3ra-40/21 — anularea actelor administrative, obligarea recalculării vechimii in munca cu inlesniri

Dosarul nr. 3ra-40/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V.Clima) D E C I Z I E 16 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan examinând recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri, împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 17 iunie 2019, Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Republicii Moldova, terți Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, prin ordinul nr. 308ef din 20 decembrie 2013 a fost eliberat din funcția de șef de sector al serviciului activitate educativă, psihologică și asistență socială al Penitenciarului nr.11-Bălți al Departamentului Instituții Penitenciare și angajat în funcția de specialist al serviciului pază și escortă al Penitenciarului nr.11- Bălți al Departamentului Instituții Penitenciare. La 16 octombrie 2014, prin ordinul nr.299 ef, a fost numit în funcția de comandant de pluton al batalionului de escortă al Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Instituții Penitenciare și totodată, prin același ordin eliberat din funcția anterior deținută.

1 Prin ordinul nr.375ef din 02 octombrie 2017, a fost eliberat din funcția de comandant al plutonului nr.3-Nord al companiei nr.1 a batalionului de escortă al Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Instituții Penitenciare, fiind totodată numit în funcția de specialist al grupului de escortă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului nr.11-Bălți al Departamentului Instituții Penitenciare.

La 21 februarie 2019 Mihail Dubceac s-a adresat Administrației Naționale a Penitenciarelor cu cererea nr. D-439/19, prin care a solicitat comunicarea informației cum a fost calculată vechimea în muncă pentru perioada începând cu 20 noiembrie 2013 - prezent, și unde a fost dislocat plutonul nr.3- Nord al companiei nr. 1 a batalionului de escortă al Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Instituții Penitenciare în perioada 16 octombrie 2014 – 20 iulie 2017. Prin răspunsul nr.D-439/19 din 14 martie 2019, Administrația Națională a Penitenciarelor, i-a comunicat reclamantului că, în perioadele 20 decembrie 2013 – 16 octombrie 2014; 01 octombrie 2017-15 mai 2018 și 16 mai 2018 - până în prezent, o zi de serviciu în cadrul Penitenciarului nr.11-Bălți se consideră ca 2 zile de vechime în serviciu (coeficientul 1:2); în perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 - 2 zile de serviciu în cadrul Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare se consideră ca 3 zile de vechime în serviciu (coeficientul 1:1,5).

Totodată, reclamantul a relevat că în perioada 30 mai 2003 – 17 iunie 2004, a activat în calitate de polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale a CMP Bălți, iar în perioada 17 iunie 2004 – 30 septembrie 2005, în calitate de ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale a CMP Bălți. În acest sens, la 16 aprilie 2019 Mihail Dubceac a depus la Administrația Națională a Penitenciarelor cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, în care a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CP mun.

Bălți, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în temeiul pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Totodată, solicitând și recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit. a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare.

Prin răspunsul nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 Administrația Națională a Penitenciarelor a respins ca neîntemeiată solicitarea lui Mihail Dubceac privind recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în temeiul pct.8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Iar, prin răspunsul nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019, a respins ca fiind neîntemeiată și solicitarea lui Mihail Dubceac privind recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit. a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare.

2 În continuare, reclamantul a menționat că, prin decizia nr. 04/D490/19 din 16 mai 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în calitate de autoritate publică ierarhic superioară, la fel a respins solicitarea sa privind recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2, în temeiul art.53 lit. a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare. Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a indicat că nu este de acord cu răspunsurile Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019, precum și cu al Ministerului Justiției nr.04/D-790/19 din 16 mai 2019, prin care s-a respins solicitarea sa cu privire la recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, în care a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CP mun.

Bălți, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în temeiul pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit. a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, le consideră ilegale, neîntemeiate, și pasibile de a fi anulate.

Mai mult, faptul că Mihail Dubceac a activat anume în cadrul Penitenciarului nr 11-Bălți poate fi probat, prin ordinul nr.515 din 24 decembrie 2014 cu privire la trecerea subdiviziunilor la exercitarea intensivă a serviciului în perioada sărbătorilor de iarnă; ordinul nr.156 din 10 aprilie 2015 cu privire la unele măsuri suplimentare de organizare a activității în perioada sărbătorilor de Paști; ordinul nr.256 din 12 iunie 2015 cu privire la trecerea subdiviziunilor la exercitarea intensivă a serviciului în legătură cu desfășurarea alegerilor parlamentare; ordinul nr.407 din 25 septembrie 2015 cu privire la trecerea subdiviziunilor la exercitarea intensivă a serviciului în legătură cu desfășurarea măsurilor suplimentare de securitate, regim și ordine interioară în penitenciar; ordinul nr.419 din 02 octombrie 2015 cu privire la trecerea subdiviziunilor la exercitarea intensivă a serviciului în legătură cu desfășurarea măsurilor suplimentare de securitate, regim și ordine în penitenciar.

Astfel, în opinia reclamantului Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova neîntemeiat au respins cererile sale cu privire la recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Reclamantul a precizat că acțiunea a fost depusă în termen. Or, decizia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, nr.04/D-790/19 din 16 mai 2019 a recepționat-o la data de 18 mai 2019, iar decizia Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019, i-a fost notificată la 14 mai 2019, însă în această decizie nu se regăsește/conține informația cu privire la exercitarea căilor de atac, astfel termenul de atac fiind de un an.

Ținând cont de cele menționate, Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a solicitat anularea deciziilor Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019, și a deciziei Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.04/D-790/19 din 16 mai 2019, cu obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i 3 recalculeze vechimea în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. La 13 august 2019 Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus cerere cu privire la înlăturarea neajunsurilor procedurale, în care a concretizat în calitate de pârât Agenția Națională a Penitenciarelor și terț Casa Națională de Asigurări Sociale.

(f.d.27-28) Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-au anulat actele administrative individuale defavorabile, emise de Administrația Națională a Penitenciarelor, nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr. 412-D928/19 din 25 aprilie 2019 și s-a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să emită actul administrativ individual cu privire la calcularea vechimii în muncă a reclamantului Mihail Dubceac pentru perioadele 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. În rest, pretențiile lui Mihail Dubceac s-au respins ca neîntemeiate.

(f.d.53) Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel, care ulterior la 03 iunie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantului Mihail Dubceac. Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond de admitere a acțiunii, or, prima instanță just a stabilit temeinicia acțiunii și ilegalitatea actului administrativ contestat, deoarece circumstanțele speței cad sub incidența reglementărilor pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Or, Mihail Dubceac a activat în cadrul Penitenciarului nr.11-Bălți, care este un izolator de detenție provizorie a CP mun. Bălți și întrunește condițiile legale pentru a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantaje. Concluzionând, instanța de apel a notat că instanța de fond a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, astfel hotărârea contestată fiind legală, iar apelanta nu a prezentat argumente plauzibile în combaterea soluției adoptate de prima instanță.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 07 august 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs împotriva acesteia, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii lui Mihail Dubceac, iar la 06 noiembrie 2020 a depus și motivarea recursului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora. În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința depusă la cererea de chemare în judecată și în cererea de apel motivată 4 anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

Totodată, s-a menționat că instanța de apel a examinat cauza superficial și nu a pătruns în esența litigiului, astfel făcând referire la niște circumstanțe, care nu corespund realității.

Așadar, în argumentarea opiniei enunțate, recurenta a indicat că situația lui Mihail Dubceac nu cade sub incidența prevederilor pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar și nici a art.53 lit. b) al Legii nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, iar speței îi sunt aplicabile prevederile art. 33 lit. b) alin.(2) din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, și anume 2 zile de serviciu în celelalte instituții penitenciare, în Departamentul instituțiilor penitenciare, precum și în subdiviziunile acestuia, care își desfășoară activitatea în locurile de privațiune de libertate, se consideră ca 3 zile de serviciu.

Astfel, recurenta consideră că prima instanță și instanța de apel constatând aplicabilitatea prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar, interpretează eronat norma respectivă. Or, partea a doua a normei prevede expres că, pentru a beneficia de înlesnirile solicitate persoana, urmează să activeze în penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

În această ordine de idei, recurenta a punctat că izolatorul de detenție provizorie a Comisariatului de Poliție mun. Bălți, era o subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne, și nicidecum a Departamentului Instituțiilor Penitenciare (actuala Administrație Națională a Penitenciarelor).

Prin urmare, Administrația Națională a Penitenciarelor nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în scopul calculării vechimii cu avantaje pentru o perioadă de activitate într-o instituție terță, ce nu aparținea sistemului penitenciar și care nu cade sub incidența normelor Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și nici a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar.

Așadar, instanțele ierarhic inferioare în mod greșit și abuziv au echivalat statutul izolatorului de urmărire penală cu statutul izolatorului de detenție provizorie. Iar, acest fapt este inadmisibil, reieșind din statutul și specificul activităților derulate 5 în aceste instituții distincte. Mai mult, acestea se află în subordonarea unor instituții diferite, ca formă de organizare și funcționare. Aici, recurenta a relevat că izolatorul de detenție provizorie reprezintă o subdiviziune subordonată Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce izolatoarele de urmărire penală, reprezintă instituții penitenciare din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Totodată, a notat că, prin ordinul Ministrului Justiției al Republicii Moldova nr.373 din 06 decembrie 1997 cu privire la punerea în aplicare a Instrucțiunii despre modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor colaboratorilor sistemului penitenciar al Ministerului Justiției, emis în rezultatul adoptării mai multor acte normative de modificare a Hotărârii Guvernului nr.78/1994, la pct. IV este indicat că înlesnirile la vechimea în serviciu prevăzute în pct. I, II și III se aplică pentru întreaga perioadă de serviciu a persoanelor și corpului de comandă înregistrate în statele sistemului penitenciar și organelor afacerilor interne la data adoptării Legii cu privire la sistemul penitenciar- 17 decembrie 1996, precum și celor anterior eliberați din organele afacerilor interne și sistemul penitenciar la pensie conform limitei de vârstă de aflare la serviciu, din motiv de boală, vechime în serviciu și la reducerea statelor.

Prin urmare, a menționat că din prevederile ordinului nominalizat, se atestă că subdiviziunea în care Mihail Dubceac a activat în perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și pentru care se solicită calcularea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, nu se regăsește nici în acest ordin. Deci, includerea înlesnirilor pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, nu poate fi efectuată în temeiul prevederilor lit. d) a pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar, iar răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 este legal și întemeiat.

Astfel, recurenta, consideră contradictorie cu circumstanțele cauzei concluzia instanței de apel că activitatea intimatului în perioadele 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017, este desfășurată în cadrul Penitenciarului nr. 11-Bălți, care este un izolator de detenție provizorie a CP mun. Bălți și care este subordonat Administrației Naționale a Penitenciarelor, deoarece instituțiile în care reclamantul a activat conform prevederilor legale au fost diferite, cu statut juridic diferit, precum și reglementate de acte normative diferite. Or, perioada invocată de Mihail Dubceac reflectă activitatea exercitată într-o subdiviziune din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care nu poate fi asimilată sau confundată cu specificul activității din izolatorul de urmărire penală din cadrul sistemului administrației penitenciare, deoarece norma citată face referire la instituții penitenciare de tip închis și izolatoarele de urmărire penală.

Totodată, recurenta a enunțat că pentru activitatea desfășurată în cadrul unei structuri, sunt aplicabile normele speciale, care reglementează relațiile de muncă, condițiile privind calcularea stagiului de muncă, avantaje și înlesniri ce se acordă la 6 stabilirea vechimii în muncă. Astfel, sarcina aprecierii posibilității aplicării avantajelor pentru activitatea desfășurată în cadrul entității îi revenea organelor Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul căruia a activat Mihail Dubceac. Respectiv, acesta urma să efectueze calculul corespunzător, până la angajarea în sistemul administrației penitenciare. Recurenta a subliniat că, prin emiterea răspunsului nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019, nu a adus atingere drepturilor lui Mihail Dubceac, fapt confirmat și prin răspunsul definitiv oferit de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova nr.04/D-790 din 16 mai 2019, or, acestea au fost emise legal și întemeiat.

La 06 noiembrie 2020 în adresa participanților la proces a fost expediată copia recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor. Instanța de recurs menționează că deși Casa Națională de Asigurări Sociale la 11 noiembrie 2020 a recepționat copia recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor, nu a depus referință. Iar, plicul cu recursul expediat în adresa lui Mihail Dubceac, a fost restituit instanței de recurs, cu mențiunea „nereclamat” (f.d.158-159). În acest context, neprezentarea la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței, este apreciată de instanța de recurs ca eludarea obligației de a-și valorifica dreptul procedural respectiv. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 07 august 2020 (f.d.130-131), și respectiv 06 noiembrie 2020 (f.d.147-155) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 22 iulie 2020 și recepționată de recurentă la 07 octombrie 2020, la adresa poștei electronice (f.d.134).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 23 decembrie 2020 a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

7 Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea admiterii pretenției lui Mihail Dubceac privind obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu și emiterea în această partea a unei noi decizii cu privire la respingerea cerinței nominalizate, în rest, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel se mențin, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată. Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1)-(3) Cod administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ prevede, că examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e). Materialele cauzei atestă că, conform Extrasului din Ordinul nr. 276 ef din 20 iulie 2017 „Cu privire la personal”, Mihail Dubceac (R-505797), căpitan de justiție, comandant al plutonului nr. 3-Nord al companiei nr. 1 a batalionului de escortă al Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare a Departamentului 8 Instituțiilor Penitenciare, s-a delegat în temeiul dispoziției șefului Penitenciarului nr. 11-Bălți, conform art. 70 al Codului muncii, cu menținerea atribuțiilor în vederea escortării deținuților la Curtea de Apel Bălți, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 20 iulie 2017 (f.d.103).

La 21 februarie 2019 Mihail Dubceac a depus cerere la Administrația Națională a Penitenciarelor, prin care a solicitat comunicarea informației cum a fost calculată vechimea în muncă și în temeiul căror dispoziții normative. Totodată, a solicitat informația unde a fost dislocat plutonul nr. 3- Nord al companiei nr. 1 a batalionului de escortă al Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare a departamentului Instituțiilor Penitenciare în perioada 16 octombrie 2014 – 20 iulie 2017 (f.d.113).

Prin răspunsul nr. 412-D-439/19 din 14 martie 2019, Administrația Națională a Penitenciarelor cu referire la prevederile Legii nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar al Republicii Moldova, Legii nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare (în vigoare din 16 mai 2018), i-a comunicat lui Mihail Dubceac că în perioadele 20 decembrie 2013 – 16 octombrie 2014; 01 octombrie 2017 – 15 mai 2018 și 16 mai 2018 – prezent – o zi de serviciu în cadrul Penitenciarului nr. 11-Bălți se consideră 2 zile de vechime în serviciu (coeficientul 1: 2). Iar, în perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 – 2 zile de serviciu în cadrul Direcției trupelor de pază, supraveghere și escortare se consideră ca 3 zile de vechime în serviciu (coeficientul 1: 1,5).

Perioada de 60 de zile în care a fost delegat în baza art. 70 Codul muncii, în vederea escortării deținuților la Curtea de Apel Bălți la fel a fost calculată cu coeficientul 1:1,5 (f.d.111-112). La 12 aprilie 2019 Mihail Dubceac a depus la Administrația Națională a Penitenciarelor cerere, prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CP mun. Bălți, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în temeiul pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014- 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit.a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017. (f.d.

15) Prin răspunsul nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019, Administrația Națională a Penitenciarelor a refuzat lui Mihail Dubceac în recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit.a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017. (f.d. 11-12) În baza răspunsului Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019, solicitarea lui Mihail Dubceac privind recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, de activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CP mun. Bălți, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în temeiul pct.8 lit.d) a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, a fost respinsă ca neîntemeiată.

(f.d. 9) Prin decizia autorității publice ierarhic superioare, Ministerului Justiției al Republicii Moldova, nr.04/D790/19 din 16 mai 2019, solicitarea lui Mihail Dubceac cu privire la recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 9 01 octombrie 2017 cu coeficientul 1:2 în temeiul art.53 lit.a) al Legii nr.300 din 21 decembrie 2017, la fel a fost respinsă. (f.d.

14) Invocând netemeinicia actelor administrative a autorităților publice, Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziilor Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019, și a deciziei Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.04/D-790/19 din 16 mai 2019, cu obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i recalculeze vechimea în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o parțial.

A anulat actele administrative individuale defavorabile, emise de Administrația Națională a Penitenciarelor nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr.412-D-928/19 din 25 aprilie 2019 și a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să emită actul administrativ individual cu privire la calcularea lui Mihail Dubceac a vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. În rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată le-a respins ca neîntemeiate (f.d.53). Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 22 iulie 2020 a respins cererea de apel depusă de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.117).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanței de apel și ale primei instanțe expuse în hotărârile judecătorești în partea obligării Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu sunt în contradicție cu materialele cauzei, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost aplicate, conform cerințelor legislației in vigoare.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs indică următoarele. În conformitate cu art. 1 alin.(1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Potrivit art. 13 lit. a) al Legii enunțate, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației 10 penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului tabel: De la 1 iulie Vechimea în serviciu 2011 20 ani 6 luni 2012 21 ani 2013 21 ani 6 luni 2014 22 ani 2015 22 ani 6 luni 2016 23 ani 2017 23 ani 6 luni 2018 24 ani 2019 24 ani 6 luni 2020 25 ani Conform art. 18 lit.c) al aceleiași Legi, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi; Conform pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Conform art. 6 alin.(2) lit. a)-h) al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare până la 16 mai 2018), Instituții penitenciare sînt: penitenciarele de tip deschis; penitenciarele de tip semiînchis; penitenciarele de tip închis; penitenciarele pentru minori; penitenciarele pentru femei; izolatoarele de urmărire penală; casele de arest;spitalele penitenciare. 11 Iar, conform art. 11 alin.(1) și (2) lit. a)-g) al Legii cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, instituțiile penitenciare sînt organele care asigură executarea pedepselor de către persoanele condamnate la închisoare sau la detențiune pe viață, precum și detenția provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional.

Instituțiile penitenciare sînt: penitenciarele de tip deschis; penitenciarele de tip semiînchis; penitenciarele de tip închis; centrele de detenție pentru minori și tineri; penitenciarele pentru femei; casele de arest; spitalele penitenciare.

Totodată, potrivit art. 33 alin.(2) al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare până la 16 mai 2018), vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: a) o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu; b) 2 zile de serviciu în celelalte instituții penitenciare, în Departamentul instituțiilor penitenciare, precum și în subdiviziunile acestuia care își desfășoară activitatea în locurile de privațiune de libertate, se consideră ca 3 zile de serviciu.

Iar, conform art. 53 al Legii cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, la stabilirea pensiei, funcționarilor publici cu statut special li se calculează vechimea în serviciu ținîndu-se cont de următoarele înlesniri: a) o zi de serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, în casele de arest și în instituțiile penitenciare destinate deținerii și tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de vechime în serviciu; b) 2 zile de serviciu în instituțiile penitenciare, altele decît cele indicate la lit.a), în Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și în subdiviziunile acesteia care desfășoară nemijlocit activități de punere în executare a privațiunii de libertate, se consideră ca 3 zile de vechime în serviciu.

Conform cererii de chemare în judecată, Mihail Dubceac a solicitat obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i recalculeze vechimea în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Analizând argumentele invocate în susținerea cererii de chemare în judecată, menționate în motivarea actelor judecătorești emise în prezenta cauză și studiind materialele cauzei, instanța de recurs conchide că instanțele ierarhic inferioare legitim și întemeiat au admis pretenția reclamantului privind obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i recalculeze vechimea în muncă pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Or, la 16 octombrie 2014, prin ordinul nr.299 ef, Mihail Dubceac a fost numit în funcția de comandant de pluton al batalionului de escortă al Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Instituții Penitenciare și totodată, prin același ordin eliberat din funcția anterior deținută. 12 Iar, prin ordinul nr.375ef din 02 octombrie 2017, Mihail Dubceac a fost eliberat din funcția de comandant al plutonului nr.3-Nord al companiei nr.1 a batalionului de escortă al Direcției Trupelor de Pază, Supraveghere și Escortare a Departamentului Instituții Penitenciare, fiind totodată numit în funcția de specialist al grupului de escortă al serviciului pază și escortă al Penitenciarului nr.11 - Bălți al Departamentului Instituții Penitenciare.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare, just au constatat că Mihail Dubceac în perioada de referință a activat în cadrul Penitenciarului nr. 11-Bălți. Respectiv, reclamantul întrunește condițiile legale pentru a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantajele, prevăzute de art. 53 al Legii cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017 și pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și îndemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Or, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 lit. d) al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

Iar, instanțele de judecată, aplicând pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, întemeiat i-a calculat lui Mihail Dubceac vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada 16 octombrie 2014 – 01 octombrie 2017. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, care este unicul act normativ care reglementează raporturile juridice respective.

Cu referire la pretenția reclamantului Mihail Dubceac, privind obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în 13 muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de recurs relevă următoarele. Aici, instanța de recurs notează că în perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, Mihail Dubceac a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al Comisariatului de Poliție al mun. Bălți, care era o subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne și nicidecum o subdiviziune a Departamentului Instituțiilor Penitenciare (actuala Administrație Națională a Penitenciarelor).

La acest capitol, instanța de recurs relevă că aceleași circumstanțe au fost enunțate și de Mihail Dubceac în cererea adresată Administrației Naționale a Penitenciarelor din 12 aprilie 2019, unde reclamantul a indicat că în perioada 01 august 1999 – 25 mai 2017, a activat în cadrul organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova. Iar, conform certificatului nr. 142 eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți la data de 18 aprilie 2018, Mihail Dubceac a activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție al mun. Bălți, în perioada 30 mai 2003 – 08 iulie 2003 și 08 aprilie 2003 – 17 iunie 2004 – polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al Comisariatului de Poliție al mun.

Bălți; 17 iunie 2004 –30 septembrie 2005 – ajutor al inspectorului de serviciu al izolatorului de detenție provizorie al secției instituții speciale al Comisariatului de Poliție al mun. Bălți (f.d.15). De altfel, aceleași circumstanțe rezultă și din informația reflectată în Fișa- Matricolă nr. R-505797, anexată la materialele cauzei (f.d.95-102). Așadar, odată ce din materialele cauzei se constată cu certitudine că în perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 Mihail Dubceac a activat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, obligațiunea de calculare a vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada enunțată îi revine în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, or, acesta a fost angajatorul lui Mihail Dubceac în perioada respectivă.

Însă, la caz, reclamantul Mihail Dubceac a înaintat acțiunea împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, care nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în scopul calculării vechimii în muncă cu avantaje, pentru o perioadă de activitate într-o terță instituție ce nu aparține sistemului penitenciar, pe când urma să se adreseze în instanța de judecată împotriva angajatorului respectiv, adică a Ministerului Afacerilor Interne. Din aceste considerente, pretenția reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă cu avantaje pentru o lună de serviciu, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, or, a fost înaintată împotriva pârâtului necorespunzător.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele recurentei Administrației Naționale a Penitenciarelor că instanțele ierarhic inferioare eronat au obligat-o pe aceasta să efectueze reclamantului recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, or, în perioada respectivă nu a avut calitatea de angajator al lui Mihail Dubceac.

Din considerentele menționate, și având în vedere că atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu a raportului juridic în 14 litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și probele materiale existente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea admiterii pretenției reclamantului cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu și a emite în această parte o nouă decizie cu privire la respingerea acestui capăt de cerere, În rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe a le menține.

În conformitate cu 258 alin (3), 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Se casează parțial decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri și se emite în această parte o nouă decizie, prin care: Se respinge ca neîntemeiată pretenția reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În rest, decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, se mențin. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan 15