3rh-47/21 — contestarea actului administrativ

3rh-47/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3rh-47/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud. D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, A. Cobăneanu, N. Craiu,

V. Burduh, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Firma de producere și comerț

„Valah” societate cu răspundere limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Firma de producere și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată

împotriva Biroului vamal Cahul, intervenienți accesorii Societatea cu răspundere

limitată „Megatrans International”, Societatea cu răspundere limitată „Romis

Trans”, Societate cu răspundere limitată „Cristranscom” și Societatea cu răspundere

limitată „Ist-Logistic” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost admis recursul declarat de către Biroul vamal Sud, au fost casate integral decizia

din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 19 august 2016 a

Judecătoriei Cahul și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 25 februarie 2016 FPC „Valah” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului vamal Cahul cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 19 ianuarie 2016 a fost

informată de către Biroul vamal Cahul despre emiterea deciziei de regularizare nr.01

din 04 ianuarie 2016 cu privire la apariția obligației vamale, în temeiul procesului-

verbal de reverificare nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, ca urmare a efectuării

reverificării declarațiilor vamale.

A menționat că, conform deciziei enunțate, i-au fost calculate spre încasare

drepturile de export în sumă de 1443188,61 de lei pentru operațiunile de vămuire a

mărfurilor exportate de către SRL „Ist-Logistic”, inclusiv plata de bază - 976281,75

de lei și penalitatea - 466906,86 de lei.

A considerat decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de

către Biroul vamal Cahul ca ilegală și neîntemeiată.

1

A susținut că, declarațiile vamale nr. 2514I2850 din 15 iulie 2011,

nr.2514I2972 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2974 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2979 din

21 iulie 2011, nr. 2514I2980 din 21 iulie 2011 indicate în decizia de regularizare

nr.01 din 04 ianuarie 2016 au fost perfectate în perioada anului 2011 pentru SRL

„Ist-Logistic” prin intermediul brokerului vamal SRL „Valah” în regim vamal de

export.

A afirmat că, conform p. 5.3.1. și 5.3.2. din contractul de prestări servicii

nr.4437 din 08 noiembrie 2010, SRL „Ist-Logistic” este obligată să prezinte

documentele necesare vămuirii și să asigure ca marfa să fie însoțită de documentele

autentice și veridice privitor la denumirea, valoarea în vamă, cantitatea, originea

mărfurilor și unităților de transport.

A relevat că, conform declarațiilor vamale de export, au fost percepute

drepturile de export, conform art. 123 din Codul vamal, achitate nemijlocit de către

declarant, SRL „Ist-Logistic”, care a exportat mărfurile de pe teritoriul Republicii

Moldova, cărora a fost acordat liberul de vamă la export, în speță, mărfurile au fost

scoase de pe teritoriul vamal în aceeași stare, în care acestea se aflau la data

înregistrării declarației vamale de export.

A mai relevat că, în cazul dat, SRL „Valah” a respectat prevederile legale, cu

asigurarea tranzitării mărfurilor pînă la biroul de destinație (post vamal Tudora-

Starokazacie), fără cauzarea cărorva prejudicii statului.

A indicat că, la momentul perfectării declarației vamale de export, anul 2011

și pînă în prezent, n-au fost depistate careva încălcări prevăzute de art. 231 alin. (6)

și 232 din Codul vamal, dat fiind faptul că, în acțiunile brokerului vamal n-au fost

găsite elemente constitutive ale contravenției și prin urmare, nu pot fi înaintate

careva pretenții sub forma obligațiunilor de plată față de FPC „Valah” SRL, care în

acest caz nu este responsabil de diminuare de sume spre plată sau alte încălcări.

A declarat că, responsabil de tranzitul mărfurilor este titularului operațiunii de

tranzit, care este persoana în numele căreia s-a întocmit declarația vamală

(declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privința declarației vamale,

drepturile și obligațiile persoanei menționate anterior (declarantului).

A notat că, mărfurile, care au fost încărcate și expediate de la postul vamal

„Vulcănești intern (inel. ZAL „Valcanes”) (2514)” și la ieșire de pe teritoriul

Republicii Moldova la postul vamal Tudora-Starokazacie, au fost verificate de către

inspectorii ambelor posturi vamale, careva suspecții asupra mărfurilor transportate

n-au apărut, ultimele fiind intacte și sigilate.

A susținut că, în partea „concluzii” a procesului-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015 organul de control a menționat

că, la finalizarea reverificării, conform declarației nr. 3/3/15 din 16 decembrie 2015,

au fost restituite toate actele și documentele puse la dispoziție organului vamal.

Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale a fost întocmit în 2 exemplare,

dintre care un exemplar, înregistrat sub nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, a fost lăsat

unității verificate.

A afirmat că, inspectorii Biroului vamal Cahul nu s-au prezentat în cadrul FPC

„Valah” SRL pentru efectuarea reverificării declarațiilor vamale, n-au efectuat

2

reverificarea documentelor, nu au solicitat de la companie prezentarea acestora și

nici nu le-au ridicat.

A relevat că, ridicarea acestora nici nu putea fi executată pe motiv că, în anul

2012, de către organul de urmărire penală al Serviciului Vamal au fost ridicate toate

declarațiile perfectate și facturile fiscale în cadrul dosarului penal intentat în privința

SRL „Ist-Logistic”.

A considerat acțiunile întreprinse de către Biroul vamal Cahul intenționate,

nefondate și ilegale, iar concluziile eronate.

A solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă

de către Biroul vamal Cahul.

Prin încheierea din 25 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, au fost atrase în

proces SRL „Megatrans International”, SRL „Romis Trans” și SRL „Cristranscom”

în calitate de intervenienți accesorii.

Prin încheierea din 25 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost atrasă în proces

SRL „Ist-Logistic” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 19 august 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă acțiunea

depusă de către FPC „Valah” SRL și a fost anulată decizia de regularizare nr. 01 din

04 ianuarie 2016, emisă de către Biroul vamal Cahul.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de către Biroul vamal Sud și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Biroul vamal Sud, au fost casate integral decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea

a fost respinsă.

La 11 februarie 2021 FPC „Valah” SRL a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței

de recurs și dispunerea rejudecării recursului.

În motivarea cererii de revizuire a indicat drept temei al declarării revizuirii

art. 449 lit. h) CPC, care prevede că, cererea de revizuire poate fi depusă în cazul în

care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

A menționat că, interpretarea gramaticală a textului de lege enunțat, bazată pe

studiul etimologic, stilistic și sintactic, denotă că, cererea de revizuire poate fi depusă

nu doar în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale în cauza civilă în care se solicită

redeschiderea procedurii, dar și în alte cauze civile, pentru a repara gravele erori

judiciare, care au dus la constatarea încălcării drepturilor fundamentale, printr-o

hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, sau ca efect a unei declarații a

Guvernului RM privind recunoașterea încălcării.

A susținut că, interpretarea sistematică a prevederilor legale enunțate impun

aceeași concluzie. Astfel, conform art. 12 alin. (1) și (4) CPC, instanța

judecătorească soluționează cauzele civile în temeiul Constituției, al tratatelor

3

internaționale la care Republica Moldova este parte, al hotărârilor și deciziilor Curții

Europene a Drepturilor Omului, al hotărârilor Curții Constituționale, al legilor

organice și ordinare, etc. Dacă în tratatul internațional la care Republica Moldova

este parte sunt stabilite alte reglementări decît cele prevăzute în legislația internă,

instanța, la judecarea cauzei, aplică reglementările tratatului internațional. Această

normă transpune prevederile art. 4 din Constituție. Aceeași normă constituțională

este transpusă și la art. 427 alin. (1) pct. 15) din Codul de procedură penală.

A afirmat că, constatările cu valoare de principiu din hotărârile CEDO

urmează a fi luate în calcul și aplicate, inclusiv în vederea reparării erorilor de drept

și acordării unor remedii prin punerea în aplicare a procedurii de revizuire a unei

hotărâri judecătorești.

A relevat că, în contextul temeiului de revizuire, invocat în speță, sunt

relevante două hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului și, anume, cauza

Covalenco versus Republica Moldova, hotărârea din 16 iunie 2020, în care CEDO a

constatat violarea art. 6 §1 din Convenție și cauza ÎM „Resan” SRL versus Republica

Moldova, hotărârea din 14 ianuarie 2021, în care Guvernul RM a recunoscut violarea

art. 6 §1 din Convenție. Constatările cu valoare de principiu ce se conțin în aceste

hotărâri denotă că, revizuentului i-au fost încălcate drepturile fundamentale în

circumstanțe identice cu cele invocate de către reclamanții care s-au plâns la CEDO.

A notat că, ambele hotărâri CEDO vizează încălcarea art. 6 §1 din Convenție

ca efect al inversării soluției judiciare de către Curtea Supremă de Justiție prin

casarea a două hotărâri judecătorești a instanțelor inferioare favorabile

reclamantului, tot așa după cum s-a procedat și în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de către FPC „Valah” SRL.

A declarat că, litigiul, în care este implicat justițiabilul, FPC „Valah” SRL, nu

putea fi soluționat decât prin aplicarea prevederilor art. 48 din Codul vamal,

reglementări ce trebuie raportate la circumstanțele de fapt, elucidate și constatate de

către instanțele judecătorești inferioare.

A mai declarat că, concluziile instanțelor inferioare erau determinante pentru

justa soluționare a cauzei, iar ignorarea acestora, datorită omisiunii Curții Supreme

de Justiție de a le comenta și, după caz, de a le combate, a dus la încălcarea dreptului

la un proces echitabil.

A invocat că, prin revizuirea procesului civil urmează a fi corectate erorile

judiciare și omisiunile justiției pentru a remedia încălcarea dreptului la un proces

echitabil, garantat de art. 6 §1 din Convenție.

Prin referința depusă la 08 aprilie 2021 Biroul vamal Sud a solicitat

respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

4

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. h) CPC, revizuirea se declară în cazul

în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din materialele dosarului rezultă că, FPC „Valah” SRL, depunând cerere de

revizuire, a făcut trimitere la hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16

iunie 2020 în cauza Covalenco versus Republica Moldova și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului din 14 ianuarie 2021 în cauza ÎM „Resan” SRL

versus Republica Moldova, în care a fost constatată încălcarea drepturilor

reclamanților la un proces echitabil garantat de către art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, circumstanțele invocate de către revizuent nu

pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se

încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. h) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. h) CPC este de înțeles că, existența unei constatări a

Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei

libertăți fundamentale ale omului, în cauza a cărei act judecătoresc se solicită a fi

revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios

5

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cauza Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de

la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de

circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiul

invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.h)

CPC, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Firma

de producere și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Firma

de producere și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului

vamal Cahul, intervenienți accesorii Societatea cu răspundere limitată „Megatrans

International”, Societatea cu răspundere limitată „Romis Trans”, Societate cu

răspundere limitată „Cristranscom” și Societatea cu răspundere limitată „Ist-

Logistic” cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6