2ra-631/19 — Cu privire la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor si a pensiei de întretinere pentru fostul sot

Dosarul nr. 2ra-631/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Brăgaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 17 aprilie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Alina Fodorcea, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alina Fodorcea împotriva lui Mihail Baran, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun.

Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a pensiei de întreținere pentru fostul soț, împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Mihail Baran și a fost modificată hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor, micșorând cuantumul acestuia de la suma de 1800 de lei până la suma de 1000 de lei, iar în rest hotărârea a fost menținută, c o n s t a t ă: La data de 11 aprilie 2018 reclamanta Alina Fodorcea a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Baran, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Botanica, mun.

Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a pensiei de întreținere pentru fostul soț. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 25 iulie 2015 a încheiat căsătoria cu pârâtul Mihail Baran, la Oficiul de Stare civilă sectorul Botanica, mun. Chișinău cu nr. 672. A specificat că, împreună cu pârâtul au un copil minor xxxxx, născut la data de xxxxx. 1 A susținut că, viața în comun cu pârâtul a eșuat, iar în consecință s-au înrăutățit și relațiile de familie dintre ei. De altfel, pârâtul a plecat peste hotarele țării și nu mai comunică cu ei. A afirmat că, comportamentul pârâtului, incompatibilitatea caracterelor, viziunile contrare asupra modului și principiilor de conviețuire în contextul atmosferei create, au condus-o la convingerea fermă că păstrarea familiei este imposibilă.

A subliniat că, este coproprietara apartamentului nr. 40 din str. Minsk 45, mun. Chișinău, respectiv are toate posibilitățile și condițiile materiale pentru a-i crea copilului condiții decente de trai. A notat că, copilul minor în vârstă de xxxxx ani se află la îngrijirea exclusivă a sa. A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între ea și Mihail Baran, la Oficiul de Stare civilă sectorul Botanica, mun. Chișinău cu nr. 672, stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx, cu dânsa, încasarea de la Mihail Baran în beneficiul său pensia de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de 2000 de lei/lunar, începând cu data înaintării acțiunii și până la atingerea majoratului copilului și încasarea de la Mihail Baran în beneficiul său suma de 2000 de lei/lunar, cut titlu de pensie pentru întreținerea fostului soț.

Prin hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Alina Fodorcea, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Mihail Baran și Alina Fodorcea, înregistrată la 25 iulie 2015, la OSC Botanica, sub nr. 672, a fost stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx, cu mama Alina Fodorcea, a fost încasat de la Mihail Baran în beneficiul Alinei Fodorcea pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, născut la data de xxxxx, în mărime de 1800 de lei, începând cu data înaintării acțiunii – 11 aprilie 2018 și până la atingerea majoratului copilului și a fost încasat de la Mihail Baran în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 648 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Mihail Baran și a fost modificată hotărârea din 12 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor, micșorând cuantumul acestuia de la suma de 1800 de lei până la suma de 1000 de lei, iar în rest hotărârea a fost menținută. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și necesității încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor, însă incorect a stabilit cuantumul acesteia.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a statuat că, deși instanța de fond a ținut cont de informația plasată de Biroul Național de Statistică al RM pe site-ul www.statistica.md, conform căreia minimul de existență pentru copii în medie lunar al anului 2017 constituie în medie pentru un copil cu vârsta cuprinsă între vârstă de 1-6 ani – 1736 de lei, greșit a pus în sarcina apelantului întreaga sumă, și anume suma de 1800 de lei. De altfel, instanța de apel a relevat că, prin stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1800 de lei/lunar, poate pune apelantul într- 2 o situație materială mai defavorabilă față de intimată.

În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a concluzionat că, cuantumul pensiei de întreținere încasat prin hotărârea primei instanțe în mărime de 1800 de lei/lunar pentru copilul, este exagerat, or conform informației Biroului Național de Statistică pentru anul 2017, minimul de existenta a unui copil minor în vârstă de la 1-6 ani, constituie suma de 1736 de lei, deci suma încasată din contul lui Mihail Baran în beneficiul Alinei Fodorcea cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor necesită a fi micșorată de la 1800 de lei până la 1000 de lei, care corespunde stării materiale și familiale a părților. La data de 18 ianuarie 2019 Alina Fodorcea a declarat recurs împotriva deciziei din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod preconceput, arbitrar și tendențios probele. A afirmat că, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 2 și 3 din Legea cu privire la minimul de existență nr. 152 din 05 iulie 2012 și de faptul că au un copil comun, iar pîrîtul este obligat de a-și întreține copilul minor nu doar în limitele a ½ din coșul minim de consum. A precizat că, pîrîtul nici în prezent nu participă la întreținerea și educația copilului minor. A punctat că, instanța de fond corect a dispus încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1800 de lei/lunar.

A specificat că, în anul 2018 a fost admisă la studii în anul I la Facultatea Transfrontalieră a Universității „Dunărea de Jos din Galați, România, la specialitatea „Kinetoterapie la domiciliu, ciclul II, unde își continuă studiile până în prezent, fapt confirmat prin confirmarea nr. 01/20 din 15 ianuarie 2019. La data de 26 martie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Baran a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 noiembrie 2018, iar recurenta a declarat recurs la data de 18 ianuarie 2019. Astfel, recursul, declarat la data de 18 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Alina Fodorcea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie 4 să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Alina Fodorcea, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alina Fodorcea ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Alina Fodorcea se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 5