2ra-186/20 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra-186/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător Gr. Manoli

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu

ÎNCHEIERE

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mariana Motriuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Marianei Motriuc către Marin

Motriuc cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel a lui Marin Motriuc depusă împotriva hotărârii din 18 mai

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2019, Mariana Motriuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marin Motriuc cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivare, a indicat că, la XXX, a încheiat căsătoria cu Motriuc Marin.

Căsătoria a fost înregistrată de către OSC XXX, mun. Chișinău, fiind trecută în

Registrul actelor stării civile sub nr. XXX, iar din căsătoria cu pârâtul, la XXX, s-a

născut fiica XXX.

Motiv pentru desfacerea căsătoriei constituie faptul că, viața în comun cu soțul a

eșuat, în relația lor s-a creat o atmosferă insuportabilă, de neînțelegeri, viziuni

contrare asupra principiilor de conviețuire, iar în anul 2018 a plecat de acasă din

cauza persecutărilor suportate. Copilul minor se află la întreținerea acesteia.

Consideră inoportun menținerea familiei, eșuând toate căile de împăcare, fapt,

1

pentru care solicită instanței de judecată desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copilului minor cu aceasta și încasarea pensiei alimentare de la Motriuc Marin în

beneficiul copilului minor XXX, în sumă bănească fixă de 3000 de lei lunar.

Prin hotărârea din 18 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis

cererea de chemare în judecată.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Motriuc Marin și Motriuc Mariana,

înregistrată sub nr. XXX, la XXX, de către OSC sectorul XXX, mun. Chișinău.

S-a încasat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei de la Motriuc Marin în

beneficiul Statului, taxa de stat în mărime de 1000 % din unitatea convențională

stabilită în Republica Moldova – 200 (două sute) lei, iar reclamanta Motriuc Mariana

s-a scutit de la plata taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXX a. n. XXX, împreună cu mama

Motriuc Mariana.

S-a încasat de la Motriuc Marin în beneficiul Marianei Motriuc, pensia de

întreținere pentru copilul minor XXX a. n. XXX, în sumă bănească fixă plătită lunar

în mărime de 3000 (trei mii) de lei, de la 28.02.2019, data depunerii cererii de

chemare în judecată până la atingerea majoratului copilului.

S-a încasat de la Motriuc Marin în beneficiul Statului, taxa de stat în mărime de

100 (o sută) lei, pentru stabilirea domiciliului copilului minor.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 mai 2019, Motriuc Marin a

declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.05.2019, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în partea stabilirii pensiei de întreținere, cu admiterea

acestei pretenții parțial și dispunerea încasării pensiei de întreținere în mărime de

1000 de lei.

Prin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat și s-a modificat hotărârea primei instanțe în partea încasării pensiei

alimentare, micșorând suma încasată de la 3000 de lei la 1000 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a

concluzionat despre necesitatea admiterii pretenției privind încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor, însă incorect a stabilit suma fixă a cuantumului acesteia,

aceasta urmând a fi micșorată.

Având în vedere prevederile art. 27 al Convenției dreptului copilului, care indică

că părinților le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura în limita

posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare copilului,

instanța de apel consideră că, pensia de întreținere, stabilită de instanța de fond într-o

sumă bănească fixă, în mărime de 3000 de lei lunar, este prea mare, întrucât la

materialele cauzei nu au fost anexate probe prin care să se ateste venitul real al

apelantului/pârât.

Mai mult ca atât, potrivit informației eliberată de CNAS din 31.07.2019, nu sunt

oricare date privind achitarea contribuțiilor pentru anii 2018-2019, ceia ce atestă că

apelantul nu are un serviciu în urma căruia să aibă un venit. Totodată, indiferent de

această situație, colegiul la caz, menționează că obligația întreținerii, educării și

2

creșterii copilului ambii părinți au obligația pecuniară de participa la întreținerea

acestora.

Luând în considerație faptul că, la materialele cauzei, este anexat certificatul

Biroului Național de Statistică pentru anul 2018, semestrul II la sate, care stabilește

minimul de existență pentru copii în vârstă de 1-6 ani și constituie în mediu 1412,4 de

lei, iar în funcție de reședință, acesta variază și se majorează de la an la an, se deduce

că fiecărui părinte îi revine în mediu câte 706,2 de lei lunar pentru întreținerea

copilului.

În acest sens, instanța de apel a considerat că, apelul declarat de Motriuc Marin

în partea stabilirii cuantumului pensiei de întreținere este întemeiat și urmează a fi

admis, cu modificarea hotărârii instanței de fond în sensul micșorării cuantumului

pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor de la suma de 3000 lei/lunar

până la 1000 lei/lunar, ținând cont și de alte circumstanțe, expuse mai sus.

La 10.12.2019, Mariana Motriuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel.

În motivarea recursului a indicat că își exprimă dezacordul cu soluția instanței de

apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

La 15.01.2020, Marin Motriuc a depus referință la cererea de recurs, prin care a

solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 05

noiembrie 2019, iar recursul a fost declarat la 10 decembrie 2019. Astfel, se constată

că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei

din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Mariana Motriuc, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

3

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Mariana Motriuc, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului

de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs depusă de către Mariana Motriuc.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mariana Motriuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5