2ra-903/20 — desfacerea căsătoriei,stabilirea domiciliului copilului minor

2ra-903/20 — desfacerea căsătoriei,stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-903/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Octavian

Butnariuc, reprezentat de avocatul Ivan Turceac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Butnariuc

împotriva lui Octavian Butnariuc, intervenient accesoriu Primăria satului Ghidighici

cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Octavian Butnariuc și a fost menținută hotărârea din

06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2018 Mariana Butnariuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Octavian Butnariuc, intervenient accesoriu Primăria satului Ghidighici

cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 31 august 2012, între Mariana Butnariuc și

pârâtul Octavian Butnariuc a fost încheiată căsătoria, înregistrată cu nr. 25 în

Registrul actelor de stare civilă. Din căsătorie a rezultat un copil - feciorul xxxxx,

fapt trecut în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 150-T.

A susținut reclamanta că, în ultimii ani de căsătorie relațiile familiale între soți

au eșuat, cuplul nu menține legătura, relațiile dintre aceștia nu se bazează pe stimă

și ajutor reciproc, pe obligații comune de întreținere a familiei, soții nu își acordă

unul celuilalt sprijin moral și material, locuiesc separat din culpa soțului. Drept

rezultat al divergențelor apărute în perioada căsniciei și grație atitudinii indiferente

ale pârâtului Octavian Butnariuc față de viața familială, conviețuirea comună cu

pârâtul este imposibilă, deoarece atitudinea și comportamentul acestuia înrăutățește

situația familială prin lipsă de stimă și respect față de reclamantă, prin lipsa din

partea pârâtului a oricărui sprijin moral și material, având în vedere că au un copil

minor, care necesită un mediu familial sănătos, ceea ce este esențial pentru

reclamantă.

A considerat reclamanta că, din motivul existenței împrejurărilor relatate mai

sus, deja de un an locuiește separat de pârât, nu mai țin legătura, întrucât interese

comune nu mai au și în așa mod careva premise de a asigura continuitatea vieții

familiale nu mai există. În astfel de circumstanțe, posibilitatea de a păstra familia în

continuare nu există, deoarece relațiile familiale sunt grave și iremediabil vătămate

și prin urmare, acordarea unui termen de împăcare în situația creată este inutilă.

A invocat reclamanta că, deoarece copilul minor locuiește împreună cu ea, iar

pârâtul Octavian Butnariuc este de acord ca domiciliul copilului să fie stabilit cu

reclamanta, este necesară stabilirea domiciliului copilului cu aceasta.

A mai invocat că, pârâtul Octavian Butnariuc, care datorează întreținerea

copilului său, nu este angajat în câmpul muncii în Republica Moldova, fiind angajat

în câmpul muncii peste hotarele țârii, ceea ce determină încasarea pensiei de

întreținere în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri în conformitate cu art. 75

din Codul familiei.

A solicitat Mariana Butnariuc desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copilului minor Damir Butnariuc cu mama acestuia, - Butnariuc Mariana, stabilirea

obligației de întreținere, încasarea din contul lui Octavian Butnariuc în beneficiul lui

Mariana Butnariuc a pensiei pentru întreținerea copilului minor Damir Butnariuc în

mărime în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri, începând cu data adresării în

instanța judecătorească.

A indicat că, potrivit art.74 Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul

de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între

părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare

contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se

încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului

sau a autorității tutelare.

Conform art.75 Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul minor se

încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru

un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți copii. Cuantumul cotelor

stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținîndu-

se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.

În cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar alții - cu celălalt, pensia de

întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă

bănească fixă, determinată conform art. 76.

Conform contractului de muncă încheiat între angajatorul Carsten Jacobsen și

angajatul Octavian Butnariuc se certifică faptul că, ultimul este angajat pentru

durată nedeterminată în calitate de fermier cu plata pe oră în mărime de 137

Coroane daneze. Astfel, se stabilește că, pârâtul are venituri regulate și constante,

prin urmare, avînd la bază interesul superior al copilului minor și ținând cont de

faptul că, ultimul are un loc stabil de muncă, obținând venituri lunare, pensia de

întreținere urmează a fi încasată în mărime de 1/4 din salariul și/sau din alte venituri

ale acestuia până la atingerea majoratului copilului.

A solicitat Mariana Butnariuc desfacerea căsătoriei încheiate la data 31 august

2012 între aceasta și Octavian Butnariuc, înregistrată cu nr. 25 în Registrul actelor

de stare civilă; determinarea domiciliului copilului minor xxxxx cu mama sa;

încasarea de la Octavian Butnariuc în beneficiul Marianei Butnariuc cu titlu de

2

pensie pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte

venituri plătite lunar din data depunerii acțiunii și pînă la atingerea majoratului de

către copil; repartizarea între părți a cheltuielilor legate de înregistrarea divorțului la

Serviciul Stare Civilă și încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantei a

cheltuielilor legate de procesul de judecată, inclusiv taxa de stat.

Prin hotărârea din 06 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Mariana Butnariuc a fost admisă parțial, a fost desfăcută

căsătoria încheiată între Octavian Butnariuc și Bucșanu (Butnariuc) Mariana

înregistrată la 31 august 2012 la Primăria satului Ghidighici, a fost stabilit

domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Mariana Butnariuc, a fost încasată de la

Octavian Butnariuc în beneficiul Marianei Butnariuc pensia de întreținere pentru

copilul minor în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri lunar începând cu data

depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului

minor, a fost încasată de la Octavian Butnariuc în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 150 de lei, a fost încasată de la Octavian Butnariuc în beneficiul

Marianei Butnariuc a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime

de 140 de lei, cheltuieli de traducere de 1 650 de lei și cheltuieli de asistență juridică

în mărime de 5 000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru

înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț la Instituția

Publică Agenția Servicii Publice a fost încasat de la Octavian Butnariuc și Mariana

Butnariuc în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1000% din unitatea

convențională stabilită, ceea ce constituie 200 de lei.

Împotriva hotărârii primei instanțe, la 28 martie 2019 a declarat apel Octavian

Butnariuc, reprezentat de avocatul Ivan Turceac, solicitând casarea hotărârii

contestate cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Octavian Butnariuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 48 alin. (2)

din Constituția RM, art. 58 coroborat cu art. 74 și 75 alin. (1) din Codul familiei și

a stabilit că pârâtul/apelant are loc de muncă peste hotarele țării (în Danemarca),

fapt confirmat prin contractul de muncă din 01 ianuarie 2017 (f.d.22-26) și prin

urmare a conchis că este întemeiată soluția primei instanțe privind încasarea de la

pârât în beneficiul reclamantei a pensiei pentru întreținerea copilului minor în

mărime de ¼ din toate felurile de cîștig.

Vizavi de argumentele apelantului precum că, instanța de fond neîntemeiat a

admis pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, Colegiul instanței de apel a

reținut că, potrivit facturii fiscale nr. WA2394059 din 31 iulie 2018 (f.d.28),

reclamanta Mariana Butnariuc a suportat cheltuieli pentru traducerea înscrisurilor în

mărime de 1 650 de lei, adică a suportat cheltuieli reale și necesare în acest sens,

care urmează a fi compensate de pârât. Totodată, potrivit ordinului de plată nr. PL

020143 din 26 iunie 2018 (f.d.29), se atestă că reclamanta Mariana Butnariuc a

achitat în contul Cabinetului Avocatului „Dilion Dorina” suma de 5 000 de lei cu

titlu de plată pentru servicii juridice. Drept urmare, instanța de apel a stabilit că

cuantumul solicitat în mărime de 5 000 de pentru servicii juridice este unul

justificat, real, necesar și rezonabil.

La 17 februarie 2020 Octavian Butnariuc, reprezentat de avocatul Ivan

Turceac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

3

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea

încasării pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din toate veniturile

și emiterea în această a unei noi hotărâri de încasarea de la Octavian Butnariuc în

beneficiul Marianei Butnariuc a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime

fixă stabilită de Biroul Național de Statistică, precum și casarea hotărârilor

judecătorești în partea încasării cheltuielilor de traducere și a cheltuielilor de

asistență juridică cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a

acestor cereri.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor în mărime de ¼ din toate felurile de câștig, pe motiv că la

emiterea acestora atât instanța de fond cât și cea de apel au încălcat normele de

drept material în sensul că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost

interpretată eronat legea.

A susținut că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut referire la

faptul că pârâtul are loc de muncă peste hotarele țării (în Danemarca), fapt

confirmat prin contractul de muncă din 01 ianuarie 2017, însă instanțele ierarhic

inferioare nu au ținut cont de faptul că însăși din contractul dat rezultă că pârâtul

prestează servicii sezoniere, or prestarea muncilor sezoniere nu cuprinde în sine

prestarea serviciilor anuale în perioade nedeterminate. Mai mult, a prezentat

instanței de apel confirmare că la 03 ianuarie 2019 contractul de muncă a fost

reziliat, iar instanța de apel nu a dat nici o apreciere acestei probe. Astfel, a

considerat că prima instanță și instanța de apel au apreciat arbitrar probele

administrate în cadrul examinării cauzei.

Prin notificarea din 26 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimaților copia recursului și i-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

La 03 iunie 2020 Mariana Butnariuc, reprezentată de avocatul Dorina Dilion, a

depus referință și referință suplimentată, prin care a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 07

noiembrie 2019 a fost expediată părților la 16 decembrie 2019, prin intermediul

poștei electronice (f.d. 117, 128).

Astfel, recursul declarat la 17 februarie 2020 de către Octavian Butnariuc,

reprezentat de avocatul Ivan Turceac, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

4

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Octavian Butnariuc,

reprezentat de avocatul Ivan Turceac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Octavian Butnariuc, reprezentat de avocatul Ivan Turceac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

5

Recursul declarat de Octavian Butnariuc, reprezentat de avocatul Ivan Turceac,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6