3ra-2/22 — contestarea actului administrativ si recunoasterea legalitatii actiunilor declarantului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si recunoasterea legalitatii actiunilor declarantului
- Temei legal
- controlul ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale
3ra-2/22 — contestarea actului administrativ si recunoasterea legalitatii actiunilor declarantului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-2/22
2-16016090-01-3ra-06012022
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud: E. Bancov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii)
ÎNCHEIERE
29 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând cererea de retragere a recursului depusă de Întreprinderea cu Capital
Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la contestarea actului
administrativ și recunoașterea legalității acțiunilor declarantului,
împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost admis apelul Întreprinderii cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu
Răspundere Limitată, casată integral hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei
Cahul, sediul central și hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul,
sediul central și emisă o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 18 iulie 2016, ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroul Vamal Cahul (actualmente Biroul Vamal Sud) solicitând
anularea Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 emisă de Biroul Vamal
Cahul, ca fiind ilegală și recunoașterea legalității acțiunilor declarantului privind
depunerea declarațiilor vamale perfectate în Portul Internațional Liber Giurgiulești
pentru perioada anilor 2012-2015.
Prin hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, acțiunea
ÎCS ,,Danube Logistics” SRL împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea
Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 și recunoașterea legalității
acțiunilor declarantului a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul
central, au fost anulate măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea din
18 iulie 2016 privind suspendarea deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016
întocmită de către Biroul Vamal Cahul (Sud).
1
La 20 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, ÎCS ,,Danube Logistics”
SRL, a depus apel împotriva hotărârii din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul
central și la data de 15 iunie 2020 apel împotriva hotărârii suplimentare din 2 iunie
2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, iar la data de 1 iulie 2020 a prezentat
motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și a hotărârii suplimentare a primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de
admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul
depus de ÎCS ,,Danube Logistics” SRL, fiind casată integral hotărârea din 5 martie
2020 și hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central
și emisă o nouă decizie prin care a fost admisă acțiunea depusă de către ÎCS ,,Danube
Logistics” SRL împotriva Biroului vamal Sud, în partea ce ține de pretenția cu
privire la anularea Deciziei de regularizare nr. 53, emise de Biroului vamal Sud la
10 iunie 2016. A fost anulată integral ca fiind ilegală Decizia de regularizare nr. 53,
emisă de Biroului Vamal Sud la 10 iunie 2016, în baza procesului – verbal de
reverificare a declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016. A fost respinsă ca fiind
nefondată acțiunea depusă de ÎCS ,,Danube Logistics” SRL împotriva Biroului
Vamal Sud, în partea ce ține de pretenția privind recunoașterea legalității acțiunilor
ÎCS ,,Danube Logistics” SRL la depunerea declarațiilor vamale perfectate în portul
internațional liber Giurgiulești pentru perioada 2012 – 2015.
La 23 noiembrie 2021, ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a depus recurs nemotivat
împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul.
La 7 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, ÎCS ,,Danube Logistics”
SRL a depus cerere de retragere a recursului solicitând admiterea cererii de retragere
a recursului și încetarea procedurii de recurs înaintate în baza cererii recurentului
ÎCS ,,Danube Logistics” SRL împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de
Apel Cahul.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
cererea de retragere a recursului depus de ÎCS ,,Danube Logistics” SRL din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169–171.
În conformitate cu art. 443 alin. (1) și (2) CPC, până la pronunțarea deciziei,
recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de
retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea
recursului. În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o
încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.
Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că până la pronunțarea
deciziei de către instanța de recurs, ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a depus cerere prin
care a solicitat retragerea cererii de recurs declarate împotriva deciziei din
26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul.
2
Luând în considerație cele expuse și având în vedere că retragerea recursului
nu lezează drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele
societății sau ale statului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de
retragere a recursului depusă de ÎCS ,,Danube Logistics” SRL, cu încetarea
procedurii de recurs pe marginea cererii de recurs depuse de către ÎCS ,,Danube
Logistics” SRL împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul.
În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 443 Cod de procedură
civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se admite cererea de retragere a recursului depusă de Întreprinderea cu Capital
Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată.
Se încetează procedura de recurs, în privința recursului depus de Întreprinderea
cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital
Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Biroului
Vamal Sud cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea legalității
acțiunilor declarantului.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Aliona Miron
Nicolae Craiu
3
Dosarul nr. 3ra-2/22
2-16016090-01-3ra-06012022
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, S. Pilipcenco, E. Dașchevicii)
DECIZIE
29 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Aliona Miron
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Biroul Vamal Sud,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la contestarea actului
administrativ și recunoașterea legalității acțiunilor declarantului,
împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost admis apelul Întreprinderii cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu
Răspundere Limitată, casată integral hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei
Cahul, sediul central și hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul,
sediul central și emisă o nouă decizie de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 18 iulie 2016, ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroul Vamal Cahul (actualmente Biroul Vamal Sud) cu privire
la contestarea actului administrativ și recunoașterea legalității acțiunilor
declarantului.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 13 iunie 2016 Biroul Vamal Cahul
a înmânat reprezentantului ÎCS „Danube Logistics” SRL Decizia de regularizare
nr. 53 din 10 iunie 2016, întocmită în baza procesului-verbal de reverificare a
declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016, întocmit de Biroul Vamal Cahul, prin
care acesta a constatat declararea incorectă a motorinei destinate navelor gestionate
pe parcursul anilor 2012-2015 de către ÎCS „Danube Logistics” SRL și a calculat
obligațiile vamale în sarcina ÎCS „Danube Logistics” SRL în mărime totală de
3 315 673,86 lei și majorarea de întârziere în sumă totală de 772 285,31 lei.
Astfel, a explicat că la data de 6 iunie 2016 a depus contestație împotriva
procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016, iar
4
prin răspunsul oferit prin scrisoarea cu nr. 27-06/1260-06 din 16 iunie 2016, Biroul
Vamal Cahul și-a susținut opinia privind legalitatea procesului-verbal de reverificare
a declarațiilor vamale și a constatărilor expuse în acesta.
În același timp a relatat că la data de 13 iunie 2016 a depus contestație împotriva
deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016, care a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată prin răspunsul primit la data de 14 iulie 2016.
Este de părere că Decizia de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 și procesul-
verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016 sunt ilegale și
neîntemeiate.
În susținerea opiniei enunțate, a invocat că aprovizionarea navelor implicate în
trafic internațional este reglementată de pct. 411-415 din Regulamentul de aplicare
a destinațiilor vamale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie
2005.
Pe parcursul a mai mult de 4 ani, cu referire la aprovizionarea în Portul
Internațional Liber Giurgiulești a navelor IMA, Scorpion 1 și Elena, au fost depuse
o multitudine de declarații vamale, în care motorina, cu care erau aprovizionate
aceste nave, era declarată în regim de export EX3.
Aceste declarații au fost validate de către Biroul Vamal Cahul și pe parcursul a
4 ani nu au suscitat nicio obiecție din partea autorității vamale.
A remarcat că în vara anului 2015 Serviciul Vamal, din motive necunoscute, a
schimbat brusc practica aplicării prevederilor pct. 411-415 din Regulamentul de
aplicare a destinațiilor vamale și, în special, interpretarea noțiunii de „navă
autohtonă”, iar Biroul Vamal Cahul a recurs la procedura de control ulterior, al cărei
rezultat a fost emiterea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale și a
deciziei de regularizare sus-menționate, prin care Biroul Vamal Cahul a extins
interpretarea sa arbitrară a noțiunii de „navă autohtonă”, aplicând-o retroactiv și
conferind în mod neîntemeiat, navelor autohtone a statutului de „teritoriu vamal al
Republicii Moldova”.
În continuare, a explicat că noțiunea de „navă autohtonă” nu este definită în
actele legislative naționale și internaționale, care reglementează domeniul vamal.
Astfel, nici Codul navigației maritime comerciale al Republicii Moldova,
aprobat prin Legea nr. 599 din 30 septembrie 1999, nici Legea nr. 176 din 12 iulie
2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova, nici Codul vamal,
precum și niciun alt instrument internațional nu reglementează, mai mult chiar, nu
utilizează, noțiunea de „navă autohtonă”.
A menționat că aplicarea practică a prevederilor pct. 411-413 din Hotărârea
Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005 relevă caracterul lacunar al conceptelor
folosite (navă autohtonă, navă străină) și necesită, astfel, un exercițiu de interpretare
extensivă a acestor concepte.
A accentuat că pentru calificarea unei nave drept autohtonă, este relevant nu
criteriul pavilionului, ci faptul de a fi fost importată în Republica Moldova și pusă
în liberă circulație, ceea ce este plauzibil, atunci când proprietar al acesteia este o
persoană din Republica Moldova, care ar efectua declararea în vederea punerii navei
în liberă circulație.
Or, proprietarii a două dintre navele menționate în procesul-verbal de
reverificare a declarațiilor vamale la momentul depunerii declarațiilor reverificate,
5
erau persoane juridice înregistrate în Statele Unite ale Americii (fapt confirmat prin
datele înscrise în Registrul de stat al navelor al Republicii Moldova), care ofereau
servicii de navlosire agentului economic din Republica Moldova.
Prin urmare, a obiectat că în lipsa unor modificări ale legislației în domeniu,
organul vamal nu numai că a impus printr-o interpretare arbitrară o nouă practică de
aplicare a prevederilor normative aplicabile, dar a extins retroactiv această practică
asupra unor acte juridice care deja au avut loc și au beneficiat de un alt tratament
chiar din partea autorității vamale care a emis actele menționate.
La fel, cu referire la prevederile art. 15-17 din Legea privind actele normative
ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale
nr. 317 din 18 iulie 2003, a remarcat că în cazul în care s-a intenționat acordarea
unui nou sens termenului „navă autohtonă”, aceasta urma să se realizeze printr-o
interpretare oficială.
A mai susținut că nu este de acord cu argumentul Biroului Vamal Cahul precum
că la aprovizionarea cu mărfuri străine în Portul Internațional Liber Giurgiulești a
navelor sub pavilionul moldovenesc are loc de fapt o livrare pe restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, asimilată importului, pentru care urmează să se
depună declarații cu regim vamal extins IM4 (4078), în loc de EX3 (3178).
Și aceasta deoarece, abordarea pârâtului de a echivala conceptul de „navă sub
pavilion moldovenesc” cu conceptul de „teritoriu vamal al Republicii Moldova” este
una greșită care nu-și găsește suport în actele legislative care reglementează
activitatea vamală și vămuirea mărfurilor, astfel arborarea pavilionului unei țări pe
o navă nu înseamnă însă că nava devine teritoriu vamal al țării respective.
În acest context a invocat că calificarea de către organul vamal a plasării de
provizii din Portul Internațional Liber Giurgiulești pe nave sub pavilion
moldovenesc, implicate în trafic internațional, drept importuri pe restul teritoriului
Republicii Moldova este una contrară normelor aplicabile cazului și nu poate servi
drept temei pentru adoptarea deciziei de regularizare și pentru calcularea obligațiilor
vamale.
Având în vedere prevederile art. 2022 alin. (1), (4) Cod vamal, a evidențiat că
în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale autoritatea vamală nu a
specificat nicio eroare de fapt sau contradicție între declarațiile vamale vizate și
documentele anexate la acestea.
La caz, a mai menționat că ÎCS „Danube Logistics” SRL a fost lipsită de
posibilitatea de a da explicații și de a înainta obiecții în cursul efectuării controlului
drept reglementat la art. 1894 alin. (1) lit. b) Cod vamal.
A conchis că deficiențele procedurale rezultate chiar din metoda de control
selectată, precum și cele admise la efectuarea controlului, lipsesc decizia de
regularizare de orice temei juridic, impunându-i un caracter ilegal.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 12713, 297, 298 Cod
vamal.
A solicitat anularea Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 emisă de
Biroul Vamal Cahul, ca fiind ilegală și recunoașterea legalității acțiunilor
declarantului privind depunerea declarațiilor vamale perfectate în Portul
Internațional Liber Giurgiulești pentru perioada anilor 2012-2015.
6
Prin hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, acțiunea
ÎCS ,,Danube Logistics” SRL împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea
Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 și recunoașterea legalității
acțiunilor declarantului a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul
central, au fost anulate măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea din
18 iulie 2016 privind suspendarea deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016
întocmită de către Biroul Vamal Cahul (Sud).
La 20 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal, ÎCS ,,Danube Logistics”
SRL, a depus apel împotriva hotărârii din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul
central și la data de 15 iunie 2020 apel suplimentar împotriva hotărârii suplimentare
din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, iar la data de 1 iulie 2020 a
prezentat motivarea apelului cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod
administrativ, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și a hotărârii suplimentare a primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de
admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul
depus de ÎCS ,,Danube Logistics” SRL, fiind casată integral hotărârea din 5 martie
2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020
a Judecătoriei Cahul, sediul central și emisă o nouă decizie de admitere parțială a
acțiunii.
A fost anulată în tot ca fiind ilegală Decizia de regularizare nr. 53, emisă de
Biroului Vamal Sud la 10 iunie 2016, în baza procesului – verbal de reverificare a
declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016.
A fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea depusă de ÎCS ,,Danube Logistics”
SRL împotriva Biroului Vamal Sud, în partea ce ține de pretenția privind
recunoașterea legalității acțiunilor ÎCS ,,Danube Logistics” la depunerea
declarațiilor vamale perfectate în portul internațional liber Giurgiulești pentru
perioada 2012 – 2015.
La 3 noiembrie 2021, Biroul Vamal Sud a depus recurs nemotivat împotriva
deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul, iar la data de 11 ianuarie
2022 a prezentat motivarea recursului.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată prin faptul că decizia a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept material și aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei.
În contextul dat, a explicat că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că
legalitatea actului administrativ contestat derivă exclusiv din informațiile indicate în
declarațiile vamale supuse reverificării (cele 84 DVM) așa cum prescrie pct. 27 din
Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005, normă ignorată de instanța de
judecată, iar concluzia instanței de judecată limitându-se doar la noțiunea de
„teritoriu vamal” în sensul art. 4 Cod Vamal și art. 17 din Codul navigației maritime
comerciale al Republicii Moldova.
Astfel, a remarcat că obiectul declarării este motorina destinată alimentării
navelor autohtone care navighează sub pavilion moldovenesc și nu însăși nava ca
obiect al declarării în sensul art. 30 din Codul navigației maritime comercial al
Republicii Moldova.
7
În contextul dat a susținut că în parte ce ține de aplicarea legislației vamale și
fiscale asupra navei, reieșind din tipul de înregistrare a navei (închisă, internațională
și deschisă) ține nemijlocit de „nava” ca obiect al impozitării în sensul dacă trebuie
sau nu vămuite și achitate drepturile de import pentru nava respectivă odată ce se
solicită obținerea pavilionului statului solicitat, nu și de produsele petroliere pentru
care a fost aplicată legislația vamală și fiscală în sensul recalculării drepturilor de
import.
A obiectat că instanța în argumentarea concluziei sale privind legalitatea
acțiunilor ÎCS ,,Danube Logistics” SRL de declarare a motorinei cu care erau
aprovizionate navele IMA și Scorpion 1 în regim de export, greșit a aplicat
dispozițiile art. 38 alin. (1) din Cod vamal, în care este stipulat că exportul este un
regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul regimului vamal, iar
potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sânt admise la export mărfurile produse în țară,
precum și cele importate și puse în liberă circulație anterior, cu excepția mărfurilor
care sânt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul politicii
economice.
Astfel, pentru a invoca drept temei legal aplicabil speței art. 38 Cod Vamal,
trebuie să se țină cont de faptul dacă motorina care a făcut obiectul declarării potrivit
originii, scopului și destinației acestora, poate fi plasate în acest regim vamal.
Or, în regim vamal de export pot fi plasate doar mărfuri cu statut de produse
autohtone sau cele importate și puse în liberă circulație care anterior au fost vămuite
și s-au achitat drepturi de import și care au fost puse în liberă circulație, precum și
cele străine care cad sub măsurile restrictive sau de prohibiție, circumstanțe care nu
sunt întrunite în prezenta speță.
A argumentat că regimul vamal declarant prin cele 84 declarații vamale supuse
reverificării a fost reexport (EX3) de produse petroliere de origine străină cod
procedură 3178 și nu export (EX1) cod regim 1079 a mărfurilor autohtone, cu statut
de mărfuri produse în țară, precum și cele importate și puse în liberă circulație,
circumstanțe absolut ignorate de instanța de apel, fiind aplicată o normă legală întru
argumentarea concluziei sale care nu își are aplicabilitate la caz.
A remarcat că motorina destinată alimentării navelor sub pavilion moldovenesc
nu face obiectul unei tranzacții comerciale externe în baza unui contract de vânzare-
cumpărare cu destinație finală în una din țările străine indicate în rubrica 17 a DVM
în sensul declarării acestora potrivit pct. 341 din Regulamentul de aplicare a
destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005, ci face obiectul alimentării
navelor autohtone în baza contractelor de vânzare-cumpărare și facturilor interne
încheiate între 2 rezidenți ai Republicii Moldova, fapt pentru care aceste produse
petroliere nu puteau fi declarate în regim vamal EX3 cu codul procedurii 3178
(reexport al mărfurilor străine anterior plasate în zona liberă), ci în import definitiv
IM4 cod procedură 4078 (import definitiv al mărfurilor străine anterior plasate în
zona liberă).
A accentuat că pct. 414 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale
prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005, prescrie expres modalitatea de declarare
în cazul aprovizionării navelor autohtone.
8
Astfel, a indicat că potrivit normei enunțate, navele autohtone care efectuează
curse în străinătate și care se face de către societățile cărora le aparțin, cu produse
autohtone, în baza permisului vamal (cu anexarea facturilor si borderourilor
centralizatoare) și fără depunerea declarației vamale de export, fapt pentru care de
către organul vamal a fost constată incorectitudinea declarării acestor mărfuri de
origine străină (nu autohtonă) reieșind din statutul mărfurilor și al navelor, de scopul
plasării în regim și de destinația vamală declarată în coraport cu prevederile art. 1
pct. 17 Cod Vamal și art. 22 Cod vamal.
A mai argumentat că reieșind din faptul că ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a ales
să alimenteze navele aflate sub pavilion moldovenesc și care efectuează curse în
străinătate nu cu produse petroliere de origine autohtonă pentru care se prezumă că
deja au fost achitate drepturile de import, fără depunerea DVM, în baza facturii
fiscale și cu înregistrarea în registru de evidență, ci cu produse petroliere de origine
străină, regimul declarat conform procedurii de „reexport” este unul eronat,
circumstanță de care nu a ținut cont instanța de apel la motivarea deciziei emise.
A conchis că în cazul alimentării navelor autohtone cu produse petroliere.
străine, urmează a fi depusă o declarație vamală în regim vamal extins 4078 (IM4),
ceea ce presupune achitarea tuturor drepturilor de import aferente cazului.
Recurentul a solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei din
26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul în partea anularii Deciziei de regularizare
nr. 53 din 10 iunie 2016 emisă de Biroul Vamal Cahul și emiterea unei noi decizii
de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Prin referința din 18 februarie 2022, ÎCS ,,Danube Logistics” SRL a solicitat
declararea inadmisibilă a recursului.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul
administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea
procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ,
aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi
aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ
contestat. Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate
administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor
aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții
de apel.
9
În conformitate cu art.244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 26 octombrie 2021,
dispozitivul fiind notificat recurentului Biroul Vamal Cahul la data de 2 noiembrie
2021, iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 31 decembrie 2021,
fapt ce se confirmă prin avize de recepție a scrisorilor recomandate anexat la dosar
(f. d. 222, vol. V, f. d. 69, vol. VI). Astfel, recursul depus la 3 noiembrie 2021 și
motivarea recursului prezentată la data de 11 ianuarie 2022, sunt în termen.
Prin încheierea din 23 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție cauza în
ordine de recurs a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători.
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele
recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea în
vigoare a hotărârii primei instanțe și a hotărârii suplimentare a primei instanțe din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a
cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în
privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,
pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura
în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din
prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,
instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor
probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
10
de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi
pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea
corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor
declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată
indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de
participanții la proces.
După cum rezultă din materialele cauzei, prin Decizia de regularizare nr. 53 din
10 iunie 2016, întocmită de Biroul Vamal Cahul, în baza procesului-verbal de
reverificare a declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016, a fost constatată
declararea incorectă a motorinei destinate navelor gestionate pe parcursul anilor
2012-2015 de către ÎCS „Danube Logistics” SRL și a fost calculat obligațiile vamale
în sarcina ÎCS „Danube Logistics” SRL în mărime totală de 3 315 673,86 lei și
majorarea de întârziere în sumă totală de 772 285,31 lei (f. d. 21-63, vol. I). Decizia
în cauză a fost înmânată reprezentantului ÎCS „Danube Logistics” SRL la data de
13 iunie 2016 de către Biroul vamal Cahul.
La 6 iunie 2016, ÎCS „Danube Logistics” SRL a depus contestația împotriva
procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016 (f.
d. 66-71, vol. I).
În răspunsul său la contestația indicată, prezentat prin scrisoarea nr. 27-
06/1260-06 din 16 iunie 2016, Biroul Vamal Cahul și-a susținut opinia privind
legalitatea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale și a constatărilor
expuse în acesta (f. d. 64-65, vol. I).
La 13 iunie 2016, ÎCS „Danube Logistics” SRL a depus la Serviciul Vamal
cerere prealabilă împotriva Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 (f. d.
15-20, vol. I).
La 14 iulie 2016, ÎCS „Danube Logistics” SRL a primit răspuns la cererea
prealabilă, fiind informat despre respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată (f. d. 13,
vol. I).
ÎCS „Danube Logistics” SRL înaintând acțiunea în judecată împotriva Biroului
Vamal Cahul, a solicitat anularea Deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016
emisă de Biroul Vamal Cahul, ca fiind ilegală și recunoașterea legalității acțiunilor
declarantului privind depunerea declarațiilor vamale perfectate în Portul
Internațional Liber Giurgiulești pentru perioada anilor 2012-2015.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins cererea de chemare
în judecată depusă de ÎCS „Danube Logistics” SRL ca neîntemeiată.
Judecând apelul depus de ÎCS „Danube Logistics” SRL, instanța de apel a casat
integral hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și hotărârea
suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și a emis o nouă
decizie prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost anulată în tot ca fiind ilegală Decizia de regularizare nr. 53, emisă de
Biroului Vamal Sud la 10 iunie 2016, în baza procesului – verbal de reverificare a
declarațiilor vamale nr. 4/2 din 24 mai 2016.
A fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea depusă de ÎCS ,,Danube Logistics”
SRL împotriva Biroului Vamal Sud, în partea ce ține de pretenția privind
recunoașterea legalității acțiunilor ÎCS ,,Danube Logistics” SRL la depunerea
11
declarațiilor vamale perfectate în portul internațional liber Giurgiulești pentru
perioada 2012 – 2015.
La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a reținut că în conformitate
cu pct. 341 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul
vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea nr. 1140 din 2 noiembrie 2005,
la scoaterea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine
plasate în zona liberă în baza pct. 340, rezidentul va depune la biroul (postul) vamal
care supraveghează activitatea zonei libere o declarație cu regimul vamal extins
3178, după care marfa se plasează în regim de tranzit până la frontieră.
Iar, în speță motorina folosită pentru aprovizionarea navelor reprezintă marfă
străină, depozitată în Portul Internațional Liber Giurgiulești cu plasare în destinația
vamală „zonă liberă”, în temeiul art. 7 din Legea cu privire la Portul Internațional
Liber Giurgiulești nr. 8 din 17 februarie 2005 și art. 85, art. 91 Cod vamal.
Astfel, la aprovizionarea navelor menționate, motorina a fost plasată în regim
de reexport, fiind vorba despre nave implicate în curse internaționale, care după
escala în Portul Internațional Liber Giurgiulești, ieșeau din apele interne ale
Republicii Moldova și consumau motorina deplasându-se în afara țării.
Prin urmare a conchis că declarând proviziile în regim de reexport EX 3 (3178),
apelantul a procedat în conformitate cu cerințele art. 98 Cod vamal și ale pct. 341 al
Regulamentului destinațiilor vamale, care prevede că la scoaterea în afara teritoriului
Republicii Moldova a mărfurilor străine plasate în zonă liberă, se depune declarația
cu regim vamal extins 3178 (reexportul mărfurilor străine, anterior plasate în
destinația vamală „zonă liberă”).
Totodată, a invocat că echivalarea bordului navei sub pavilion moldovenesc cu
teritoriul vamal al Republicii Moldova constituie o interpretare lipsită de temei
juridic, nefondată, care nu-și găsește suport în actele legislative naționale și
internaționale.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat
legea și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima
instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere
cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii înaintate
de ÎCS „Danube Logistics” SRL.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține actele cauzei, prin care
se constată că inspectorii din cadrul Serviciului Vamal, Biroul Vamal Cahul, Secția
control ulterior au efectuat în perioada 2 martie 2016-31 martie 2016, reverificarea
declarațiilor vamale perfectate în perioada anilor 2012-2015 privind corectitudinea
declarării mărfii și plasării în/din destinația vamală a Portului International Liber
Giurgiulești (în continuare PILG) la ÎCS ,,Danube Logistics” SRL.
Tematica auditului privind reverificarea declarațiilor vamale a fost verificarea
corectitudinii declarării mărfii și plasării în/din destinația vamală PILG asupra a 84
declarații vamale (f. d. 46-109, vol. II).
Urmare a efectuării controlului de către organul vamal au fost înregistrate
următoarele neregularități.
12
În rezultatul reverificării declarațiilor vamale perfectate în perioada anilor
2012-2015 s-a stabilit de către rezidentul Portului Internațional Liber Giurgiulești
sunt perfectate declarațiile vamale de reexport pentru motorină (cod marfar
27101941, 27101949) în regim vamal EX3 (cod regim 3178 potrivit rubricii 37 a
DVM) a mărfurilor de origine străină „motorină cu conținut de sulf de maxim
0,001% în greutate ULSD 10 PPM EN 590”, destinate alimentării navelor aflate sub
pavilionul Republicii Moldova.
Conform declarațiilor vamale, motorina este destinată pentru aprovizionarea
navelor Scorpion 1 și IMA, care sunt sub pavilionul de stat a Republicii Moldova
(în rubrica 21 este indicat – MD). În perioada respectivă au fost perfectate 84 astfel
de declarații vamale, unde în rubrica – 9, ca responsabil financiar, fiind indicat ÎCS
„Danube Logistics” SRL.
Este cert și faptul că, în baza prevederilor art. 14 alin. (1) Cod vamal, prin
scrisoarea nr. 27-06/1418-06 din 4 august 2015, în adresa Instituției Publice
„Capitania Portului Giurgiulești” a fost solicitată informația cu privire la statutul
navelor menționate, iar urmare a informației parvenite la Biroul Vamal Sud cu nr. de
intrare 2713-6 din 25 august 2015 de la Instituția Publică „Capitania Portului
Giurgiulești” s-a stabilit că, navele Scorpion 1 și IMA sunt sub pavilionul de stat al
Republicii Moldova.
Astfel, navele Scorpion 1 și IMA au statut de nave autohtone, în baza
certificatelor de proprietate asupra navei și a certificatelor de navigație sub
pavilionul de stat al Republicii Moldova și sunt aprovizionate cu motorina care are
statut de marfă străină, potrivit informației declarate de către rezidenți în declarații
vamale, care au fost supuse reverificării în cadrul controlului ulterior prin
reverificare.
Concomitent s-a indicat că pe teritoriul PILG se stabilește regimul de declarare
obligatoriei a mărfurilor (serviciilor) introduse pe sau scoase de pe acest teritoriu,
menționându-se faptul că în conformitate cu art. 7 alin. (8) din Legea cu privire la
cu privire la Portul Internațional Liber ,,Giurgiulești” nr. 8 din 17 februarie 2005,
livrarea de mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului Internațional de pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului, iar livrarea de
mărfuri (servicii) de pe teritoriul Portului Internațional pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova este asimilată importului și se reglementează de legislație.
În vederea corectitudinii regimului vamal la plasarea/scoaterea mărfurilor
în/din Portul Internațional Liber ,,Giurgiulești” prin scrisoarea nr. 28/27-06/1167 din
21 iulie 2015 a fost solicitată asistența Serviciului Vamal, la care urmare a
informației parvenite către Biroul Vamal Cahul nr. de intrare 1132-02 din 22 august
2015 și nr. 1278-02 din 29 septembrie 2015 s-a concluzionat că bordul navei
autohtone se consideră teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru aprovizionarea
navelor autohtone, iar rezidentul trebuie să depună la biroul vamal care
supraveghează activitatea zonei libere declarația vamală cu regim vamal extins –
IM4 (4078).
Astfel, organul vamal a constatat că motorina de origine străină care anterior a
fost plasată în regim vamal de plasare prin declarațiile IM7, fiind scoase de pe
teritoriul PILG pe restul teritoriului Republicii Moldova destinată pentru
aprovizionarea navelor autohtone a fost declarată incorect în regim vamal extins –
13
EX3 (3178), reieșind din originea, destinația și scopul scoaterii în coraport cu cele
declarate de către agentul economic.
Drept urmare, în privința ÎCS „Danube Logistics” SRL a fost întocmit procesul-
verbal de reverificare a declarațiilor vamale cu nr. 4/2 din 24 mai 2016 (f. d. 73-75,
vol. I).
Iar ca rezultat a fost emisă decizia de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 prin
care au fost calculate obligațiile vamale în valoarea totală de 4 087 959,17 lei dintre
care 3 323 956,09 cu titlu de plăți de bază și majorarea de întârziere (penalitatea) în
mărime de 772 285,31 lei (f. d. 21-63, vol. I).
În conformitate cu dispozițiile art. 1 pct. 211 Cod vamal, prin noțiunea de
„control ulterior” se înțelege verificarea informațiilor din declarația vamală și din
documentele însoțitoare, verificarea existenței și autenticității documentelor
prevăzute pentru derularea unei destinații vamale sau regim vamal, examinarea
contabilității și a tuturor documentelor și datelor sub orice formă, inclusiv
computerizată, care se raportează la operațiunile privind mărfurile (în cazul în care
acestea mai pot fi identificate), mijloacele de transport, spațiile de depozitare în
cauză sau la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicînd aceste
mărfuri, mijloace de transport, spații de depozitare.
Art. 1811 alin. (1)-(2) Cod vamal (în redacția la acel moment) prevede că,
organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea liberului de
vamă, să modifice declarația vamală sau, după caz, să efectueze controlul ulterior
prin reverificarea declarației vamale sau prin audit post-vămuire. În termenul
prevăzut la alin. (1), organul vamal verifică orice document, registru și evidență
referitoare la mărfurile vămuite sau la operațiunile comerciale ulterioare aferente
acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte
persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în
operațiunile menționate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor
acte sau deține informații în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut și
controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există.
În același timp, controlul ulterior prin reverificarea declarației vamale se
efectuează în conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. e1) Cod vamal și metodologia
prescrisă de art. 2022 alin. (1) Cod vamal (în redacția la acel moment), care prevede
că, controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal și constă în controlul
ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale. Reverificarea declarației vamale se
efectuează la oficiul organului vamal și este o formă de control vamal ulterior ce
constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii întocmirii
declarației vamale, a totalității și conformității documentelor anexate la aceasta,
necesare plasării mărfurilor într-un regim vamal și care servesc drept temei pentru
calcularea și achitarea drepturilor de import, a altor documente aferente operațiunilor
verificate, de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare
fiscală sau alte instituții și persoane, precum și în verificarea respectării măsurilor
de politică economică.
La caz, este de menționat că potrivit extrasului din SI „Asycuda World”, 84
declarații vamale au fost selectate de sistem conform criteriului de selectare aleatorie
pe culoarul verde de vămuire (78 declarații vamale), ceea ce, potrivit art. 1 pct. 62,
Cod vamal, permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
14
documentar și fizic, aplicând validarea automată a declarației vamale, fără
intervenția directă a colaboratorului vamal, cu excepția a 6 declarații, dintre care 1 a
fost selectată pe culoar roșu și 5 pe culoar galben.
Iar, activitatea de control ulterior se efectuează fie prin audit post-vămuire, fie
prin reverificare a declaraților vamale, fapt stipulat în art. 2021 și art. 2022 Cod vamal,
cât și pct. 1 Ordinului Serviciului Vamal nr. 63-O din 11 ianuarie 2013 (în redacția
la acel moment).
La rândul său, potrivit pct. 5 lit. b) din Ordinul nr. 63-O din 11 ianuarie 2013
cu privire la aprobarea normelor metodologice privind controlul ulterior prin audit
post vămuire și reverificarea declaraților vamale, direcția control ulterior și Secțiile
control ulterior din cadrul birourilor vamale desfășoară activități de control ulterior
prin audit post-vămuire sau reverificare, în exercitarea controalelor ulterioare,
rezultate în urma activității de analiză de risc, precum și a altor solicitări și informații
operative.
În speță, drept temei de efectuare a acestui control a servit ordonanța Direcției
urmărire penală a Serviciului Vamal din 5 mai 2016, prin care s-a dispus efectuarea
controlului ulterior privind verificarea legalității aplicării regimului vamal la
plasarea/scoaterea în/din Portul Internațional Liber Giurgiulești a mărfurilor pentru
perioada anilor 2012-2015, fapt ce încadrează acțiunile organului vamal în limitele
competențelor atribuite.
Sub aspectul celor relatate, se rețin ca fiind justificate constatările primei
instanțe privind legalitatea procedurii de efectuare a controlului ulterior.
La caz, este necesar de notat și prevederile pct. 333 din Regulamentul de
aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova,
aprobat prin Hotărârea nr. 1140 din 2 noiembrie 2005, potrivit căruia pentru
mărfurile străine care se scot din zonele libere în vederea plasării lor pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova sub o destinație aprobată de organele vamale, titularul
declarației de plasare sub acea destinație va fi persoana căreia îi sînt destinate
mărfurile, dacă dispozițiile contractuale nu prevăd altfel. Această persoană este
responsabilă de plata obligației vamale ce rezultă din aplicarea regimului sau
destinației vamale solicitate. Elementele de taxare și celelalte plăți aplicabile vor fi
cele în vigoare la data înregistrării declarației vamale în noul regim sau destinație
aprobată de vamă.
Astfel, la scoaterea mărfurilor străine din Portul Internațional Liber Giurgiulești
plătitorul vamal este agentul economic rezident indicat în rubrica 9 a declaraților
vamale, ca responsabil financiar, adică reclamantul ÎCS „Danube Logistics” SRL.
În conformitate cu art. 7 alin. (8) din Legea cu privire la Portul Internațional
Liber Giurgiulești nr. 8 din 17 februarie 2005, livrarea de mărfuri (servicii) pe
teritoriul Portului Internațional de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova
este asimilată exportului, iar livrarea de mărfuri (servicii) de pe teritoriul Portului
Internațional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată
importului și se reglementează de legislație.
Conform art. 8 alin. (10) din aceiași Lege, asupra mărfurilor supuse accizelor,
scoase de pe teritoriul Portului Internațional pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, se aplică accize conform legislației.
15
Astfel, în speță, contrar normei enunțate reieșind din informațiile declarate,
statutul mărfurilor declarate, originea străină și destinația acestora, s-a stabilit că
motorina este scoasă din Portul Internațional Liber Giurgilești, care anterior a fost
plasată în destinația vamală „zonă liberă” (cod regim 7800), destinată aprovizionării
navelor, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova și care efectuează curse
în străinătate, prin urmare fiind incorect declarată în regim vamal de reexport (cod
regim 3178).
Or, prin prisma interpretării corecte a prevederilor legale sus-enunțate livrarea
de mărfuri (servicii) de pe teritoriul Portului Internațional pe restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova este asimilată importului, fapt reglementat expres de
legislație.
Mai cu seamă, produsele petroliere au fost declarate contrar prevederilor pct.
414 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005, care prevede
expres o altă modalitate de aprovizionare a navelor autohtone care efectuează curse
în străinătate și care se face de către societățile cărora le aparțin, cu produse
autohtone, în baza permisului vamal cu anexarea facturilor si borderourilor
centralizatoare, fără depunerea declarației vamale de export.
Fapt pentru care de către prima instanță întemeiat a fost constatată
incorectitudinea declarării acestor mărfuri, reieșind din destinația vamală declarată
în coraport cu prevederile art. 22 Cod vamal, ce reglementează expres că trecerea
mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în
dependență de destinația vamală în care sânt plasate, conform procedurii stabilite de
prezentul cod și alte acte normative.
Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport mențiunile instanței de apel precum
că în conformitate cu pct. 341 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale
prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea nr. 1140
din 2 noiembrie 2005, la scoaterea în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova
a mărfurilor străine plasate în zona liberă în baza pct. 340, rezidentul va depune la
biroul (postul) vamal care supraveghează activitatea zonei libere o declarație cu
regimul vamal extins 3178, după care marfa se plasează în regim de tranzit până la
frontieră.
Și asta deoarece, pct. 341 reglementează expres că faptul declarării acestora în
regim vamal de reexport, doar în cazul scoaterii în afara teritoriului vamal al RM
conform destinației atribuite în rubrica 17 a DVM, care trebuie să fie însoțită de
documente confirmative anexate la DVM în borderoul documentelor atașate la cele
84 DVM supuse reverificării, circumstanțe care nu au fost stabilite corect de instanța
de apel la emiterea deciziei contestate.
Or, motorina destinată alimentării navelor sub pavilion moldovenesc nu face
obiectul unei tranzacții comerciale externe în baza unui contract de vânzare-
cumpărare cu destinație finală în una din țările străine indicate în rubrica 17 a DVM
în sensul declarării acestora potrivit pct. 341, ci face obiectul alimentării navelor
autohtone în baza contractelor de vânzare-cumpărare și facturilor interne încheiate
între doi rezidenți ai Republicii Moldova, fapt pentru care aceste produse petroliere
nu puteau fi declarate în regim vamal EX3 cu codul procedurii 3178, (reexportul al
mărfurilor străine anterior plasate în zona liberă), ci în import definitiv IM4 cod
16
procedură 4078 - import definitiv al mărfurilor străine anterior plasate în zona liberă,
circumstanțe incorect interpretate de instanța de apel.
Distinct de aceste precizări se constată a fi juste constatările primei instanțe
precum că conform Registrului de Stat al navelor Republicii Moldova, navele
Scorpion 1 și IMA sunt înregistrate sub pavilionul Republicii Moldova.
Astfel, la caz se rețin prevederile art. 31 alin. (1), (5) din Codul navigației
maritime comerciale a Republicii Moldova, unde este stipulat că dreptul navei de a
naviga sub pavilionul Republicii Moldova apare în momentul înscrierii ei în registrul
navelor sau în catalogul naval. Nava căreia i s-a acordat dreptul de a naviga sub
pavilionul Republicii Moldova primește naționalitatea acestui stat, fiind obligată să
navigheze numai sub pavilionul lui.
Prin urmare, instanța de fond corect a notat că navigarea sub pavilionul
Republicii Moldova presupune că în raport cu statul Republica Moldova aceasta este
o navă autohtonă.
Mai mult ca atât, potrivit scrisorii cu nr. de intrare 2713-6 din 25 august 2015
Instituției Publice „Capitania Portului Giurgiulești”, navele Scorpion 1 și IMA sunt
sub pavilionul de stat al Republicii Moldova, cât și potrivit certificatelor de navigație
sub pavilionul de stat al Republicii Moldova (f. d. 130-verso, 140-verso, vol. II).
În același timp, contrar argumentelor instanței de apel este de relevat că obiectul
declarării este motorina destinată alimentării navelor autohtone care navighează sub
pavilion moldovenesc și nu însăși nava ca obiect al declarării în sensul art. 30 din
Codul navigației maritime comercial al Republicii Moldova.
Iar, în partea ce ține de aplicarea legislației vamale și fiscale asupra navei,
reieșind din tipul de înregistrare a navei (închisă, internațională și deschisă) ține
nemijlocit de „nava” ca obiect al impozitării în sensul dacă trebuie sau nu vămuite
și achitate drepturile de import pentru nava respectivă odată ce se solicită obținerea
pavilionului statului solicitat, nu și de produsele petroliere pentru care a fost aplicată
legislația vamală și fiscală în sensul recalculării drepturilor de import.
Totodată, la caz se atestă că, instanța de apel greșit a aplicat dispozițiile art. 38
alin. (1) din Cod vamal, în care este stipulat că exportul este un regim vamal în care
mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligația reintroducerii lor pe acest
teritoriu, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sînt admise la export mărfurile
produse în țară, precum și cele importate și puse în liberă circulație anterior, cu
excepția mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în
cadrul politicii economice.
Or, în regim vamal de export pot fi plasate doar mărfuri cu statut de produse
autohtone sau cele importate și puse în liberă circulație care anterior au fost vămuite
și s-au achitat drepturi de import și care au fost puse în liberă circulație, precum și
cele străine care cad sub măsurile restrictive sau de prohibiție, circumstanțe care nu
sunt întrunite în prezenta speță.
Mai mult ca atât regimul vamal declarant prin cele 84 declarații vamale supuse
reverificării a fost reexport (EX3) de produse petroliere de origine străină cod
procedură 3178 și nu export (EX1) cod regim 1079 a mărfurilor autohtone, cu statut
de mărfuri produse în țară, precum și cele importate și puse în liberă circulație,
circumstanțe absolut ignorate de instanța de apel, ultima aplicând o normă legală
întru argumentarea concluziei sale care nu își are aplicabilitate la caz.
17
Distinct de aceste precizări, deși instanța de apel concluzionează asupra
faptului că urmare a unei lacune juridice existente, au fost operate modificări la
Codul Fiscal și Legea cu privire tariful vamal care ar concluziona asupra
netemeiniciei hotărârii instanței de fond asupra ilegalității declarării mărfurilor în
regim vamal de reexport, nu a ținut cont de faptul că modificările date au fost operate
prin Legea cu nr. 288 din 15 decembrie 2017, în vigoare din 1 ianuarie 2018, iar
obligația vamală a apărut la data depunerii celor 84 DVM, fiind constatate prin
Decizia de Regularizare cu nr. 53 din 10 iunie 2016, legea neavând efect retroactiv
asupra situațiilor juridice apărute până la intrarea în vigoare a legii.
Sunt relevante în acest sens argumentele recurentului precum că din iulie 2015
până în prezent ÎCS „Danube Logistics” SRL declară motorina de origine străină
destinată alimentării navelor autohtone doar în regim de Im 4 cod procedură 4078,
odată cu acordarea scutirilor (Acciz, TVA, TV) la importul combustibilului destinat
aprovizionării în PILG a navelor maritime implicate în transportul internațional de
mărfuri și pasageri indiferent de naționalitatea navei sau a pavilionului acesteia
(conform modificărilor operate la art. 124 alin. (20) Cod fiscal, art. 104 lit. a) Cod
fiscal și art. 28 lit. l1) din Legea cu privire la tariful vamal introduse prin Legea nr.
288 din 15 decembrie 2017 (MO 464-470 din 29 decembrie 2017, în vigoare din 1
ianuarie 2018) și completarea anexei nr. 11 din Ordinul SV nr. 346-O din 2009 cu
codul scutirii 887, circumstanță care nu a fost apreciată de instanța de apel.
Mai cu seamă, motivând concluzia pe modificările operate, instanța de apel nu
a ținut cont de faptul că aceste scutiri ale drepturilor de import, au fost acordate doar
la importul combustibilului destinat alimentării navelor maritime, dar nu la exportul
sau reexportul acestora, ceea ce probează că aceste produse petroliere trebuie
declarate doar în regim vamal de import, beneficiind de scutirile oferite prin Legea
nr. 288 din 15 decembrie 2017 și nu în regim vamal de reexport.
Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă corectitudinea concluziei primei instanțe
de a respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de ÎCS „Danube Logistics” SRL,
iar în legătură cu respingerea acțiunii, întemeiat a fost emisă hotărârea suplimentară
din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, prin care au fost anulate
măsurile de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea din 18 iulie 2016 privind
suspendarea deciziei de regularizare nr. 53 din 10 iunie 2016 întocmită de către
Biroul Vamal Cahul.
Din considerentele menționate, având în vedere faptul că hotărârea și hotărârea
suplimentară a primei instanțe sunt legale și întemeiate, iar decizia instanței de apel
a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a materialului
probator, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul și de a menține
hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și hotărârea
suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
18
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Biroul Vamal Sud.
Se casează integral decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Cahul și
se menține hotărârea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central și
hotărârea suplimentară din 2 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central, în cauza
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea cu Capital Străin ,,Danube Logistics” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la contestarea actului
administrativ și recunoașterea legalității acțiunilor declarantului.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Aliona Miron
Nicolae Craiu
19