2ra-1333/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

2ra-1333/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1333/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: D. Dulghieru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, A. Miron)

D E C I Z I E

11 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Ghenadie Mardare,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Șatravca

împotriva lui Ghenadie Mardare, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 noiembrie 2017 Larisa Șatravca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghenadie Mardare, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău cu privire la

desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 02 august 2014 a înregistrat

căsătoria cu pârâtul Ghenadie Mardare, fapt confirmat prin actul de căsătorie

nr.594 emis de Oficiul de Stare Civilă mun. Chișinău, iar la XXXXX s-a născut

fiica XXXXX, care în prezent se află la întreținerea reclamantei.

Reclamanta a susținut că în ultima perioadă, relațiile între ea și pârât s-au

înrăutățit, pârâtul fiind deconspirat în infidelitate conjugală, fapt care în mod

iremediabil a afectat relațiile familiale. Mai mult, în familie s-a format o atmosferă

psihologică insuportabilă, care se răsfrânge negativ și asupra copilului.

A afirmat că practic familia există doar formal, căci de cinci luni locuiesc

separat.

Astfel, consideră Larisa Șatravca că instanța judecătorească, reieșind din

condițiile concrete în care se educă copilul și având la bază prevederile art. 63 alin.

(2) Codul familiei, va soluționa litigiul privind determinarea locului de trai al

copilului minor ținând cont de vârsta copilului, atașamentul lui față de fiecare din

părinți, surori sau frați, de relațiile existente între copil și fiecare părinte, de

calitățile morale ale părinților, de posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru,

1

condițiile de trai etc.). Factorul decisiv în determinarea locului de trai al copilului

minor trebuie să fie interesul copilului, având în vedere posibilitatea părintelui de a

crea cele mai favorabile condiții pentru educarea și instruirea copilului.

Reclamanta a mai specificat că deoarece pârâtul Ghenadie Mardare nu

dispune de venituri regulate, consideră că pensia pentru întreținerea copilului

minor urmează a fi încasată în sumă bănească fixă, dar nu mai mic de ¼ din

salariul mediu pe economie, conform datelor Biroului Național de Statistică,

respectiv opinează că pensia pentru întreținerea copilului minor trebuie a fi

încasată în mărime fixă de 3 000 de lei/ lunar, începând cu data depunerii cererii de

chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului.

A solicitat desfacerea căsătoriei încheiate între Ghenadie Mardare și Larisa

Șatravca la 02 august 2014, determinarea domiciliului copilului minor cu mama,

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă de 3

000 de lei lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată și până la

atingerea majoratului copilului.

Prin hotărârea din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis acțiunea; s-a desfăcut căsătoria dintre Ghenadie Mardare și

Larisa Șatravca, înregistrată la 02 august 2014, la OSC Chișinău, cu nr. 594; s-a

determinat domiciliul copilului minor XXXXX cu reclamanta Larisa Șatravca; s-a

încasat de la Ghenadie Mardare în folosul Larisei Șatravca pensia de întreținere

pentru copilul minor în mărime fixă de 3 000 de lei/ lunar, începând cu data

adresării acțiunii, 16 noiembrie 2017, până la atingerea majoratului copilului

minor; s-a încasat de la Ghenadie Mardare în folosul Larisei Șatravca cheltuielile

de judecată în sumă de 140 de lei.

La 04 octombrie 2018, Ghenadie Mardare a declarat apel împotriva hotărârii

din 06 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care a

solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea

încasării pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă fixa de 3 000 de lei cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie micșorat cuantumul pensiei de

întreținere.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Ghenadie Mardare și s-a menținut hotărârea din 06 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 22 martie 2019, Ghenadie Mardare a declarat recurs împotriva deciziei din

13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii și micșorarea

cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor până la suma de 1 500 de

lei/ lunar.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că instanța de apel la emiterea deciziei nu a stabilit circumstanțele

importante pentru soluționarea corectă a cauzei, a încălcat și aplicat eronat normele

de drept material.

A relatat că nu este de acord cu încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor în sumă fixă de 3 000 de lei, deoarece nu dispune de mijloace financiare

suficiente, fapt ce rezultă și din actele anexate la materialele cauzei.

2

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 decembrie 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților

la 22 ianuarie 2019, fiind recepționată de către recurent la 23 ianuarie 2019, fapt

confirmat de ultimul în cererea de recurs.

Astfel, recursul declarat la 22 martie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul din 3

judecători a considerat recursul declarat de Ghenadie Mardare admisibil și a decis

examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de Ghenadie Mardare, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar

de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În sensul art. 432, alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 118, alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Articolul 130, alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, statuează că,

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici

un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,

admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura

lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

3

Materialele cauzei denotă că la 16 noiembrie 2017 Larisa Șatravca a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Mardare, intervenient

accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani,

municipiul Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în mărime

fixă de 3 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în cauză, prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei acesteia și admiterii integrale a acțiunii.

Ghenadie Mardare nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe a declarat

apel prin care a solicitat casarea acesteia în partea încasării pensiei de întreținere

pentru copilul minor în sumă fixa de 3000 de lei cu emiterea unei noi hotărâri prin

care să fie micșorat cuantumul pensiei de întreținere.

Judecând apelul declarat de Ghenadie Mardare, instanța de apel la respins și a

menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția instanței de

apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării

soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, fără a fi abordate toate

aspectele importante în speță.

În susținerea opiniei date, se rețin prevederile art. 373 alin. (1), (2) și (5) Cod

de procedură civilă, care stabilesc expres că instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, se va remarca că în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei hotărârii contestate la caz, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție evidențiază că

instanța de apel avea obligația de a pătrunde în esența criticilor aduse de către

Ghenadie Mardare în dezacordul cu hotărârea primei instanțe și de a se pronunța

asupra tuturor motivelor invocate de acesta în cererea de apel.

Astfel, se constată că instanța de apel la adoptarea soluției a conchis că

instanța de fond corect a dispus încasarea din contul lui Ghenadie Mardare a

pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească fixă de 3 000 de lei,

or, ultimul nu este angajat oficial în câmpul muncii, având venituri neregulate, fapt

ce acordă instanței posibilitatea încasării pensiei de întreținere în sumă bănească

fixă, însă instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului apelantului precum că

la materialele cauzei nu se regăsesc probe ce ar permite stabilirea pensiei de

întreținere în mărime fixă de 3 000 de lei/ lunar.

Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că conform art. 75 alin. (1) și (3) din Codul familie,

pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte

4

venituri ale părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2

– pentru 3 și mai mulți copii. În cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar

alții – cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin

asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă, determinată conform art.76.

Conform art. 76 al Codului familiei, în cazurile când părintele care datorează

întreținere copilului său are un salariu și/ sau alte venituri neregulate sau

fluctuabile ori primește salariu și/ sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori

nu are un salariu și/ sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite

motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/ sau alte

venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre

părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere

într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă

și sub forma unei cote din salariu și/ sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul

sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța

judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte

circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de

asigurare materială a copilului.

Reieșind din normele citate, se atestă că la încasarea pensiei de întreținere

într-o sumă bănească fixă, instanțele judecătorești urmează să țină cont de starea

materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi

informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea

minimului de existență pentru un copil.

Respectiv, invocarea instanței de apel referitor la faptul că Ghenadie Mardare

deține venituri pe care nu le declară oficial, ce rezultă din nota informativă prin

care se confirmă că apelantul este fondatorul companiei „Rubin-Atelir” SRL și

explicațiile acestuia din procesul-verbal din 06 august 2018 precum că activează în

calitate de director dar neoficial, nu are un salariu fix, nu l-a calculat niciodată, nu

deține certificat privind mărimea salariului, nu denotă cert că recurentul/apelant ar

dispune de mijlocare financiare pentru plata pensiei de întreținere în cuantumul

solicitat de intimată/reclamantă și încasat de instanța de apel.

Totodată, la materialele cauzei nu este anexată informația cu privire la

valoarea minimului de existență pentru un copil, eliberată de Biroul Național de

Statistică.

Drept urmare, nu este clar din care considerente instanța de apel a ajuns la

concluzia încasării pensiei de întreținere pentru copilul minor în sumă bănească

fixă de 3 000 de lei/ lunar, or, la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul

minor, urma a se lua în considerare, ca circumstanță stabilită, informația prezentată

de Biroul Național de Statistică despre valoarea minimului de existență pentru un

copil și nu informația despre salariul mediu lunar al unui lucrător sau informația cu

privire la mărimea minimului de existență, deoarece pensia se încasează pentru

întreținerea copilului minor.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs relevă jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și anume cauza Fomin vs. Moldova din 11 ianuarie

2012, unde Curtea a indicat că dreptul la un proces echitabil include dreptul

părților de a fi auzite, ce, la rândul său, presupune nu doar posibilitatea de a

prezenta argumente instanței, dar, în primul rând, obligația corespunzătoare a

5

instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente ale

părții au fost acceptate sau respinse.

Astfel, instanța de recurs remarcă că întru judecarea justă și corectă a

litigiului, instanța de apel era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor

motivelor invocate în apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin. (1),

(5) Cod de procedură civilă.

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține

să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

La rejudecare instanța de apel urmează să țină cont de cele relatate și să

adopte o hotărâre legală și întemeiată.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 442, 444, 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ghenadie Mardare,

Se casează decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Larisa Șatravca împotriva lui

Ghenadie Mardare, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău cu privire la desfacerea

căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere pentru copilul minor, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6