

fiind înmânat recurentului Vitalie Butnaru la data de 27 noiembrie 2020, fapt ce se

confirmă prin recipisă anexată la materialele cauzei (f.d. 87).

Iar, la data de 01 decembrie 2020, Vitalie Butnaru a depus apel împotriva

hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

depuse, menționând că va depune suplimentar motivarea apelului (f.d. 92).

Prin prisma art. 97 din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de

notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

3

În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

După cum rezultă din materialele cauzei, hotărârea motivată din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată apelantului Vitalie

Butnaru, prin intermediul oficiului poștal, la data de 15 ianuarie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei

(f.d. 110).

Conform art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de

15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că termenul de depunere a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea depunerii apelului în termen.

Astfel, până la ședința de judecată stabilită pentru data de 24 februarie 2021,

recurentul Vitalie Butnaru nu a depus motivarea apelului și nu a solicitat repunerea

în termen.

Completul consideră neîntemeiate și declarative argumentele recurentului

Vitalie Butnaru, precum că instanța de apel urma să-i remită în adresa recurentului

încheierea de înlăturare a neajunsurilor și pentru prezentarea cererii de apel motivate,

ori rezultând din prevederile art. 235 Cod administrativ nerespectarea cerințelor

cererii de apel, instanța de judecată stabilește un termen pentru neînlăturarea

neajunsurilor doar în cazurile prevăzute de art. 233 alin. (1), (2) și art. 234 alin. (1)

Cod administrativ, care nu cuprinde însă și cazul în care cererea de apel nu este

motivată. Or, neindicarea circumstanțelor de fapt și de drept pe care apelantul își

întemeiază cererea de apel, nu constituie temei de acordare a termenului pentru

lichidarea neajunsului.

De altfel, în atare situații art. 232 alin. (2) Cod administrativ, stabilește fără

interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la data notificării hotărârii motivate, ceea ce denotă că Codul administrativ

nu prevede obligația instanței de apel să acorde termen apelantului pentru depunerea

motivării apelului. Or, acordarea unui termen pentru prezentarea motivării apelului

ar constitui o ingerință în drepturile intimatului.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul depus de Vitalie Butnaru pe motivul neprezentării motivării

apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

4

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

procedure în justiție, urmează să-și assume un rol active, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de apel este compatibilă

cu respecatrea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împedica rămânerea

irevocabilă ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securitărții raporturilor juridice.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Vitalie Butnaru.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentul Vitalie

Butnaru sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Vitalie Butnaru, reprezentat de avocatul Stela

Bargan.

5

Se menține încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Vitalie Butnaru împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

6