2ra-2094/19 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-2094/19 — cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2094/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia sediul central (jud. I. Volcovschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, D. Fujenco, Ș. Starciuc)

DECIZIE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Elena Vechiu, reprezentată de avocatul

Vladislav Berezovschi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Vechiu împotriva

lui Serghei Vechiu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în

sumă fixă și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Serghei Vechiu, reprezentat de avocatul Ruslan Dobrioglo,

casată integral hotărârea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Cimișlia sediul central și

pronunțată o nouă hotărâre

constată:

La 18 septembrie 2017, Elena Vechiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Vechiu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori în sumă fixă.

În motivarea acțiunii a invocat că la 17 aprilie 2006, a încheiat căsătoria cu

Serghei Vechiu, din care au doi copii minori comuni XXXXX XXXXX, născută la

XXXXX și XXXXX XXXXX, născută la XXXXX .

A comunicat că prin hotărârea din 23 februarie 2015 a Judecătoriei Cimișlia,

căsătoria între ei a fost desfăcută, iar copiii minori au rămas la domiciliul și îngrijirea

ei.

A obiectat că pârâtul nu contribuie material la întreținerea copiilor săi, fapt

care a determinat-o să înainteze prezenta acțiune în judecată.

Reclamanta a precizat că nu deține date despre locul de muncă și veniturile

pârâtului.

1

Conform informației de la Biroul Național de Statistică, media pe republică al

minimului de existență pentru un copil de vârstă între 7-17 ani pentru anul 2016

constituie 1 930 de lei, ½ fiind în mărime de 965 de lei.

Prin urmare, suma solicitată în calitate de pensie alimentară în mărime de

1 000 de lei lunar pentru întreținerea minorei XXXXX XXXXX este una rezonabilă

și reprezintă aproximativ ½ din coșul minim de consum.

În ceea ce privește pensia alimentară pentru întreținerea minorei XXXXX

XXXXX, solicită încasarea sumei de 2 000 de lei lunar pe motiv că întreținerea

minorei necesită cheltuieli suplimentare pentru cazare, alimentare etc., fiind elevă la

Liceul Internat republican cu profil sportiv din Chișinău.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 74-76 Codul familiei, art. 5,

75-76, 80-81, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea pensiei alimentare de la Serghei

Vechiu în beneficiul ei pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în

sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar până la atingerea majoratului

copilului și pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de

1 000 de lei lunar până la atingerea majoratului copilului, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată compuse din 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistența juridică a avocatului și a altor cheltuieli după caz.

Prin hotărârea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Cimișlia sediul central, a fost

admisă acțiunea integral.

A fost încasată din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu

pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă

bănească fixă în mărime de 2 000 de lei lunar din data de 18 septembrie 2017 până

la atingerea majoratului.

A fost încasată din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu

pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă

bănească fixă în mărime de 1 000 de lei lunar din data de 18 septembrie 2017 până

la atingerea majoratului.

A fost încasată de la Serghei Vechiu taxa de stat în beneficiul statului în

mărime de 1 080 de lei.

Au fost încasate din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu

cheltuielile legate de examinarea cauzei, compuse din asistența juridică și citarea

publică a pârâtului, în total suma de 2 168 de lei.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

declarat de Serghei Vechiu, reprezentat de avocatul Ruslan Dobrioglo, casată

integral hotărârea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Cimișlia sediul central și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă.

A fost încasată de la Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu pensia de

întreținere a copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX în mărime de

1/3 din toate formele de venituri începând cu data de 21 septembrie 2017 și până la

atingerea majoratului copiilor.

Au fost încasate din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu

cheltuielile judiciare în sumă totală de 2 168 de lei.

2

A fost încasată de la Serghei Vechiu în beneficiul statului taxa de stat la

depunerea acțiunii în sumă de 783 de lei.

La 29 august 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Elena Vechiu,

reprezentată de avocatul Vladislav Berezovschi a declarat recurs împotriva deciziei

din 2 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o ilegală și pasibilă anulării.

A obiectat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. art. 58 alin. (1),

art. 74 alin. (1) și 76 Codul familiei, recurenta considerând totodată că speței îi sunt

aplicabile și prevederile art. 79 Codul familiei.

Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că pentru întreținerea minorei

XXXXX XXXXX sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru cazare, alimentare,

transport etc., aceasta fiind elevă la Liceul Internat republican cu profil sportiv din

Chișinău, pentru întreținerea căreia dânsa a solicitat pensie alimentară în mărime de

2 000 de lei lunar, sumă pe care o consideră ca fiind una rezonabilă și nicidecum

excesivă.

În același timp, pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX a fost

solicitată pensia alimentară în sumă fixă de 1 000 de lei, ce reprezintă puțin peste

1/2 din coșul minim de consum, or, esența creșterii și îngrijirii copilului nu poate fi

limitată la asigurarea minimului de existență.

Instanța de apel a decis ca mărimea pensiei de întreținere să constituie doar

1/3 din salariul lui Serghei Vechiu, deci reieșind din certificatul de salariu prezentat

de intimat în mărime de 3 700 de lei, pensia alimentară va fi de 1 233 de lei pentru

ambii copii, adică câte 616 de lei per copil, care este mult mai mică decât 1/2 din

coșul minim de consum.

A menționat că certificatul prezentat de intimat cuprinde doar perioada

ianuarie 2018 - martie 2019, iar în situația în care instanța a decis achitarea pensiei

alimentare din septembrie 2017, nu este clar din care venituri se va calcula acea 1/3

din luna septembrie 2017 până în luna decembrie 2017.

Așadar, instanța de apel incorect a aplicat art. 75 Codul familie.

Drept urmare, instanța, în cazul în care într-adevăr ar fi temeiuri de a încasa

pensia în mărime de cotă fixă din venituri, urma să decidă încasarea pensiei în

mărime de 1/3 din venituri de la 21 septembrie 2017 nu până la atingerea majoratului

copiilor, aceștia nefiind născuți în aceiași zi, ci până la atingerea majoratului

copilului Nicolaeta Vechiu, urmând ca apoi să dispună încasarea pensiei alimentare

în mărime de 1/4 din venituri până la atingerea majoratului de către minora XXXXX

XXXXX.

Totodată, a accentuat că instanța de apel judecând apelul declarat de Serghei

Vechiu a depășit limitele cerințelor, or, nimeni din părți nu a solicitat încasarea

pensiei alimentare în temeiul art. 75 Codul familiei, dânsa solicitând încasarea

pensiei alimentare în sumă fixă, cerință care urma ori să fie admisă total sau parțial,

ori să fie respinsă, iar apelantul Serghei Vechiu a solicitat remiterea cauzei spre

rejudecare pe motiv că nu a fost legal citat în prima instanță.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 23 iulie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 121), fiind recepționată de recurentă la 1 august 2019 și de reprezentantul

acesteia, avocatul Vladislav Berezovschii la 26 iulie 2019, ceea ce se atestă prin

avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f. d. 122, 125).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 29 august 2019 în termenul legal.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Materialele cauzei denotă că Serghei Vechiu și Elena Vechiu au înregistrat

căsătoria la 17 aprilie 2006, iar din căsătorie s-au născut copiii XXXXX XXXXX la

XXXXX și XXXXX XXXXX la XXXXX .

Este cert și faptul că prin hotărârea din 23 februarie 2015 a Judecătoriei

Cimișlia, căsătoria încheiată între Serghei Vechiu și Elena Vechiu a fost desfăcută,

iar urmare a desfacerii căsătoriei, copiii minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX au rămas la domiciliu și îngrijirea Elenei Vechiu (f. d. 6).

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Serghei Vechiu, Elena Vechiu a

solicitat încasarea pensiei alimentare de la Serghei Vechiu în beneficiul ei pentru

întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de

2 000 de lei lunar până la atingerea majoratului copilului și pentru întreținerea

copilului minor XXXXX XXXXX în mărime de 1 000 de lei lunar până la atingerea

majoratului copilului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată compuse din

2 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică a avocatului și a altor

cheltuieli după caz.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis integral acțiunea și

a încasat din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu pensia alimentară

pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă bănească fixă în

4

mărime de 2 000 de lei lunar din data de 18 septembrie 2017 până la atingerea

majoratului, a încasat din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu

pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă

bănească fixă în mărime de 1 000 de lei lunar din data de 18 septembrie 2017 până

la atingerea majoratului.

A fost încasată de la Serghei Vechiu taxa de stat în beneficiul statului în

mărime de 1 080 de lei. Au fost încasate din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul

Elenei Vechiu cheltuielile legate de examinarea cauzei, compuse din asistența

juridică și citarea publică a pârâtului, în total suma de 2 168 de lei.

Judecând apelul declarat de către Serghei Vechiu, reprezentat de avocatul

Ruslan Dobrioglo, instanța de apel a admis apelul și a casat integral hotărârea din

28 martie 2018 a Judecătoriei Cimișlia sediul central și a pronunțat o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă și a încasat de la Serghei Vechiu în beneficiul Elenei

Vechiu pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX în mărime de 1/3 din toate formele de venituri începând cu data de 21

septembrie 2017 și până la atingerea majoratului copiilor și cheltuielile judiciare în

sumă totală de 2 168 de lei.

A fost încasată de la Serghei Vechiu în beneficiul statului taxa de stat la

depunerea acțiunii în sumă de 783 de lei.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a constatat că Serghei

Vechiu are loc de muncă permanent în cadrul SRL „Acd-Alivit”, având un salariu

stabil.

Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul lui

Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu pensia de întreținere a copiilor minori

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX în mărime de 1/3 din toate formele de

venituri începând cu data de 21 septembrie 2017 și până la atingerea majoratului

copiilor.

Instanța de recurs constată, însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare

la adoptarea hotărârilor sale au interpretat eronat normele de drept material și au dat

o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În acest sens materialul probator atestă indubitabil că Serghei Vechiu și Elena

Vechiu sunt părinții copilului minor XXXXX XXXXX, născută la XXXXX și a

copilului minor XXXXX XXXXX născută la XXXXX , fapt ce se atestă prin

certificatul de naștere seria NA-V nr. 0910385 eliberat la 17 aprilie 2006 de către

Primăria com. Gradiște r-nul Cimișlia și certificatul de naștere seria NA-VI nr.

1327451 eliberat la 14 februarie 2012 de către Primăria com. Gradiște r-nul Cimișlia

(f. d. 7-8).

Este cert și faptul că urmare a desfacerii căsătoriei dintre Serghei Vechiu și

Elena Vechiu la 26 martie 2015, copiii minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX au rămas la domiciliu și îngrijirea Elenei Vechiu, fapt ce se confirmă prin

adeverința cu privire la componența familiei, eliberată de Primăria comunei Gradiște

r-nul Cimișlia și necontestat de altfel de către intimat.(f. d. 10).

Potrivit art. 74 alin. (1)-(3) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

5

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul

de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între

părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare

contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se

încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului

sau a autorității tutelare teritoriale.

Conform art. 75 alin. (1) Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul

minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4

– pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Coroborând normele enunțate la materialului probator administrat în speță,

instanța de recurs relevă că deși instanța de apel a constatat că Serghei Vechiu este

angajat în cadrul SRL „ACD-ALIVIT” și dispune de salariu, stabilirea de către

instanța de apel a pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 din toate

formele de venituri ale lui Serghei Vechiu, ar leza substanțial interesele copiilor

minori XXXXX XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX XXXXX născută la

XXXXX și ar pune recurenta într-o situație materială mai defavorabilă față de

intimat.

Or, în situația în care certificatul nr. 5 din 15 aprilie 2019 eliberat de către

SRL „ACD-ALIVIT”, indică la faptul că salariul lui Serghei Vechiu este fluctuabil

și pentru ultimele luni Serghei Vechiu dispunea de un salariu în mediu de 3700 de

lei lunar, stabilirea pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX XXXXX și

XXXXX XXXXX în mărime de 1/3 din venituri, nu este suficientă pentru acoperirea

cheltuielilor minime necesare pentru întreținerea acestora (f. d. 94).

Mai mult că actele cauzei atestă că la momentul înaintării acțiunii de către

Elena Vechiu, copilul minor XXXXX XXXXX era elevă la Liceul Internat

Republican cu Profil Sportiv, fapt confirmat prin adeverința nr. 552 din 5 septembrie

2017, eliberată de Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv (f. d. 11).

Iar certificatul nr. 1 din 11 septembrie 2017 eliberat de către Grădinița de

Copii „Alunelul”, confirmă că copilul minor XXXXX XXXXX frecventa creșa-

grădinița „Alunelul” din comuna Gradiște r-nul Cimișlia (f. d. 12).

Astfe fiind, la caz, incidență directă au și prevederile art. 76 alin. (1) Codul

familiei, care stipulează cert că în cazurile când părintele care datorează întreținere

copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește

salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte

venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de

întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească

poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă

plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din

salariu și/sau alte venituri conform art. 75.

Din prevederile legale menționate rezultă că în cazul în care pe parcursul

examinării cauzei se va stabili că încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote

din salariu și/sau alte venituri lezează substanțial interesele uneia dintre părți,

6

instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o

sumă bănească fixă plătită lunar.

Ca urmare, având în vedere faptul că încasarea de la Serghei Vechiu a pensiei

de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri lezează substanțial

interesele copiilor minori, instanța de recurs, prin prisma normelor suscitate,

consideră că pensia pentru întreținerea fiicelor XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX urmează a fi încasată de la Serghei Vechiu doar în mărime bănească fixă.

Mai cu seamă că însuși Elena Vechiu în cererea de chemare în judecată a

solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori într-o sumă bănească

fixă.

În conexiunea celor relatate, se constată ca neîntemeiată soluția instanței de

apel cu privire la încasarea de la Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu a

pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX în

mărime de 1/3 din toate formele de venituri.

Totodată, instanța de recurs relevă că deși pe de o parte parte prima instanță

just a ajuns la concluzia de a încasa de la Serghei Vechiu pensia de întreținere a

copiilor minori într-o sumă bănească fixă, pe de altă parte aceasta eronat a încasat

de la Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu pensia alimentară pentru

întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de

2 000 de lei lunar și pensia alimentară pentru întreținerea copilului minor XXXXX

XXXXX în sumă bănească fixă în mărime de 1 000 de lei lunar.

Și asta deoarece, potrivit informației Biroului Național de Statistică al RM cu

privire la valoarea minimului de existență, valoarea minimului de existență în anul

2017, pentru un copil în vârstă de 1-6 ani, în mediu rural, constituie 1435,8 de lei,

iar pentru un copil în vârstă de 7-17 ani, în mediu rural, constituie 1921,6 de lei.

Drept consecință, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii

minori, prima instanță nu a ținut cont de dispozițiile art. 58 alin. (1) și art.74 alin. (1)

Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de

copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Tot aceste dispoziții se conțin și în art.18 alin. (1) din Legea privind drepturile

copilului nr.338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală

măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru

dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul

rând de interesele acestuia.

La acest segment se vor menționa și prevederile art. 18 alin. (1) din Convenția

internațională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare

pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, care stipulează expres că statele

părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia

ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în

primul rând părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

7

Drept urmare, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează a ține

cont de principiul interesului superior al copilului consacrat la art. 9 din Convenția

cu privire la drepturile copilului la care Republica Moldova este parte, de menținerea

echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relație de

căsătorie precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru

fiecare copil în parte.

Raportând dispozițiile normelor citate supra la circumstanțele speței, instanța

de recurs ținând cont de interesele superioare ale copiilor, care necesită o creștere și

dezvoltare fizică, intelectuală, spirituală și socială corespunzătoare, precum și de

necesitățile și cheltuielile suportate pentru creșterea și educarea acestora, consideră

necesar de a încasa de la Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu, pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX

XXXXX născută la XXXXX , în mărime bănească fixă de 2000 de lei lunar,

începând cu data de 18 septembrie 2017 până la atingerea majoratului de către copii.

În conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Iar în conformitate cu dispozițiile art. 96 alin. (1), (11) CPC, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Având în susținere aceste prevederile legale, instanța de recurs consideră că

încasarea din contul lui Serghei Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu a sumei de 2000

de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către avocatul

Vladislav Berezovschi în baza mandatului nr. 0836411 din 12 septembrie 2017 și

confirmate prin bonul de încasare a numerarului XL nr. 945716 din

12 septembrie 2017, s-ar egala cu cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea

asistenței juridice în prezentul litigiu (f. d. 1, 2).

În susținerea acestei opinii se va reține și jurisprudența CtEDO (cauza Iatridis

contra Greciei) care constată că la determinarea cheltuielilor și plăților de

rambursare reclamate, instanța apreciază dacă aceste cheltuieli au fost reale,

necesare și rezonabile referitor la mărimea lor, numărul orelor de muncă a

reprezentantului, precum și tariful aplicat per oră.

Totodată, instanța de recurs va încasa din contul lui Serghei Vechiu în

beneficiul Elenei Vechiu și suma de 168 de lei cu titlu de cheltuieli pentru citarea

publică a lui Serghei Vechiu (f. d. 44-45).

În conformitate cu art. 98 alin. (1) CPC, cheltuielile aferente judecării cauzei,

suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată

reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise

din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

8

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 3 decembrie

1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter

patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin

care încasarea se produce în mod incontestabil se achită taxă de stat de 3 % din

valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 de lei și nu mai mult

de 25000 de lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 de lei și nu mai mult de

50000 de lei de la persoanele juridice.

În temeiul prevederilor enunțate, instanța de recurs consideră necesar de a

încasa de la Serghei Vechiu în contul bugetului de stat, taxa de stat în sumă de 720

de lei, proporțional părții admise din acțiune, calculată după formula (2000 x 12 x

3% = 720 de lei).

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite

o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii și de a încasa de la Serghei

Vechiu în beneficiul Elenei Vechiu, pensia pentru întreținerea copiilor minori

XXXXX XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX XXXXX născută la XXXXX ,

în mărime bănească fixă de 2000 de lei lunar, începând cu data de

18 septembrie 2017 până la atingerea majoratului de către copii și suma de 2168 de

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, de a respinge cererea de chemare în

judecată a Elenei Vechiu. Se încasează din contul lui Serghei Vechiu în contul

bugetului de stat taxa de stat în sumă de 720 de lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Elena Vechiu, reprezentată de avocatul

Vladislav Berezovschi.

Se casează integral decizia din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 28 martie 2018 a Judecătoriei Cimișlia sediul central, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Elenei Vechiu împotriva lui Serghei Vechiu cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă și încasarea

cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată a Elenei Vechiu împotriva

lui Serghei Vechiu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în

sumă fixă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Serghei Vechiu, născut la XXXXX, IDNP: XXXXX,

domiciliat în comuna XXXXX r-nul XXXXX, în beneficiul Elenei Vechiu, născută

la XXXXX, IDNP: XXXXX, domiciliată în comuna XXXXX r-nul XXXXX, pensia

pentru întreținerea copiilor minori XXXXX XXXXX, născută la XXXXX și

XXXXX XXXXX născută la XXXXX , în mărime bănească fixă de 2000 (două mii)

de lei lunar, începând cu data de 18 septembrie 2017 până la atingerea majoratului

9

de către copii.

Se încasează din contul lui Serghei Vechiu, născut la XXXXX, IDNP:

XXXXX, domiciliat în comuna XXXXX r-nul XXXXX, în beneficiul Elenei

Vechiu, născută la XXXXX, IDNP: XXXXX, domiciliată în comuna XXXXX r-nul

XXXXX, suma de 2168 (două mii o sută șaizeci și opt) de lei, cu titlu de cheltuieli

de judecată.

În rest, cererea de chemare în judecată a Elenei Vechiu se respinge.

Se încasează din contul lui Serghei Vechiu, născut la XXXXX, IDNP:

XXXXX, domiciliat în comuna XXXXX r-nul XXXXX, în contul bugetului de stat

taxa de stat în sumă de 720 (șapte sute douăzeci) de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Maria Ghervas

Victor Burduh

10