2ra-1301/19 — cu privire la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1301/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central – A. Brăgaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Mocrii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Evghenia

Mocrii împotriva lui Alexandru Mocrii, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului Centru cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domicliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Alexandru Mocrii și s-a menținut hotărârea din 14

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

constată :

La 12 aprilie 2018 Evghenia Mocrii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Mocrii, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului Centru, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX, născut la XXXXX cu mama, încasarea de la

Alexandru Mocrii în beneficiul Evgheniei Mocrii pensia pentru întreținerea copilului

minor în mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri, până la atingerea

majoratului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 06 iunie 2012 a încheiat căsătoria

cu Alexandru Mocrii, care a fost înregistrată și trecută în registrul actelor de stare

civilă sub nr. 2 de către Primăria com. Corestăuți, raionul Ocnița. Din căsnicie s-a

născut la XXXXX copilul minor XXXXX.

Din cauza divergențelor, care apăr în soluționarea problemelor de familie, au

loc certuri, situație care se răsfrânge negativ asupra educației copilului minor.

Toate încercările de a păstra familia nu s-au încununat cu succes. De un timp

îndelungat nu conviețuiesc împreună, astfel, a ajuns la concluzia că nu mai este

posibil de păstrat familia.

1

În situația creată consideră că menținerea familiei este inoportună, eșuând toate

căile de împăcare.

Totodată, reclamanta a menționat că la stabilirea domiciliului copilului minor,

este necesar de luat în considerație atașamentul copilului față de fiecare dintre

părinți, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente dintre

fiecare părinte și copil, ori schimbarea la moment al mediului înconjurător al

copilului, cu care ultimul deja s-a obișnuit poate fi apreciată ca o tendință periculoasă

de schimbarea stării de fapt, motiv pentru care consideră că domiciliul copilului

minor urmează a fi stabilit cu mama, care va asigura o îngrijire, educație, ocrotire și

dragoste corespunzătoare.

Reieșind din faptul că Alexandru Mocrii nu participă la întreținerea copilului

minor și fiind încadrat în câmpul muncii, consideră că urmează a fi stabilită o pensie

de ¼ din salariul și/sau alte venituri până la atingerea majoratului, ori această ar

constitui o suma decentă pentru întreținerea și existența copilului minor.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Evghenia Mocrii. S-a

desfăcut căsătoria încheiată între Alexandru Mocrii și Goncear (Mocrii) Evghenia,

înregistrată la 06.06.2012 la Primăria com. Corestăuți, raionul Ocnița sub nr. 2. S-a

stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX cu mama Evghenia

Mocrii. S-a încasat de la Alexandru Mocrii în beneficiul Evgheniei Mocrii pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX în mărime de ¼ din

salariu și/sau alte venituri începând cu data de 12.04.2018 până la atingerea

majoratului copilului. S-a încasat de la Alexandru Mocrii în beneficiul statului taxa

de stat în mărime de 150 lei. S-a dispus executarea imediată a hotărârii în partea

încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor. S-a încasat de la Evghenia

Mocrii și Alexandru Mocrii în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1000 %

din unitatea convențională stabilită, ceea ce constituie 200 lei pentru înregistrarea

desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”. (f.d. 66, 113-119)

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Alexandru Mocrii și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 134, 135-140)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că în speță sunt

prezente temeiurile specificate în art. 37 și 38 Codul Familiei pentru admiterea

cerinței înaintate de către Evghenia Mocrii cu privire la desfacerea căsătoriei

încheiate cu Alexandru Mocrii.

Cu referire la cerința de stabilire a domiciliului copilului minor instanțele au

considerat că este necesar de a stabili domiciliul copilului minor la domiciliul

mamei, deoarece sunt întrunite toate condițiile necesare pentru creșterea și

dezvoltarea copilului, fapt demonstrat prin Avizul Direcției pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru și certificatul eliberat de către Instituția de

învățământ preșcolar nr. 227, sect. Centru.

Instanțele de judecată au reținut că este întemeiată și cerința reclamantei de

încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor de la Alexandru Mocrii în

beneficiul Evgheniei Mocrii.

2

La 13 mai 2019 Alexandru Mocrii a declarat recurs împotriva deciziei din 14

martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, în partea stabilirii domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere a copilului. (f.d. 147-151)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este eronată,

ilegală și neîntemeiată, deoarece la examinarea cauzei nu s-a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au fost încălcate

drepturile procesuale și aplicate greșit normele de drept.

Consideră că argumentele invocate în decizie sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14 martie

2019, a publicat-o pe pagina web a instanței la 08 aprilie 2019.

Prin scrisoarea de însoțire nr. 3313-4 din 25 martie 2019 instanța de apel a

expediat recurentului copia deciziei.

Recursul depus la data de 13 mai 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Alexandru Mocrii este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel

a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Alexandru Mocrii asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Alexandru Mocrii, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Alexandru Mocrii, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

4