3rh-57/21 — anularea actelor administrative, obligarea recalculării vechimii in munca cu inlesniri

3rh-57/21 — anularea actelor administrative, obligarea recalculării vechimii in munca cu inlesniri (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-57/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V.Clima)

Instanța de recurs: Curtea Supreme de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas,

V. Burduh, N. Craiu, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de Mihail Dubceac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Dubceac împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa

Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind

anularea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu

înlesniri,

împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 17 iunie 2019, Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituțiilor Penitenciare al

Republicii Moldova, terți Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, privind anularea actelor administrative și obligarea

recalculării vechimii în muncă cu înlesniri.

La 13 august 2019 Mihail Dubceac, reprezentat de avocatul Ion Sîrbu a depus

cerere cu privire la înlăturarea neajunsurilor procedurale, în care a concretizat în

calitate de pârât Agenția Națională a Penitenciarelor și terț Casa Națională de

Asigurări Sociale. (f.d.27-28, Vol.I)

Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată s-a admis parțial. S-au anulat actele administrative

individuale defavorabile, emise de Administrația Națională a Penitenciarelor,

nr.412-D-971/19 din 08 mai 2019 și nr. 412-D928/19 din 25 aprilie 2019 și s-a obligat

Administrația Națională a Penitenciarelor să emită actul administrativ individual cu

privire la calcularea vechimii în muncă a reclamantului Mihail Dubceac pentru

perioadele 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005 și 16 octombrie 2014 –

1

01 octombrie 2017, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de

serviciu.

În rest, pretențiile lui Mihail Dubceac s-au respins ca neîntemeiate

(f.d.53, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 decembrie 2019, în

interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, Administrația

Națională a Penitenciarelor a depus apel, care ulterior la 03 iunie 2020 a fost

completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi

hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantului Mihail

Dubceac.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva hotărârii din

13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.117-127, Vol.I).

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 07 august 2020, Administrația

Națională a Penitenciarelor a depus recurs împotriva acesteia, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii lui Mihail Dubceac,

iar la 06 noiembrie 2020 a depus și motivarea recursului, în care a reiterat pretențiile

inițiale și a solicitat admiterea acestora.

Prin decizia din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Administrația Națională a Penitenciarelor.

S-a casat parțial decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii

pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la obligarea Administrației

Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru

perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în

muncă pentru o lună de serviciu și s-a emis în această parte o nouă decizie, privind

respingea ca neîntemeiată a pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire la

obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea

vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri

două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În rest, decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-au menținut

(f.d.189-203, Vol.I).

La 28 aprilie 2021, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, Mihail

Dubceac a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei

din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, rejudecarea cauzei și respingerea

recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

(f.d.1-4, 20-21, Vol.II).

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a relatat că la 22 aprilie 2021 a

primit un răspuns de la Inspectoratul de Poliție Bălți, prin care a fost informat că

vechimea în muncă pentru perioadele 30 mai 2003 – 08 iulie 2003, 08 iulie 2003 –

17 iunie 2004, 17 iunie 2004 – 30 septembrie 2005, a fost calculată cu avantaje, astfel

vechimea calendaristică în serviciu constituie 02 ani 04 luni 00 zile, iar total vechimea

în muncă cu avantaje constituie 04 ani 08 luni 00 zile, prin urmare fiind recunoscută

calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

2

Totodată, revizuentul a relevat că prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind obligarea recalculării

vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă, deoarece în perioada pentru care s-a

solicitat recalcularea vechimi în muncă, reclamantul a fost angajat al Ministerului

Afacerilor Interne, iar la moment acesta activează în cadrul Departamentului Instituții

Penitenciare, prin urmare îi este imputabilă obligația de recalculare a vechimii în

muncă în sensul solicitat.

Subsecvent, revizuentul a notat că deoarece la data examinării cauzei în

instanțele de judecată nu a dispus de certificatul nr. 34/23 163 din 22 aprilie 2021 și

nici nu avea posibilitate de a dispune de acesta, întrucât a fost emis ulterior pronunțării

deciziei din 16 aprilie 2021, iar prin conținutul său se constată recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, stabilite prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne din 20 martie 2018, cererea de revizuire a deciziei

din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi admisă.

De altfel, revizuentul consideră că instanța de recurs i-a încălcat dreptul la un

proces echitabil garantat de art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și

art. 6 CEDO.

Prin referința depusă la 01 iunie 2021 Administrația Națională a Penitenciarelor

a solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Mihail Dubceac.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din

următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare

la 01 aprilie 2019.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul

judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

3

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen

și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia,

12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Conform cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Mihail Dubceac a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. b) Codul de

procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copia certificatului despre vechimea

în muncă nr. 34/23 163 din 22 aprilie 2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți,

conform căruia vechimea în muncă pentru perioadele 30 mai 2003 – 08 iulie 2003,

08 iulie 2003 – 17 iunie 2004, 17 iunie 2004 – 30 septembrie 2005, i-a fost calculată

cu avantaje, astfel vechimea calendaristică în serviciu constituie 02 ani 04 luni 00

zile, iar total vechimea în muncă cu avantaje constituie 04 ani 08 luni 00 zile, prin

urmare fiind recunoscută calcularea vechimii în muncă cu avantaje, dar și hotărârea

din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de

chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor

Interne privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă

(f.d.5-6, 10-12, Vol. II).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de

revizuire depusă de Mihail Dubceac împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții

Supreme de Justiție, nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor

prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului.

Or, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de chemare

în judecată depusă de Mihail Dubceac împotriva Ministerului Afacerilor Interne

privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje a fost respinsă, a fost

emisă la 19 decembrie 2017 (f.d.10-12, Vol. II), adică anterior pronunțării deciziei

din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită, iar

revizuentul în cazul în care nu era de acord cu soluția instanței de fond urma să o

conteste în instanțele ierarhic superioare în scopul protejării drepturilor sale.

De altfel, certificatul despre vechimea în muncă nr. 34/23 163 din

22 aprilie 2021 al Inspectoratului de Poliție Bălți prezentat de Mihail Dubceac, a fost

emis ulterior deciziei instanței de recurs a cărei revizuire se solicită, iar revizuentul

nu a prezentat probe ce ar demonstra că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

4

Referitor la încheierea nr.3ra-780/18 din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, anexată de Mihail Dubceac la cererea de revizuire invocând practica

judiciară, instanța de revizuire menționează că un caz nu este practică constantă a

Curții Supreme de Justiție.

Astfel, cele invocate în cererea de revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei și acestea nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc,

revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din

16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul depus de

Administrația Națională a Penitenciarelor. S-a casat parțial decizia din 22 iulie 2020

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției reclamantului Mihail Dubceac cu privire

la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea

vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 – 30 septembrie 2005, cu înlesniri

două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu și s-a emis în această parte

o nouă decizie, privind respingea ca neîntemeiată a pretenției reclamantului Mihail

Dubceac cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i

efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 30 mai 2003 –

30 septembrie 2005, cu înlesniri două luni de vechime în muncă pentru o lună de

serviciu. În rest, decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind menținute

(f.d.189-203, Vol.I).

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă

de Mihail Dubceac împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție

5

în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor

juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat

că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

invocate de Mihail Dubceac în cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din

16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 449 Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 Cod administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul

de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Dubceac

împotriva deciziei din 16 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Dubceac

împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, terț Casa Națională de

Asigurări Sociale și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind anularea

actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

6