2ra-394/21 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor

2ra-394/21 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-394/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Vlah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ana Gîrlea,

reprezentată de avocatul Victor Burac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cocoș Mariana

împotriva lui Galbur Anatolie, intervenient accesoriu Gîrlea Ana cu privire la încasarea

pensiei pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac, și s-a

menținut hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-au

respins recursurile declarate de Cocoș Mariana și Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul

Victor Burac, s-a menținut încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care Gîrlea Ana a fost introdusă în proces în calitate de

intervenient principal, care a formulat pretenții proprii, și s-a menținut încheierea din

28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol

cererea intervenientului principal Ana Gîrlea împotriva lui Galbur Anatolie cu privire

la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori,

c o n s t a t ă:

La 20 noiembrie 2019 Mariana Cocoș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Galbur cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în urma relației de concubinaj cu

Anatolie Galbur, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX.

A susținut Mariana Cocoș că pârâtul nu participă la întreținerea copilului minor în

cuantumul necesar.

1

Totodată, a notat că Galbur Anatolie este încadrat în câmpul muncii, activând în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de ofițer superior de investigații a

Secției nr. 4 a Direcției nr. 3 a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al MAI.

Conform art. 75 alin. (1) din Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul

minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 –

pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Consideră reclamanta că în conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul familiei,

urmează să fie încasat din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul ei pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar

din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, până la majoratul copilului.

În contextul enunțat, Cocoș Mariana a solicitat admiterea acțiunii și încasarea din

contul lui Galbur Anatolie în beneficiul ei pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariul și/sau alte venituri ale

pârâtului, până la atingerea majoratului copilului.

La 10 ianuarie 2020 Galbur Anatolie a depus cerere, prin care a recunoscut

integral acțiunea depusă de Cocoș Mariana, invocând că în privința acestui copil nu a

contestat paternitatea. Totodată, a invocat că în procedura judecătorului Sergiu

Dimitriu din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află spre examinare cauza

civilă intentată la acțiunea Anei Gîrlea împotriva lui privind încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născut la

XXXXX, în privința cărora a contestat paternitatea.

La 04 februarie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a depus

cerere de intervenire în proces în calitate de intervenient principal, formulând pretenții

proprii împotriva lui Galbur Anatolie, solicitând încasarea din contul pârâtului în

beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născută la

XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3 lunar din 1/2, adică 1/6 din

salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru fiecare copil în parte, în

total 2/3 din 1/2, adică 2/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie,

pentru ambii copii minori, până la atingerea majoratului copiilor.

Prin încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost introdusă în proces Ana Gîrlea în calitate de intervenient principal, care

formulează pretenții proprii împotriva lui Galbur Anatolie.

Prin încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, Ana Gîrlea a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

La 07 februarie 2020 Mariana Cucoș a declarat recurs împotriva încheierii

protocolare din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

casarea parțială a încheierii primei instanțe, în partea introducerii în proces a Anei

Gîrlea în calitate de intervenient principal.

Prin încheierea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în temeiul

art. 267 lit. d) din Codul de procedură civilă, a fost scoasă de pe rol acțiunea

2

intervenientului principal Ana Gîrlea din motiv că litigiul dintre aceleași părți, cu

privire la același obiect și pe aceleași temeiuri se află în curs de judecată la aceeași

instanță.

Prin hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Cocoș Mariana a fost integral admisă. S-a încasat din contul lui Galbur

Anatolie în beneficiul Marianei Cocoș pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri ale

pârâtului, începând cu data înaintării acțiunii – 20 decembrie 2018 până la atingerea

majoratului copilului minor. S-a încasat din contul lui Galbur Anatolie în bugetul de

stat suma de 150 de lei taxa de stat.

La 03 iunie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 10 august 2020 a

fost prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 28

mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și restituirea cauzei spre rejudecare în

prima instanță, în alt complet de judecată, cu dispunerea întoarcerii executării hotărârii

din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării din contul

lui Galbur Anatolie în beneficiul Marianei Cucoș a pensiei de întreținere pentru copilul

minor XXXXX în mărime de 1/4 lunar din salariul și alte venituri ale pârâtului, până la

atingerea majoratului copilului.

La 09 iunie 2020 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a declarat

recurs împotriva încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a fost scoasă de pe rol acțiunea sa, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor Burac, și s-a menținut

hotărârea din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-au respins

recursurile declarate de Cocoș Mariana și Gîrlea Ana, reprezentată de avocatul Victor

Burac. S-a menținut încheierea protocolară din 04 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care Gîrlea Ana a fost introdusă în proces în calitate de

intervenient principal, care a formulat pretenții proprii. S-a menținut încheierea din 28

mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost scoasă de pe rol

cererea intervenientului principal Ana Gîrlea împotriva lui Galbur Anatolie cu privire

la încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Pentru a decide astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat

soluțiile prin faptul că din actele cauzei cert rezultă că părțile în litigiu Cocoș Mariana

și Galbur Anatolie s-au aflat în relație de concubinaj, în rezultatul căruia la XXXXX s-

a născut copilul XXXXX, fapt confirmat prin copia certificatului de naștere seria

XXXXX eliberat la XXXXX de către XXXXX, unde la capitolul părinții al copilului

sunt indicați „tata” - Galbur Anatolie, iar „mama” - Cocoș Mariana (f. d. 7, vol. I).

Prin acțiunea înaintată, reclamanta Cocoș Mariana a solicitat încasarea din contul

lui Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor

3

XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar din salariu și/sau alte venituri ale

pârâtului, până la atingerea majoratului copilului.

Prin informația din 20 ianuarie 2020 eliberată de Casa Națională de Asigurări

Sociale, se confirmă faptul că la situația din 20 ianuarie 2020 Cocoș Mariana nu

beneficiază de prestații sociale prin intermediul sistemului public de asigurări sociale

al Republicii Moldova (f. d. 16, vol. I).

La fel, au stabilit instanțele de judecată că pârâtul Galbur Anatolie este încadrat în

câmpul muncii, activând în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din 25 iulie 2005, iar

la 01 septembrie 2017 a fost numit în funcție de ofițer superior de investigații al Secției

nr. 4 a Direcției nr. 3 a Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției al MAI, dispunând de un venit lunar stabil, fapt ce se confirmă prin

certificatul nr. INI/3-1986 din 24 septembrie 2018 eliberat de Inspectoratul Național de

Investigații (f. d. 8, vol. I).

Mai mult ca atât, Galbur Anatolie prin cererea din 10 ianuarie 2020 a recunoscut

integral acțiunea depusă de Cocoș Mariana din motiv că în privința acestui copil nu

contestă paternitatea (f. d. 17-18, vol. I).

În contextul enunțat, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat

asupra temeiniciei acțiunii depuse de Cucoș Mariana, cu admiterea acesteia integral în

sensul formulat.

Nu a fost reținut argumentul Anei Gîrlea precum că prima instanță eronat a

încasat din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul Marianei Cocoș pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/4 lunar

din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, fără a ține cont că ultimul mai are doi

copiii minori, cărora li se încalcă drepturile prin neachitarea pensiei de întreținere, or,

după cum rezultă din actele cauzei Galbur Anatolie s-a adresat cu acțiune în judecată

împotriva Anei Gîrlea, care se află spre examinare în procedura altui judecător, prin

care a solicitat inclusiv și stabilirea paternității în privința copiilor minori XXXXX și

XXXXXX.

Referitor la legalitatea și temeinicia încheierii protocolare din 04 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru, instanța de apel a notat că prima instanță în

conformitate cu art. 65 alin. (1) din Codul de procedură civilă, just a acceptat pe rol,

alături de acțiunea inițială, cererea Anei Gîrlea de intervenire în procesul dat de

judecată în calitate de intervenient principal, or, ultima a fost introdusă în procesul dat

de judecată în calitate de intervenient accesoriu pentru a nu afecta interesele celor doi

copii ai săi XXXXX și XXXXX, la pronunțarea hotărârii judecătorești în prezenta

cauză privind încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor al reclamantei

Cocoș Mariana, XXXXX, și anume referitor la mărimea pensiei de întreținere pentru

fiecare din acești trei copiii minori ce ar urma să fie încasată din contul lui Galbur

Anatolie.

4

De altfel, recurenta Cocoș Mariana nu a invocat niciun argument justificativ care

ar viza temeiurile de respingere a cererii Anei Gîrlea de intervenire în procesul dat de

judecată în calitate de intervenient principal.

Cât privește legalitatea și temeinicia încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a

concluzionat de a scoate de pe rol acțiunea intervenientului principal Gîrlea Ana

privind încasarea din contul lui Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, or, din actele cauzei rezultă că în

procedura judecătorului Sergiu Dimitriu, din cadrul aceleași instanțe de judecată, se

află pe rol în curs de examinare, litigiu civil dintre Galbur Anatolie și Gîrlea Ana cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori: XXXXX, născută

XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, cât și pretenția prin care Galbur Anatolie

contestă paternitatea față de acești copiii.

Din această perspectivă, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei

instanțe precum că acțiunea intervenientului principal în prezenta cauză urmează a fi

scoasă de pe rol pentru a nu admite pronunțarea unei hotărâri judecătorești în partea

încasării pensiei de întreținere a copiilor minori a intervenientului principal Gîrlea

Ana, ce ar putea să contravină cu hotărârea completului judecătorului Sergiu Dimitriu,

în cazul în care va constata lipsa paternității lui Galbur Anatolie față de copiii minori a

intervenientului principal, XXXXX și XXXXX.

A reținut instanța de apel că dacă paternitatea lui Galbur Anatolie față de copiii

minori a lui Gîrlea Ana se va confirma, atunci hotărârea judecătorească ce urmează a fi

emisă în prezenta cauză referitor la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor al

reclamantei Cocoș Mariana, este pasibilă modificării conform art. 110 din Codul

familiei.

La 22 ianuarie 2021 Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei din 27

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost respins recursul său

împotriva încheierii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a

fost scoasă de pe rol acțiunea sa formulată de către ea în calitate de intervenient

principal cu pretenții proprii împotriva lui Galbur Anatolie și în partea respingerii

apelului său împotriva hotărârii din 28 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea în această parte a unei decizii noi de casare a încheierii din 28 mai

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a hotărârii din 28 mai 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, dispunerea întoarcerii executării hotărârii din 28

mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei spre rejudecare

în prima instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de

Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și

5

procedural, în special a fost aplicată legea care nu trebuia să fie aplicată, și anume art.

267 lit. d) din Codul de procedură civilă.

A indicat recurenta că pretențiile formulate în cererea de intervenire în proces în

calitate de intervenient principal sunt diferite de cele înaintate în acțiunea civilă care se

află pe rolul judecătorului Sergiu Dimitriu.

Astfel, prin cererea de intervenție principală a solicitat încasarea din contul

pârâtului Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copiii

minori: XXXXX, născută XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în mărime de 1/3

lunar din 1/2, adică 1/6 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie,

pentru fiecare copil în parte, în total 2/3 din 1/2, adică 2/6 din salariul și/sau din alte

venituri ale lui Galbur Anatolie, pentru ambii copii minori, începând cu 04 februarie

2020 până la atingerea majoratului copiilor.

Pe când în acțiunea aflată pe rolul judecătorului Sergiu Dimitriu a solicitat

încasarea din contul pârâtului Galbur Anatolie în beneficiul său a pensiei de întreținere

pentru copiii minori: XXXXX, născută la XXXXX, și XXXXX, născut la XXXXX, în

mărime de 1/3 lunar din salariul și/sau din alte venituri ale lui Galbur Anatolie,

începând cu 01 februarie 2019 până la atingerea majoratului copiilor.

A susținut recurenta că instanțele de judecată ierarhic inferioare i-au încălcat

dreptul la un proces echitabil și de acces la justiție prin scoaterea de pe rol a cererii

sale de intervenție principală în proces prin neexaminare concomitentă a acesteia cu

acțiunea înaintată de Mariana Cocoș.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea prezentei cauze au

apreciat arbitrar probele din dosar, fără a acorda semnificație declarațiilor Marianei

Cocoș care a confirmat faptul că pârâtul Anatolie Galbur participă la întreținerea

copilului minor XXXXX, însă nu în cuantumul necesar, care nu a fost specificat,

nefiind astfel întrunite cerințele obligatorii prevăzute la art. 74 alin. (3) din Codul

familiei.

Instanțele de judecată au examinat cauza fără a ține cont de faptul că la actele

cauzei lipsesc probe că Galbur Anatolie atât la data depunerii acțiunii inițiale, cât și la

data pronunțării hotărârii din 28 mai 2020, era angajat în câmpul muncii și care este

mărimea salariului acestuia.

Consideră recurenta că certificatul nr. INI/3-1986 din 24 septembrie 2018 eliberat

de Inspectoratul Național de Investigații, anexat la actele cauzei, nicidecum nu poate să

confirme faptul că Galbur Anatolie la data depunerii acțiunii inițiale, cât și la data

pronunțării hotărârii judecătorești, era în continuare angajat în câmpul muncii, ca

consecință la cazul speței a fost aplicată o legea care nu trebuia să fie aplicat și anume

art. 75 alin. (1) din Codul familiei.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat faptul că pârâtul/intimat

Galbur Anatolie de fapt are trei copiii minori: XXXXX, XXXXX și XXXXX, iar în

privința copiilor XXXXX și XXXXX, intimatul a recunoscut în scris că refuză să-i

întrețină începând du 01 februarie 2019.

6

În acest sens, instanțele de judecată trebuiau să dispună încasarea din contul lui

Galbur Anatolie a pensiei de întreținere pentru 3 copiii în mărime de 1/2, lunar, din

salariul și/sau alte venituri ale ultimului, dar nu pentru un singur copil în mărime de

1/4, prin ce au fost încălcate drepturile și interesele celorlalți copii minori XXXXX și

XXXXX, fiind favorizat copilul XXXXX.

Faptul că Galbur Anatolie a contestat paternitatea în privința copiilor XXXXX și

XXXXX, nu poate constitui ca temei de a-l exonera de la plata pensiei de întreținere

pentru acești copiii, or, atât timp cât nu este hotărâre definitivă și irevocabilă de

stabilire a paternității în privința copiilor minori XXXXX și XXXXX, se prezumă

paternitatea intimatului asupra acestor copii.

Or, în prezent anume certificatele de naștere a copiilor XXXXX și XXXXX

poate confirma incontestabil paternitatea intimatului Galbur Anatolie asupra acestor

copiii, iar act judecătoresc irevocabil care să infirme contrariul încă nu există.

Mai mult ca atât, procesul de judecată în privința contestării paternității poate

dura ani de zile, iar încasarea pensiei de întreținere trebuie să fie soluționată în regim

de urgență.

De asemenea, instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces și anume, a copiilor minori XXXXX și

XXXXX reprezentați legal de către ea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 27 octombrie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa Anei Gîrlea și avocatului acesteia Victor Burac la 24 noiembrie și 25 noiembrie

2020 (f.d. 87-88, vol. II), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către

aceștia.

Astfel, recursul declarat la 22 ianuarie 2021, este în termen.

La 03 februarie 2021 în adresa Marianei Cocoș și Andrei Galbur a fost expediată

copia recursului declarat de Ana Gîrlea, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referințelor (f.d. 110, vol. II).

La 16 martie 2021 Mariana Cocoș și Andrei Galbur au depus referințe, solicitând

să fie declarat inadmisibil recursul declarat de Ana Gîrlea, cu menținerea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referințele depuse, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

7

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de

avocatul Victor Burac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

8

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Ana Gîrlea,

reprezentată de avocatul Victor Burac, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Ana Gîrlea, reprezentată de avocatul Victor Burac, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

9