3r-143/21 — constatarea nulitatii actului administrativ individual, restabilirea in functie

Dosarul nr. 3r-143/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Muruianu, V. Negru, A. Bostan)

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Veaceslav Goian, reprezentat de avocatul Maxim

Todoran,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vladlen Stadler împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

constatarea nulității actului administrativ individual și restabilirea în funcție,

împotriva încheierii din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea depusă de Veaceslav Goian cu privire la atragerea sa în calitate

de terț,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2020, Stadler Vladlen a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal cu privire la constatarea nulității ordinului nr.516-p din

24.05.2016, restabilirea în funcția de șef al Biroului Vamal Cahul, actualmente

denumit Biroul Vamal Sud, repararea prejudiciului material sub forma salariului

pentru absență forțată de la muncă, începând cu data de 24.04.2016 până la emiterea

hotărârii judecătorești și a prejudiciului moral în mărime de zece salarii medii.

Prin cererea de concretizare a obiectului acțiunii, reclamantul a solicitat

constatarea nulității ordinului Serviciului Vamal nr.516-p din 24.05.2016 și

restabilirea în funcția de șef al Biroului Vamal Cahul, actualmente denumit Biroul

Vamal Sud (f.d.42).

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a constatat nulitatea ordinului nr.516-p din 24 mai 2016 „Cu privire la încetarea

raporturilor de serviciu a dlui V. Stadler, Biroul Vamal Cahul”.

În temeiul prevederilor art. 224 alin. (2) din Codul administrativ, s-a dispus

întoarcerea executării ordinului nr.516-p din 24 mai 2016, prin restabilirea lui

Stadler Vladlen în funcția de șef al Biroului Vamal Cahul, actualmente denumit

Biroul Vamal Sud.

La 29 octombrie 2020, Serviciul Vamal a contestat cu apel hotărârea din 27

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 21 ianuarie 2020, Veaceslav Goian a adresat Curții de Apel Chișinău cererea

prin care a solicitat atragerea sa în calitate de terț în prezenta cauză.

1

În motivarea cererii Veaceslav Goian a indicat că, prin acțiunea adresată în

judecată Stadler Vladlen solicită constatarea nulității ordinului de demisie nr.516-p

din 24 mai 2016 și restabilirea în funcția de șef al Biroului Vamal Sud, însă începând

cu 26 mai 2016, imediat după demisia lui Vladlen Stadler (confirmată prin Ordinul

Serviciului Vamal nr.516-p din 24 mai 2016), dânsul a ocupat funcția de șef al

Biroului Vamal Cahul (Sud) până la data de 21 iulie 2020, când directorul

Serviciului Vamal a emis ordinul nr.731-P din 21 iulie 2020 prin care a dispus

aplicarea față de șeful Biroului Vamal Sud, Veaceslav Goian a sancțiunii disciplinare

sub formă de destituire din funcție.

Ordinul de destituire din funcție a lui Veaceslav Goian nr.731-P din 21 iulie

2020 a fost contestat în instanța de contencios administrativ, aflîndu-se în examinare

la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, ședința fiind stabilită pentru 12 aprilie 2021,

ora 14:30.

Astfel, în ipoteza constatării nulității ordinului de demisie nr.516-p din 24 mai

2016 și restabilirea lui Vladlen Stadler în funcția de șef al Biroului Vamal Sud prin

hotărâre definitivă și irevocabilă, vor fi afectate nemijlocit drepturile lui Veaceslav

Goian care a ocupat funcția respectivă după demisia lui Vladlen Stadler, și care de

asemenea pretinde la restabilirea sa în funcția respectivă, având pe rol un proces de

judecată.

Totodată, a specificat că funcția de șef al Biroului Vamal Sud după destituirea

în funcție a lui Veaceslav Goian a rămas vacantă, fiind numit un interimar.

Prin încheierea din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cererea privind

intervenirea în proces în calitate de terț depusă de Veaceslav Goian a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată (f.d.54-56, vol. II).

Invocând ilegalitatea încheierii, la 19 martie 2021, Veaceslav Goian,

reprezentat de avocatul Maxim Todoran, a contestat-o cu recurs, solicitând casarea

încheierii din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei la

rejudecare (f.d.64-65, vol. II).

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea încheierii

contestate nu a ținut cont de faptul că la momentul inițierii procesului de judecată la

cererea de chemare în judecată depusă de Stadler Vladlen la 23 ianuarie 2020,

funcția de șef al Biroului Vamal Sud era ocupă de Veaceslav Goian.

De asemenea, consideră eronată poziția instanței de apel precum că, actul

administrativ executat are o natură executorie, caz în care în viziunea instanței

dispare necesitatea atragerii terțului în proces, întrucât prevederile art. 140 din Codul

administrativ stipulează clar momentul când un act administrativ obține puterea

lucrului judecat.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus de Veaceslav Goian la 19 martie 2021 (f.d.64, vol.

II) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost recepționată la 04

martie 2021 de către reprezentantul recurentului, avocatul Maxim Todoran (f.d. 57,

2

vol. II).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

La caz, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea încheierii din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și restituirea cauzei de contencios administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în același complet de judecată, pentru examinarea problemei în fond.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Conform art. 205 alin. (1) – (4) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii

în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu

sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță

trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț

sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la

cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un

terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat

de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia

necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.

Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor

participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și

expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la acel moment

în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în

proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză

atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Din prevederile legale enunțate rezultă că, pot fi atrase în proces doar

persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

3

Justiție observă că cererea de chemare în judecată înaintată de către Vladlen Stadler

împotriva Serviciului Vamal cu privire la constatarea nulității ordinului nr.516-p din

24 mai 2016 și restabilirea în funcția de șef al Biroului Vamal Cahul, actualmente

denumit Biroul Vamal Sud, a fost depusă la 23 ianuarie 2020, dată la care funcția de

șef al Biroului Vamal Sud era ocupată de către Veaceslav Goian.

Prin urmare, refuzul instanței de apel de a introduce în calitate de terț a lui

Veaceslav Goian, va duce la adoptarea unei soluții incomplete or, prin aceasta se va

aduce atingere drepturilor și intereselor persoanei neatrase în procesul de judecată,

a lui Veaceslav Goian, care nemijlocit a ocupat funcția de șef al Biroului Vamal Sud

imediat după concedierea reclamantului, precum și la momentul depunerii cererii de

chemare în judecată de către Vladlen Stadler.

La acest capitol, instanța de recurs evidențiază că, la faza de pregătire a pricinii

pentru dezbateri judiciare, instanța urma să stabilească întreg cercul de participanți

la proces, iar având în vedere că recurentul ocupa funcția la care aspiră reclamantul

Vladlen Stadler prin prezenta acțiune, cea de șef al Biroului Vamal Sud,

incontestabil urma a fi atras în calitate de terț Veaceslav Goian. Mai mult, până în

prezent nu există nici o hotărâre definitivă nici în procesul de judecată inițiat de

Vladlen Stadler, nici în procesul de judecată inițiat de recurentul Veaceslav Goian.

Sub acest aspect, prin interpretarea corectă a normei de drept procedural

enunțată, Colegiul conchide că, prima instanță greșit a respins ca neîntemeiată

cererea privind atragerea în proces în calitate de terț a lui Veaceslav Goian.

La caz, se reține că recurentul a prezentat argumente plauzibile, care indică la

eventuala lezare a drepturilor în prezenta cauză de contencios administrativ.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că argumentele recurentului referitoare la scopul cererii

de atragere în proces, se încadrează în limitele prevederilor art. 205 din Codul

administrativ, având în vedere că prin prisma dispozițiilor art. 205 din Codul

administrativ, se asigură participarea la proces a persoanelor fizice sau juridice ale

căror drepturi ar putea fi afectate de litigiul în cauză.

Totodată, ținând cont de principiile contradictorialității și disponibilității în

drepturi a participanților la proces prevăzute de art. 43 din Codul administrativ

instanța de apel poate interveni doar prin prisma art. 205 din Codul administrativ,

drept urmare, faptele relatate generează anularea încheierii recurate, deoarece

menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a dreptului lui

Veaceslav Goian și ar îngrădi accesul acestuia la justiție garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție. Dreptul de

acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (Bellet împotriva Franței, § 38).

Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ „să beneficieze de o posibilitate

clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale”

(Bellet împotriva Franței, § 36; Nunes Dias împotriva Portugaliei).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

supra, de a examina cauza cu respectarea tuturor procedurilor de rigoare, de a crea

condiții obiective și reale participanților la proces pentru realizarea drepturilor sale

4

procedurale și în baza probelor pertinente administrate, raportate la legea materială

ce guvernează raportul juridic litigios, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere că eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

depus de către Veaceslav Goian, reprezentat de avocatul Maxim Todoran și a anula

încheierea din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet, pentru a soluționa cererea

privind intervenirea în proces în calitate de terț a Veaceslav Goian.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depuse de către Veaceslav Goian, reprezentat de avocatul

Maxim Todoran.

Se anulează încheierea din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vladlen Stadler împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

constatarea nulității actului administrativ individual și restabilirea în funcție, spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată, pentru

examinarea problemei în fond.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5