2ra-631/19 — Cu privire la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor si a pensiei de întretinere pentru fostul sot

Dosarul nr. 2ra-631/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Alina

Fodorcea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alina Fodorcea

împotriva lui Mihail Baran, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor și a pensiei de întreținere pentru fostul soț,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Mihail Baran și a fost modificată hotărârea din 12 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei pentru

întreținerea copilului minor, micșorând cuantumul acestuia de la suma de 1800 de lei

până la suma de 1000 de lei, iar în rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 11 aprilie 2018 reclamanta Alina Fodorcea a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Mihail Baran, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și a pensiei de întreținere pentru fostul soț.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 25 iulie 2015 a încheiat

căsătoria cu pârâtul Mihail Baran, la Oficiul de Stare civilă sectorul Botanica, mun.

Chișinău cu nr. 672.

A specificat că, împreună cu pârâtul au un copil minor xxxxx, născut la data de

xxxxx.

1

A susținut că, viața în comun cu pârâtul a eșuat, iar în consecință s-au înrăutățit

și relațiile de familie dintre ei. De altfel, pârâtul a plecat peste hotarele țării și nu mai

comunică cu ei.

A afirmat că, comportamentul pârâtului, incompatibilitatea caracterelor,

viziunile contrare asupra modului și principiilor de conviețuire în contextul atmosferei

create, au condus-o la convingerea fermă că păstrarea familiei este imposibilă.

A subliniat că, este coproprietara apartamentului nr. 40 din str. Minsk 45, mun.

Chișinău, respectiv are toate posibilitățile și condițiile materiale pentru a-i crea

copilului condiții decente de trai.

A notat că, copilul minor în vârstă de xxxxx ani se află la îngrijirea exclusivă a

sa.

A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între ea și Mihail Baran, la Oficiul de

Stare civilă sectorul Botanica, mun. Chișinău cu nr. 672, stabilirea domiciliului

copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx, cu dânsa, încasarea de la Mihail Baran

în beneficiul său pensia de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă în

mărime de 2000 de lei/lunar, începând cu data înaintării acțiunii și până la atingerea

majoratului copilului și încasarea de la Mihail Baran în beneficiul său suma de 2000

de lei/lunar, cut titlu de pensie pentru întreținerea fostului soț.

Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Alina Fodorcea, a fost desfăcută căsătoria încheiată

între Mihail Baran și Alina Fodorcea, înregistrată la 25 iulie 2015, la OSC Botanica,

sub nr. 672, a fost stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx,

cu mama Alina Fodorcea, a fost încasat de la Mihail Baran în beneficiul Alinei

Fodorcea pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx, în

mărime de 1800 de lei, începând cu data înaintării acțiunii – 11 aprilie 2018 și până la

atingerea majoratului copilului și a fost încasat de la Mihail Baran în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 648 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Mihail Baran și a fost modificată hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor,

micșorând cuantumul acestuia de la suma de 1800 de lei până la suma de 1000 de lei,

iar în rest hotărârea a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a

ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și necesității încasării pensiei pentru întreținerea

copilului minor, însă incorect a stabilit cuantumul acesteia.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de

Apel Chișinău a statuat că, deși instanța de fond a ținut cont de informația plasată de

Biroul Național de Statistică al RM pe site-ul www.statistica.md, conform căreia

minimul de existență pentru copii în medie lunar al anului 2017 constituie în medie

pentru un copil cu vârsta cuprinsă între vârstă de 1-6 ani – 1736 de lei, greșit a pus în

sarcina apelantului întreaga sumă, și anume suma de 1800 de lei.

De altfel, instanța de apel a relevat că, prin stabilirea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor în mărime de 1800 de lei/lunar, poate pune apelantul într-

2

o situație materială mai defavorabilă față de intimată.

În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a concluzionat că, cuantumul pensiei de

întreținere încasat prin hotărârea primei instanțe în mărime de 1800 de lei/lunar pentru

copilul, este exagerat, or conform informației Biroului Național de Statistică pentru

anul 2017, minimul de existenta a unui copil minor în vârstă de la 1-6 ani, constituie

suma de 1736 de lei, deci suma încasată din contul lui Mihail Baran în beneficiul Alinei

Fodorcea cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor necesită a fi micșorată de

la 1800 de lei până la 1000 de lei, care corespunde stării materiale și familiale a părților.

La data de 18 ianuarie 2019 Alina Fodorcea a declarat recurs împotriva deciziei

din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod

preconceput, arbitrar și tendențios probele.

A afirmat că, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 2 și 3 din Legea

cu privire la minimul de existență nr. 152 din 05 iulie 2012 și de faptul că au un copil

comun, iar pîrîtul este obligat de a-și întreține copilul minor nu doar în limitele a ½ din

coșul minim de consum.

A precizat că, pîrîtul nici în prezent nu participă la întreținerea și educația

copilului minor.

A punctat că, instanța de fond corect a dispus încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor în mărime de 1800 de lei/lunar.

A specificat că, în anul 2018 a fost admisă la studii în anul I la Facultatea

Transfrontalieră a Universității „Dunărea de Jos din Galați, România, la specialitatea

„Kinetoterapie la domiciliu, ciclul II, unde își continuă studiile până în prezent, fapt

confirmat prin confirmarea nr. 01/20 din 15 ianuarie 2019.

La data de 26 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Baran a

depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 noiembrie

2018, iar recurenta a declarat recurs la data de 18 ianuarie 2019.

Astfel, recursul, declarat la data de 18 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

3

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Alina Fodorcea nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

4

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Alina Fodorcea, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Alina Fodorcea ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alina Fodorcea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

5