3rh-57/21 — anularea actelor administrative, obligarea recalculării vechimii in munca cu inlesniri

Dosarul nr. 3rh-57/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V.Clima) Instanța de recurs: Curtea Supreme de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, V. Burduh, N. Craiu, N. Vascan) Î N C H E I E R E 02 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de Mihail Dubceac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri, împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 17 iunie 2019, Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Republicii Moldova, terți Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri.

La 13 august 2019 Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus cerere cu privire la înlăturarea neajunsurilor procedurale, în care a concretizat în calitate de pârât Agenția Națională a Penitenciarelor și terț Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d.27-28, Vol.I) Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-au anulat actele administrative individuale defavorabile, emise de Administrația Națională a Penitenciarelor, nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr. 412-D928/19 din 25 aprilie 2019 și s-a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să emită actul administrativ individual cu privire la calcularea vechimii în muncă a reclamantului Mihail Dubceac pentru perioadele 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 – 1 01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În rest, pretențiile lui Mihail Dubceac s-au respins ca neîntemeiate (f.d.53, Vol.I). Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 decembrie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel, care ulterior la 03 iunie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantului Mihail Dubceac. Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.117-127, Vol.I).

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 07 august 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs împotriva acesteia, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii lui Mihail Dubceac, iar la 06 noiembrie 2020 a depus și motivarea recursului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora. Prin decizia din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor.

S-a casat parțial decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu și s-a emis în această parte o nouă decizie, privind respingea ca neîntemeiată a pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În rest, decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-au menținut (f.d.189-203, Vol.I). La 28 aprilie 2021, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Mihail Dubceac a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, rejudecarea cauzei și respingerea recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe (f.d.1-4, 20-21, Vol.II).

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a relatat că la 22 aprilie 2021 a primit un răspuns de la Inspectoratul de Poliție Bălți, prin care a fost informat că vechimea în muncă pentru perioadele 30 mai 2003 – 08 iulie 2003, 08 iulie 2003 – 17 iunie 2004, 17 iunie 2004 – 30 septembrie 2005, a fost calculată cu avantaje, astfel vechimea calendaristică în serviciu constituie 02 ani 04 luni 00 zile, iar total vechimea în muncă cu avantaje constituie 04 ani 08 luni 00 zile, prin urmare fiind recunoscută calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

2 Totodată, revizuentul a relevat că prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă, deoarece în perioada pentru care s-a solicitat recalcularea vechimi în muncă, reclamantul a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, iar la moment acesta activează în cadrul Departamentului Instituții Penitenciare, prin urmare îi este imputabilă obligația de recalculare a vechimii în muncă în sensul solicitat.

Subsecvent, revizuentul a notat că deoarece la data examinării cauzei în instanțele de judecată nu a dispus de certificatul nr. 34/23 163 din 22 aprilie 2021 și nici nu avea posibilitate de a dispune de acesta, întrucât a fost emis ulterior pronunțării deciziei din 16 aprilie 2021, iar prin conținutul său se constată recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, stabilite prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne din 20 martie 2018, cererea de revizuire a deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi admisă. De altfel, revizuentul consideră că instanța de recurs i-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 6 CEDO.

Prin referința depusă la 01 iunie 2021 Administrația Națională a Penitenciarelor a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Mihail Dubceac. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din următoarele motive. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat 3 audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag.

66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Conform cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Mihail Dubceac a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copia certificatului despre vechimea în muncă nr. 34/23 163 din 22 aprilie 2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți, conform căruia vechimea în muncă pentru perioadele 30 mai 2003 – 08 iulie 2003, 08 iulie 2003 – 17 iunie 2004, 17 iunie 2004 – 30 septembrie 2005, i-a fost calculată cu avantaje, astfel vechimea calendaristică în serviciu constituie 02 ani 04 luni 00 zile, iar total vechimea în muncă cu avantaje constituie 04 ani 08 luni 00 zile, prin urmare fiind recunoscută calcularea vechimii în muncă cu avantaje, dar și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă (f.d.5-6, 10-12, Vol. II).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire depusă de Mihail Dubceac împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale. Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă, a fost emisă la 19 decembrie 2017 (f.d.10-12, Vol. II), adică anterior pronunțării deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită, iar revizuentul în cazul în care nu era de acord cu soluția instanței de fond urma să o conteste în instanțele ierarhic superioare în scopul protejării drepturilor sale.

De altfel, certificatul despre vechimea în muncă nr. 34/23 163 din 22 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Bălți prezentat de Mihail Dubceac, a fost emis ulterior deciziei instanței de recurs a cărei revizuire se solicită, iar revizuentul nu a prezentat probe ce ar demonstra că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. 4 Referitor la încheierea nr.3ra-780/18 din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, anexată de Mihail Dubceac la cererea de revizuire invocând practica judiciară, instanța de revizuire menționează că un caz nu este practică constantă a Curții Supreme de Justiție. Astfel, cele invocate în cererea de revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei și acestea nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor.

S-a casat parțial decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu și s-a emis în această parte o nouă decizie, privind respingea ca neîntemeiată a pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În rest, decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind menținute (f.d.189-203, Vol.I). Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de Mihail Dubceac împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție 5 în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de Mihail Dubceac în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 Cod administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Dubceac împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Nina Vascan 6