2ra-166/21 — încasarea restanței la pensia de înreținere pentru copiii minori

Dosarul nr. 2ra-166/21 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. S. Aramă) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, L. Caraianu, A. Mironov) ÎNCHEIERE 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veaceslav Gîrlea, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Gîrlea împotriva lui Veaceslav Gîrlea cu privire la încasarea restanței la pensia de întreținere pentru copiii minori și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost admis apelul declarat de Mariana Gîrlea, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a fost casată integral hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial, constată: La data de 15 martie 2018, Mariana Gîrlea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Gîrlea cu privire la stabilirea și încasarea cuantumului restanței la pensia de întreținere pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin ordonanța din 05 februarie 2013 a Judecătoriei Basarabeasca s-a dispus încasarea în mod forțat de la Veaceslav Gîrlea în beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, în mărime de 1/3 din salariu și toate veniturile lunare, până la atingerea majoratului copiilor începând cu data de 01 februarie 2013. Titlul executoriu imediat a fost transmis spre executare executorului judecătoresc din or. Basarabeasca. A invocat că, deoarece la momentul înaintării cererii privind încasarea pensiei de întreținere familia deja se destrămase din cauza pârâtului, a depus în procedură separată și o cerere de desfacere a căsătoriei, care a fost admisă la data de 27 martie 2013, fiind 1 desfăcută căsătoria încheiată la 09 iunie 2002 și stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama.

Reclamanta a menționat că, întrucât executarea ordonanței judecătorești nu avea loc din cauza pârâtului care nu se prezenta la oficiul de executare, iar dânsei îi devenea tot mai greu să întrețină copiii de una singură și reieșind din faptul că pârâtul se afla peste hotarele Republicii Moldova, unde era angajat în câmpul muncii, fiind înregistrat în mod oficial, și-a retras cererea de executare a ordonanței judecătorești în Republica Moldova, cu scopul ca aceasta să fie pusă în executare pe teritoriul Italiei, unde locuia debitorul. Cu atât mai mult că și ea cu copiii locuiau în această țară. Astfel, la data de 24 februarie 2014 Mariana Gîrlea a solicitat Tribunalului civil și penal din Brescia, Italia încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori de la Veaceslav Gîrlea în baza hotărârii judecătorești din 23 martie 2013 prin care a fost desfăcută căsătoria, hotărâre irevocabilă la acel moment.

La cererea dată, Tribunalul civil și penal din Brescia a emis o încheiere prin care au fost obligate Serviciile Sociale să efectueze vizite la domiciliu și să constate starea lucrurilor, iar Agenția Intrări Fiscale să dobândească declarațiile fiscale ale ambilor soți. Suplimentar, s-a mai dispus ca Veaceslav Gîrlea să achite lunar suma de 500 de Euro. A susținut că pârâtul, în mod dolosiv și cu scopul de a nu achita suma încasată de instanța de judecată, la 17 decembrie 2014 a declarat apel împotriva hotărârii din 27 martie 2013 a Judecătoriei Basarabeasca, prin care s-a desfăcut căsătoria și s-a stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, motivând că la examinarea cauzei i-a fost îngrădit dreptul la un proces echitabil.

Prin decizia din 21 mai 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Veaceslav Gîrlea, a fost casată hotărârea, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria Basarabeasca, în alt complet de judecată. La acel moment, potrivit raportului psiho-social emis de Echipa Tutelară a or. Chiari provincia Brescia, pârâtul concubina cu altă persoană, împreună cu care avea un copil născut la XXXXX. A notat că în urma acțiunilor dolosive ale pârâtului, Tribunalul civil și penal din Brescia la data de 16 septembrie 2015 a refuzat să examineze cererea și a anulat procedurile provizorii, inclusiv încasarea lunară de la Veaceslav Gîrlea a sumei de 500 de Euro pentru întreținerea copiilor.

Suplimentar, reclamanta a fost impusă să achite suma de 800 de Euro pârâtului pentru onorarii, în final aceasta constituind 1372,82 de Euro. În același timp, la Judecătoria Basarabeasca se examina în mod repetat cauza privind desfacerea căsătoriei în alt complet de judecată. Pe parcursul examinării cauzei, din motivul neprezentării pârâtului, ședințele au fost amânate de nenumărate ori. Prin hotărârea din 29 octombrie 2015 a Judecătoriei Basarabeasca, căsătoria a fost desfăcută și s-a stabilit locul de trai al copiilor minori împreună cu mama.

Reclamanta a solicitat stabilirea cuantumului restanței la pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX, încasarea de la Veaceslav Gîrlea în beneficiul ei a restanței la pensia de întreținere pentru copiii minori în mărime de 120 240 de lei (sumă stabilită în conformitate cu informația eliberată de Biroul Național de Statistică în 2 mărime de 2005,9 lei, media anuală pentru anul 2017) și a tuturor cheltuielilor de judecată. Ulterior, în cadrul examinării cauzei, reclamanta a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea de la Veaceslav Gîrlea a restanței la pensia de întreținere neachitată pentru perioada 03 iulie 2014 – 17 ianuarie 2018 în sumă de 18 982,59 de Euro, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4000 de lei.

În argumentarea cererii, reclamanta a menționat că la 17 ianuarie 2018, titlul executoriu emis în baza ordonanței din 05 februarie 2013 a Judecătoriei Basarabeasca a fost primit din nou spre executare, fiind intentată procedura de executare nr. 098pa- 170/2018. Conform art. 114 alin. (2) din Codul de executare, dacă creditorul a retras documentul executoriu și procedura a fost încheiată, la prezentarea ulterioară a documentului executoriu spre executare pensia de întreținere se încasează de la data prezentării documentului executoriu, iar cuantumul restanței se stabilește de către instanța de judecată, la cererea creditorului, în modul stabilit de Codul familiei.

A precizat că potrivit extrasului din contul de asigurări sociale, eliberat de Institutul Național de Asigurări Sociale al Italiei, pârâtul Gîrlea Veaceslav a obținut următoarele venituri, muncind legal în Italia în perioada respectivă: 08 iulie 2014 - 30 decembrie 2014 – 11 677,12 Euro, 01 ianuarie 2015 – 31 martie 2015 – 4042,08 Euro, 04 martie 2015 – 31 martie 2015 – 1881,00 Euro, 08 aprilie 2015 – 15 aprilie 2015 – 863,14 Euro, 02 iulie 2015 – 31 iulie 2015 – 2171,00 Euro, 08 august 2015 – 30 noiembrie 2015 – 7145, 44 Euro, 17 noiembrie 2016 – 31 decembrie 2017 – 3628,00 Euro, 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017 – 25540, 00 Euro, în total 56 947,78 de Euro (1/3 = 18 982,59 Euro). Prin hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, acțiunea înaintată de Mariana Gîrlea a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost admisă pretenția pârâtului Veaceslav Gîrlea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecare a cauzei și s-a încasat de la Mariana Gîrlea în beneficiul lui Veaceslav Gîrlea suma de 5717 lei cu titlu de cheltuieli de traducere și asistență juridică. Pretenția lui Veaceslav Gîrlea cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică prestată de către avocatul Lucia Chiafele, din Republica Italiană, în sumă de 800 de euro a fost respinsă ca neîntemeiată. La 04 noiembrie 2019 Mariana Gîrlea, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat apel împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul declarat de Mariana Gîrlea, reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi, a fost casată integral hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Mariana Gîrlea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Veaceslav Gîrlea în beneficiul Marianei Gîrlea cuantumul restanței la pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX pentru 3 perioada 03 iulie 2014 – 17 ianuarie 2018 în mărime de 13 455,14 de euro, conform cursului oficial al BNM, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4000 de lei, în rest acțiunea fiind respinsă ca nefondată.

Totodată, s-a încasat de la Veaceslav Gîrlea în beneficiul statului suma de 5891,33 de lei cu titlu de taxă de stat. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță greșit a respins acțiunea din motivul că înscrisurile prezentate de Mariana Gîrlea au fost eliberate de o instituție din Republica Italia, nefiind certificate la Ambasada Republicii Moldova în statul dat, fără autentificarea semnăturii și sigiliului, fără a se conferi autoritate conținutului documentului. Or, potrivit art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele oficiale eliberate pe teritoriul unui stat participant la tratatul internațional la care Republica Moldova este parte sunt recunoscute fără supralegalizare ca înscrisuri în instanțele judecătorești ale Republicii Moldova.

Astfel, la materialele cauzei este anexat extrasul din contul de asigurări sociale, eliberat de Institutul Național de Asigurări Sociale al Italiei, document care a fost supralegalizat prin Apostilă, potrivit Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961, la care Republica Moldova a aderat la data de 16 martie 2007. Totodată, actele prezentate de Mariana Gîrlea au fost traduse în limba de stat cu autentificarea notarială a traducerii, astfel fiind îndeplinite condițiile de formă prevăzute la art. 466 alin. (5) Cod de procedură civilă.

În circumstanțele expuse, instanța de apel a indicat că, deși a fost obligat prin ordonanță judecătorească la plata pensiei de întreținere pentru copiii minori, Veaceslav Gîrlea nu a contribuit cu mijloace financiare la creșterea și dezvoltarea copiilor, fiind astfel întemeiată cerința Marianei Gîrlea cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru perioada 03 iulie 2014 (data la care a fost încetată procedura de executare) – 17 ianuarie 2018 (data la care a fost intentată o nouă procedură de executare).

Curtea de Apel Comrat a menționat că, nu este posibilă încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din suma indicată de reclamantă și anume 56 947, 78 de Euro ca fiind venitul legal al pârâtului în perioada respectivă, deoarece din suma menționată este necesar de exclus suma contribuțiilor, care nu reprezintă un venit pentru atingerea rechizitelor contributive minime în conformitate cu normele în vigoare pentru a avea dreptul la pensie pentru limita de vârstă și anume, sumele de – 11677,12 Euro, 4042,08 Euro și 863,14 Euro, în total suma de 16582,34 Euro. Prin urmare, de la pârât urmează a fi încasată pensia de întreținere pentru copiii minori în mărime de 1/3 din suma de 40365, 44 Euro, ce constituie 13 455, 14 de Еurо.

La data de 18 iunie 2020 Veaceslav Gîrlea a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat și pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care cererea de chemare în judecată să fie scoasă de pe rol. În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel. Recurentul a susținut că la 10 decembrie 2014, Mariana Gîrlea s-a adresat la Comisariatul de Carabinieri din or. Chiari, Italia cu o plângere, prin care a solicitat ajutorul organelor de drept la impunerea lui să achite pensia de întreținere după Legea 4 Republicii Italia. Pe faptul dat a fost intentat în privința lui un dosar penal, care se examinează și în prezent.

Astfel, recurentul a indicat că în cadrul examinării cauzei în prima instanță, a solicitat scoaterea de pe rol a prezentei cereri de chemare în judecată din motivul existenței dosarului penal în Italia, însă instanța nu a ținut cont de această cerere. Consideră că cererea urmează a fi scoasă de pe rol în conformitate cu art. 267 lit. d) din Codul de procedură - instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care litigiul dintre aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri se află în curs de judecată la aceeași instanță sau la o alta. Iar, faptul că dosarul este penal nu constituie temei de a nu scoate de pe rol cererea, or, în norma citată legiuitorul nu a prevăzut natura litigiului.

Veaceslav Gîrlea a mai menționat că există o hotărâre definitivă și irevocabilă din 16 septembrie 2015, prin care Tribunalului civil și penal din Brescia a refuzat să examineze cererea privind încasarea pensiei în baza ordonanței din 05 februarie 2013 a Judecătoriei Basarabeasca și a anulat procedurile provizorii, inclusiv încasarea lunară de la dânsul a sumei de 500 de Euro pentru întreținerea copiilor. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 19 februarie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Veaceslav Gîrlea la data de 19 martie 2020 conform scrisorii de însoțire (f.d.

25, volumul II) și a fost recepționată la 24 martie 2020 (f.d. 28, volumul II). Totodată, se reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 (17 martie - 15 mai 2020). Astfel, recursul, declarat la data de 18 iunie 2020, este în termen. La 22 decembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Mariana Gîrlea, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

97, volumul II). Referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: 5 a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Gîrlea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

6 Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Veaceslav Gîrlea asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Veaceslav Gîrlea, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Veaceslav Gîrlea se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7