2ra-394/21 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-394/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Vlah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cocoș Mariana împotriva lui Galbur Anatolie, intervenient accesoriu Gîrlea Ana cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac, și s-a menținut hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au respins recursurile declarate de Cocoș Mariana și Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac, s-a menținut încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care Gîrlea Ana a fost introdusă în proces în calitate de intervenient principal, care a formulat pretenții proprii, și s-a menținut încheierea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol cererea intervenientului principal Ana Gîrlea împotriva lui Galbur Anatolie cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori,

c o n s t a t ă: La 20 noiembrie 2019 Mariana Cocoș a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Galbur cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în urma relației de concubinaj cu Anatolie Galbur, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX. A susținut Mariana Cocoș că pârâtul nu participă la întreținerea copilului minor în cuantumul necesar. 1 Totodată, a notat că Galbur Anatolie este încadrat în câmpul muncii, activând în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de ofițer superior de investigații a Secției nr. 4 a Direcției nr. 3 a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Conform art. 75 alin. (1) din Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii. Consideră reclamanta că în conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul familiei, urmează să fie încasat din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul ei pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, până la majoratul copilului. În contextul enunțat, Cocoș Mariana a solicitat admiterea acțiunii și încasarea din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul ei pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, până la atingerea majoratului copilului.

La 10 ianuarie 2020 Galbur Anatolie a depus cerere, prin care a recunoscut integral acțiunea depusă de Cocoș Mariana, invocând că în privința acestui copil nu a contestat paternitatea. Totodată, a invocat că în procedura judecătorului Sergiu Dimitriu din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află spre examinare cauza civilă intentată la acțiunea Anei Gîrlea împotriva lui privind încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în privința cărora a contestat paternitatea.

La 04 februarie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a depus cerere de intervenire în proces în calitate de intervenient principal, formulând pretenții proprii împotriva lui Galbur Anatolie, solicitând încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3 lunar din 1/2, adică 1/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru fiecare copil în parte, în total 2/3 din 1/2, adică 2/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru ambii copii minori, până la atingerea majoratului copiilor. Prin încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost introdusă în proces Ana Gîrlea în calitate de intervenient principal, care formulează pretenții proprii împotriva lui Galbur Anatolie.

Prin încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Ana Gîrlea a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu. La 07 februarie 2020 Mariana Cucoș a declarat recurs împotriva încheierii protocolare din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a încheierii primei instanțe, în partea introducerii în proces a Anei Gîrlea în calitate de intervenient principal. Prin încheierea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul art. 267 lit. d) din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol acțiunea 2 intervenientului principal Ana Gîrlea din motiv că litigiul dintre aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri se află în curs de judecată la aceeași instanță.

Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Cocoș Mariana a fost integral admisă. S-a încasat din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul Marianei Cocoș pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, începând cu data înaintării acțiunii – 20 decembrie 2018 până la atingerea majoratului copilului minor. S-a încasat din contul lui Galbur Anatolie în bugetul de stat suma de 150 de lei taxa de stat.

La 03 iunie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 10 august 2020 a fost prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată, cu dispunerea întoarcerii executării hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul Marianei Cucoș a pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1/4 lunar din salariul și alte venituri ale pârâtului, până la atingerea majoratului copilului.

La 09 iunie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a declarat recurs împotriva încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea sa, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac, și s-a menținut hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-au respins recursurile declarate de Cocoș Mariana și Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac. S-a menținut încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care Gîrlea Ana a fost introdusă în proces în calitate de intervenient principal, care a formulat pretenții proprii.

S-a menținut încheierea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol cererea intervenientului principal Ana Gîrlea împotriva lui Galbur Anatolie cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Pentru a decide astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat soluțiile prin faptul că din actele cauzei cert rezultă că părțile în litigiu Cocoș Mariana și Galbur Anatolie s-au aflat în relație de concubinaj, în rezultatul căruia la XXXXX s- a născut copilul XXXXX, fapt confirmat prin copia certificatului de naștere seria XXXXX eliberat la XXXXX de către XXXXX, unde la capitolul părinții al copilului sunt indicați „tata” - Galbur Anatolie, iar „mama” - Cocoș Mariana (f. d. 7, vol. I). Prin acțiunea înaintată, reclamanta Cocoș Mariana a solicitat încasarea din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor 3 XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, până la atingerea majoratului copilului.

Prin informația din 20 ianuarie 2020 eliberată de Casa Națională de Asigurări Sociale, se confirmă faptul că la situația din 20 ianuarie 2020 Cocoș Mariana nu beneficiază de prestații sociale prin intermediul sistemului public de asigurări sociale al Republicii Moldova (f. d. 16, vol. I). La fel, au stabilit instanțele de judecată că pârâtul Galbur Anatolie este încadrat în câmpul muncii, activând în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din 25 iulie 2005, iar la 01 septembrie 2017 a fost numit în funcție de ofițer superior de investigații al Secției nr. 4 a Direcției nr. 3 a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI, dispunând de un venit lunar stabil, fapt ce se confirmă prin certificatul nr. INI/3-1986 din 24 septembrie 2018 eliberat de Inspectoratul Național de Investigații (f. d. 8, vol. I). Mai mult ca atât, Galbur Anatolie prin cererea din 10 ianuarie 2020 a recunoscut integral acțiunea depusă de Cocoș Mariana din motiv că în privința acestui copil nu contestă paternitatea (f. d. 17-18, vol. I). În contextul enunțat, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra temeiniciei acțiunii depuse de Cucoș Mariana, cu admiterea acesteia integral în sensul formulat.

Nu a fost reținut argumentul Anei Gîrlea precum că prima instanță eronat a încasat din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul Marianei Cocoș pensia de întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, fără a ține cont că ultimul mai are doi copiii minori, cărora li se încalcă drepturile prin neachitarea pensiei de întreținere, or, după cum rezultă din actele cauzei Galbur Anatolie s-a adresat cu acțiune în judecată împotriva Anei Gîrlea, care se află spre examinare în procedura altui judecător, prin care a solicitat inclusiv și stabilirea paternității în privința copiilor minori XXXXX și XXXXXX.

Referitor la legalitatea și temeinicia încheierii protocolare din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, instanța de apel a notat că prima instanță în conformitate cu art. 65 alin. (1) din Codul de procedură civilă, just a acceptat pe rol, alături de acțiunea inițială, cererea Anei Gîrlea de intervenire în procesul dat de judecată în calitate de intervenient principal, or, ultima a fost introdusă în procesul dat de judecată în calitate de intervenient accesoriu pentru a nu afecta interesele celor doi copii ai săi XXXXX și XXXXX, la pronunțarea hotărârii judecătorești în prezenta cauză privind încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor al reclamantei Cocoș Mariana, XXXXX, și anume referitor la mărimea pensiei de întreținere pentru fiecare din acești trei copiii minori ce ar urma să fie încasată din contul lui Galbur Anatolie.

4 De altfel, recurenta Cocoș Mariana nu a invocat niciun argument justificativ care ar viza temeiurile de respingere a cererii Anei Gîrlea de intervenire în procesul dat de judecată în calitate de intervenient principal.

Cât privește legalitatea și temeinicia încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a concluzionat de a scoate de pe rol acțiunea intervenientului principal Gîrlea Ana privind încasarea din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, or, din actele cauzei rezultă că în procedura judecătorului Sergiu Dimitriu, din cadrul aceleași instanțe de judecată, se află pe rol în curs de examinare, litigiu civil dintre Galbur Anatolie și Gîrlea Ana cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori: XXXXX, născută XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, cât și pretenția prin care Galbur Anatolie contestă paternitatea față de acești copiii.

Din această perspectivă, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe precum că acțiunea intervenientului principal în prezenta cauză urmează a fi scoasă de pe rol pentru a nu admite pronunțarea unei hotărâri judecătorești în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori a intervenientului principal Gîrlea Ana, ce ar putea să contravină cu hotărârea completului judecătorului Sergiu Dimitriu, în cazul în care va constata lipsa paternității lui Galbur Anatolie față de copiii minori a intervenientului principal, XXXXX și XXXXX. A reținut instanța de apel că dacă paternitatea lui Galbur Anatolie față de copiii minori a lui Gîrlea Ana se va confirma, atunci hotărârea judecătorească ce urmează a fi emisă în prezenta cauză referitor la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor al reclamantei Cocoș Mariana, este pasibilă modificării conform art. 110 din Codul familiei.

La 22 ianuarie 2021 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost respins recursul său împotriva încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea sa formulată de către ea în calitate de intervenient principal cu pretenții proprii împotriva lui Galbur Anatolie și în partea respingerii apelului său împotriva hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea în această parte a unei decizii noi de casare a încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, dispunerea întoarcerii executării hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și 5 procedural, în special a fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată, și anume art. 267 lit. d) din Codul de procedură civilă. A indicat recurenta că pretențiile formulate în cererea de intervenire în proces în calitate de intervenient principal sunt diferite de cele înaintate în acțiunea civilă care se află pe rolul judecătorului Sergiu Dimitriu.

Astfel, prin cererea de intervenție principală a solicitat încasarea din contul pârâtului Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3 lunar din 1/2, adică 1/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru fiecare copil în parte, în total 2/3 din 1/2, adică 2/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru ambii copii minori, începând cu 04 februarie 2020 până la atingerea majoratului copiilor. Pe când în acțiunea aflată pe rolul judecătorului Sergiu Dimitriu a solicitat încasarea din contul pârâtului Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3 lunar din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, începând cu 01 februarie 2019 până la atingerea majoratului copiilor.

A susținut recurenta că instanțele de judecată ierarhic inferioare i-au încălcat dreptul la un proces echitabil și de acces la justiție prin scoaterea de pe rol a cererii sale de intervenție principală în proces prin neexaminare concomitentă a acesteia cu acțiunea înaintată de Mariana Cocoș. La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea prezentei cauze au apreciat arbitrar probele din dosar, fără a acorda semnificație declarațiilor Marianei Cocoș care a confirmat faptul că pârâtul Anatolie Galbur participă la întreținerea copilului minor XXXXX, însă nu în cuantumul necesar, care nu a fost specificat, nefiind astfel întrunite cerințele obligatorii prevăzute la art. 74 alin. (3) din Codul familiei.

Instanțele de judecată au examinat cauza fără a ține cont de faptul că la actele cauzei lipsesc probe că Galbur Anatolie atât la data depunerii acțiunii inițiale, cât și la data pronunțării hotărârii din 28 mai 2020, era angajat în câmpul muncii și care este mărimea salariului acestuia. Consideră recurenta că certificatul nr. INI/3-1986 din 24 septembrie 2018 eliberat de Inspectoratul Național de Investigații, anexat la actele cauzei, nicidecum nu poate să confirme faptul că Galbur Anatolie la data depunerii acțiunii inițiale, cât și la data pronunțării hotărârii judecătorești, era în continuare angajat în câmpul muncii, ca consecință la cazul speței a fost aplicată o legea care nu trebuia să fie aplicat și anume art. 75 alin. (1) din Codul familiei.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat faptul că pârâtul/intimat Galbur Anatolie de fapt are trei copiii minori: XXXXX, XXXXX și XXXXX, iar în privința copiilor XXXXX și XXXXX, intimatul a recunoscut în scris că refuză să-i întrețină începând du 01 februarie 2019. 6 În acest sens, instanțele de judecată trebuiau să dispună încasarea din contul lui Galbur Anatolie a pensiei de întreținere pentru 3 copiii în mărime de 1/2, lunar, din salariul și/sau alte venituri ale ultimului, dar nu pentru un singur copil în mărime de 1/4, prin ce au fost încălcate drepturile și interesele celorlalți copii minori XXXXX și XXXXX, fiind favorizat copilul XXXXX.

Faptul că Galbur Anatolie a contestat paternitatea în privința copiilor XXXXX și XXXXX, nu poate constitui ca temei de a-l exonera de la plata pensiei de întreținere pentru acești copiii, or, atât timp cât nu este hotărâre definitivă și irevocabilă de stabilire a paternității în privința copiilor minori XXXXX și XXXXX, se prezumă paternitatea intimatului asupra acestor copii. Or, în prezent anume certificatele de naștere a copiilor XXXXX și XXXXX poate confirma incontestabil paternitatea intimatului Galbur Anatolie asupra acestor copiii, iar act judecătoresc irevocabil care să infirme contrariul încă nu există. Mai mult ca atât, procesul de judecată în privința contestării paternității poate dura ani de zile, iar încasarea pensiei de întreținere trebuie să fie soluționată în regim de urgență.

De asemenea, instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume, a copiilor minori XXXXX și XXXXX reprezentați legal de către ea. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 27 octombrie 2020. Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa Anei Gîrlea și avocatului acesteia Victor Burac la 24 noiembrie și 25 noiembrie 2020 (f.d. 87-88, vol. II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia.

Astfel, recursul declarat la 22 ianuarie 2021, este în termen. La 03 februarie 2021 în adresa Marianei Cocoș și Andrei Galbur a fost expediată copia recursului declarat de Ana Gîrlea, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor (f.d. 110, vol. II). La 16 martie 2021 Mariana Cocoș și Andrei Galbur au depus referințe, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul declarat de Ana Gîrlea, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din referințele depuse, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 7 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de 8 drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr. 26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 9