3ra-610/20 — anularea deciziei de regularizare si a actului de audit post-vamuire, restituirea sumei

3ra-610/20 — anularea deciziei de regularizare si a actului de audit post-vamuire, restituirea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-610/2020

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

D E C I Z I E

23 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

judecând recursul depus de Biroul Vamal Sud,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Întreprinderea Mixtă „Rompetrol Moldova” Societate pe Acțiuni

împotriva Biroului Vamal Sud, persoană terță Întreprinderea cu Capital Străin

„Danube Logistics” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la anularea deciziei

de regularizare, a actului de audit post-vămuire și restituirea sumei,

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 12 iulie 2017 Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva Biroului Vamal Sud privind anularea actului de audit post-

vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017

și restituirea sumei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că Biroul Vamal Sud a dispus în

baza ordinului de control nr. 150-O din 21 februarie 2017, controlul ulterior prin

audit post-vămuire în vederea verificării corectitudinii declarării mărfurilor și

plasării în/din destinația vamală Zona Antreprenorialului Liber și Portul

Internațional Liber Giurgiulești, pentru perioada anilor 2013–2016.

Conform actului de audit post-vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, au fost

consemnate mai multe constatări. În actele contabilității Î.M. „Rompetrol Moldova”

S.A. privind evidența stocurilor de mărfuri importate conform declarațiilor vamale

perfectate în perioada anilor 2013–2016, sunt constatate pierderi de produse

petroliere în cantități de: – 30 900 kg motorină Euro, 575 kg benzină RON 95, 1 849

1

kg benzină 92 pentru anul 2013; 23 575 kg motorină Euro 5, cantitate de 6 365 kg

benzină premium 95, cantitatea de 6 461 kg benzină regular 92 pentru perioada

anului 2014; 10 646 kg benzină premium 95 și motorină Euro 5 în cantitate de 84

202 kg, pierderile de produse petroliere pentru anul 2015.

Pierderile de produse petroliere au fost constatate și aprobate prin acte de treceri

la pierderi întocmite de o comisie a Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A. de comun cu

Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., proprietarul rezervoarelor de produse petroliere

în Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Drept urmare, Serviciul Vamal a calculat drept neachitate obligațiile vamale în

valoare de 889 699,47 de lei, inclusiv: taxa pentru proceduri vamale 6 098,25 de lei,

accize 485 435,84 de lei, TVA 398 165,38 de lei și penalitatea pentru întârziere în

sumă de 250 872,82 de lei.

Astfel, compania a fost obligată să achite, în baza deciziei de regularizare nr.

87 din 11 mai 2017, suma totală a obligațiilor vamale – 1 140 572,29 de lei.

A susținut că nu este de acord cu Actul de audit post-vămuire nr. 1/4 din 26

aprilie 2017 și Decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017, le consideră

neîntemeiate și ilegale din mai multe considerente.

Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A. este rezidentă în Portul Internațional Liber

Giurgiulești, în temeiul certificatului nr. 059 din 15 noiembrie 2012 și, beneficiar a

serviciilor de depozitare și transportare a produselor petroliere în baza contractului

încheiat cu Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L., ultima fiind responsabilă de toate

operațiunile de gestionare a produselor petroliere, care au loc în Portul Internațional

Liber Giurgiulești. Acest contract stabilește regimul juridic al pierderilor de produse

petroliere din Portul Internațional Liber Giurgiulești și cum trebuie să fie tratate

acestea.

A menționat că pierderile de produse petroliere sunt de fapt „pierderi

tehnologice”, care pot fi cauzate cumulativ de multe procese și apar în timpul

operațiunilor de transport, manipulare, depozitare și sunt determinate de cauze

naturale, neimputabile, considerate perisabilități naturale care au loc involuntar.

Drept temei pentru calcularea drepturilor de import suplimentare, Serviciul

Vamal invocă că înregistrarea acestor pierderi sunt „acțiuni ilegale”, făcându-se

referință la art. 1274 al Codului vamal, care reglementează „scoaterea ilegală a

mărfurilor de sub supravegherea vamală”, situație în care apare obligația achitării

drepturilor de import. Această afirmație nu poate fi considerată întemeiată,

„pierderile tehnice” nicidecum nu pot fi interpretate drept scoaterea ilegală a mărfii

din Portul Internațional Liber Giurgiulești și importate pe teritoriul Republicii

Moldova.

Suplimentar, Serviciul Vamal argumentează poziția invocând prevederea art. 7

alin. (1) și alin. (2) din Legea cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești nr.

8 din 17.02.2007, precum că „pe teritoriul portului se stabilește regimul vamal de

declarare vamală a mărfurilor și (serviciilor) introduse pe și scoase de pe acest

teritoriu”.

A menționat că, Serviciul Vamal vehiculează doar cu prevederea sus-

menționată, pe când, fiind privită în ansamblu norma legală reglementează potrivit

art. 7 alin. (4) lit. b) al aceleiași Legi că „sunt scutite de plata taxelor vamale, cu

excepția taxei pentru efectuarea procedurilor vamale: a) mărfurile introduse pe

teritoriul Portului Internațional de la restul teritoriului vamal al Republicii Moldova;

2

b) mărfurile introduse pe teritoriul Portului Internațional din afara teritoriului vamal

al Republicii Moldova, precum și de pe teritoriul zonelor economice libere ale

Republicii Moldova”.

În acest context, reiterând faptul că Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. activează

în cadrul Portului Internațional Giurgiulești în conformitate cu Regulamentul

Portuar al Portului Internațional Liber Giurgiulești din 22 septembrie 2009, care

reglementează faptul că Portul Internațional Liber Giurgiulești este un edificiu

portuar privat, operat și administrat de către Î.C.S. „Danube Logistics” S.R.L. și că

orice activitate în Portul Internațional Liber Giurgiulești se desfășoară conform unui

contract.

Consideră că, ținând cont de prevederile secțiunii 13 pct. 402 alin. (2) din

Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005, care prevede că operațiunile de

transportare se efectuează în prezența organelor vamale, având în vedere că Î.M.

„Rompetrol Moldova” S.A. nu are acces la operarea activității în Portul Internațional

Liber Giurgiulești, respectiv nu dispune de drepturi și obligații în vederea gestionării

activității în Portul Internațional Liber Giurgiulești, toată responsabilitatea privind

înregistrarea pierderilor tehnice de produse petroliere, înregistrate în Portul

Internațional Liber Giurgiulești este pusă pe seama Î.C.S. „Danube Logistics”

S.R.L., operatorul cu care Serviciul Vamal ar trebui să clarifice toate dubiile cu

privire la aceste aspecte.

În acest context, se adaugă că Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A. în activitatea sa

de introducere și scoatere a produselor petroliere din Portul Internațional Liber

Giurgiulești, acționează întotdeauna cu bună-credință. La scoaterea produselor

petroliere din Portul Internațional Liber Giurgiulești, acestea sunt supuse controlului

vamal, fiind respectate în integritate toate obligațiile și procedurile prevăzute de

legislație (controlul fizic al produselor petroliere, cu acordarea de către organele

vamale a liberului de vamă, cu achitarea deplină a drepturilor de import).

Indică că, la data de 15 mai 2017, prin scrisoarea nr. 267 Î.M. „Rompetrol

Moldova” S.A., s-a adresat cu cerere prealabilă către Serviciul Vamal privind

anularea deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și a Actului de audit post-

vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, ca fiind nefondate și ilegale.

Prin scrisoarea nr. 28/11-7598 din 08 iunie 2017, recepționată de Î.M.

„Rompetrol Moldova” S.A. la data de 12 iunie 2017, Serviciul Vamal a respins

cererea Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A., ca fiind neîntemeiată.

A solicitat reclamantul anularea deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017

și a Actului de audit post-vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, ca fiind nefondate și

ilegale, precum și restituirea în favoarea reclamantului a sumei de 1 140 572,29 de

lei, achitate în baza deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017.

Prin încheierea din 05 martie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, Î.C.S.

„Danube Logistics” S.R.L. a fost atrasă în calitate de persoana terță în cauza de

contencios administrativ înaintată în instanța de contencios administrativ de Î.M.

„Rompetrol Moldova” S.A. împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la anularea

actului administrativ.

Prin hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a

admis acțiunea depusă de Î.M. „Rompetrol Moldova” SA împotriva Biroului Vamal

Sud, intervenient accesoriu ÎCS „Danube Logistics” SRL privind anularea actului

administrativ.

3

S-a anulat decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și actul de audit post-

vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, ca fiind ilegale, cu restituirea Î.M. „Rompetrol

Moldova” SA a sumei de 1 140 572,29 de lei.

Manifestând dezacord cu hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, Biroul Vamal Sud, a depus la 20 februarie 2019 apel nemotivat, iar

în termenul stabilit prin încheierea de a nu da curs din 27 martie 2019 a Curții de

Apel Cahul, partea apelantă a depus la 03 aprilie 2019 apel motivat.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Biroul Vamal Sud și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În motivarea soluției instanța de apel a ajuns la concluzia că în vederea

calculării obligațiilor vamale, Serviciul Vamal în actele contestate invocă faptul că

înregistrarea pierderilor respective sunt „acțiuni ilegale”, făcându-se referință la art.

1274 Codul vamal, care reglementează „scoaterea ilegală a mărfurilor de sub

supravegherea vamală”, situație în care apare obligația achitării drepturilor de

import.

Din prevederile menționate se desprinde că aplicabilitatea acestora se manifestă

în cazul scoaterii ilegale a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub

supraveghere vamală. La caz, însă Biroul Vamal Sud nu a demonstrat scoaterea

ilegală de către Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a produselor petroliere de sub

supraveghere vamală. Astfel, corect prima instanță a constatat că, potrivit actului de

audit post-vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, pierderile depistate sunt confirmate

prin acte de treceri la pierderi, întocmite de Î.M. „Rompetrol Moldova” SA și

reflectate prin formula contabilă Dt 714.4, 714.7 Ct 217.1. Componența comisiei de

aprobare a pierderilor de produse petroliere este formată din angajații Î.M.

„Rompetrol Moldova” SA și ÎCS „Danube Logistics” SRL. Actele de trecere la

pierderi sânt întocmite în urma petrecerii inventarierii anuale de către ÎCS „Danube

Logistics” SRL, proprietarul rezervoarelor de produse petroliere în Portul

Internațional Liber Giurgiulești. Anual între Î.M. „Rompetrol Moldova” SA și ÎCS

„Danube Logistics” SRL este întocmit un contract de depozitare și de transbordare

a produselor petroliere.

În conformitate cu pct. 8.4 al contractului de depozitare și de transbordare din

12 noiembrie 2012, încheiat între ÎCS „Danube Logistics” SRL, în calitate de

prestator, și Î.M. „Rompetrol Moldova” SA, în calitate de client, prestatorul va

compensa clientului pierderi tehnice de produse petroliere, doar în măsura în care

acestea depășesc 0,35% pentru produse petroliere de tip motorină și 0,3% pentru

produse petroliere de tip benzină. Iar, potrivit acordului de modificare la contractul

din 12 noiembrie 2012, părțile au convenit că prima propoziție a secțiunii 8.4 a

contractului să se expună în următoarea redacție: prestatorul va compensa clientului

pierderi tehnice de produse petroliere, doar în măsura în care acestea depășesc 0,3%

pentru produse petroliere de tip motorină și 0,35% pentru produse petroliere de tip

benzină (Vol. III, f.d.7-18).

Prevederi analogice conține și contractul din 16 ianuarie 2015, pct. 7.12,

încheiat între părți (Vol. III, f.d.19-29) și contractul din 29 aprilie 2016, pct. 7.4 (Vol.

I, f.d.53-69).

4

Contractele de depozitare și de transbordare între Î.M. „Rompetrol Moldova”

SA și ÎCS „Danube Logistics” SRL au fost încheiate anual pe toată perioada supusă

controlului, anii 2013–2016.

Conform ordinului nr. 18/p din 28 februarie 2014 al directorului general Î.M.

„Rompetrol Moldova” SA, s-au aprobat normele privind limitele admisibile de

perisabilitate la produsele petroliere în procesul de transvărsare, încărcare și

depozitare din/în cisterne feroviare sau cisterne auto, cât și cisternele de depozitare

după cum urmează: motorină – 0,10%, benzină – 0,40% (Vol. III, f.d.46).

Conform ordinului nr. 186/p din 04 mai 2016 al directorului general Î.M.

„Rompetrol Moldova” SA, s-a aprobat trecerea ca pierderi tehnologice în procesul

depozitării și distribuției de produse petroliere cantitatea constatată la inventarierea

anuală în Depozitul petrolier din Portul Liber Internațional Giurgiulești după cum

urmează: pentru produsul motorină 84 202 kg, sau 0,08%, pentru produsul benzină

10,646 kg, sau 0,08% (Vol. I, f.d.27).

Din materialele cauzei se desprinde că Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a trecut

în evidența contabilă pierderi tehnologice de produse petroliere, în baza actelor de

pierderi anuale (Vol. I, f.d.40-41). Astfel, a fost argumentat caracterul normal și

plauzibil al pierderilor de produse petroliere, pierderi care au fost luate la evidența

contabilă a Î.M. „Rompetrol Moldova” SA, și care sunt sub norma contractuală de

pierderi prevăzute în contractele de transbordare și depozitare. La fel, pierderile

menționate fiind sub norma stabilită și conform ordinului nr. 141 din 05.10.2007

emis de Ministerul Industriei și Infrastructurii, referitor la Regulamentul cu privire

la Metodologia de calculare a pierderilor tehnologice în procesul recepționării,

transportării, depozitării și distribuirii produselor petroliere utilizate de instituțiile

publice, așa cum, potrivit art. 24 din Codul fiscal „(13) deducerea reziduurilor,

deșeurilor și perisabilității naturale se permite în limitele aprobate anual de către

conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăși limitele stabilite de către Ministerul

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru produsele din tutun de la

pozițiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 și pentru produsele din

alcool etilic de la pozițiile tarifare 2207 și 2208, precum și limitele stabilite de

Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru produsele petroliere” (Vol. III, f.d.19-

29) și contractul din 29 aprilie 2016, pct. 7.4 (Vol. I, f.d.53-69).

Contractele de depozitare și de transbordare între Î.M. „Rompetrol Moldova”

SA și ÎCS „Danube Logistics” SRL au fost încheiate anual pe toată perioada supusă

controlului, anii 2013–2016.

Din materialele cauzei s-a desprins că Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a trecut

în evidența contabilă pierderi tehnologice de produse petroliere, în baza actelor de

pierderi anuale (Vol. I, f.d.40-41). Astfel, a fost argumentat caracterul normal și

plauzibil al pierderilor de produse petroliere, pierderi care au fost luate la evidența

contabilă a Î.M. „Rompetrol Moldova” SA, și care sunt sub norma contractuală de

pierderi prevăzute în contractele de transbordare și depozitare. La fel, pierderile

menționate fiind sub norma stabilită și conform ordinului nr. 141 din 05.10.2007

emis de Ministerul Industriei și Infrastructurii, referitor la Regulamentul cu privire

la Metodologia de calculare a pierderilor tehnologice în procesul recepționării,

transportării, depozitării și distribuirii produselor petroliere utilizate de instituțiile

publice.

5

În circumstanțele expuse instanța de apel a concluzionat că, corect prima

instanță a conchis că, pierderile cantitative de produse petroliere au un caracter

normal, involuntar, inevitabil și licit. Legea permite subiectului care suportă pierderi

să stabilească normele acestora. Casarea pierderilor în evidența contabilă reprezintă

o acțiune legală, care nu poate fi sancționată în temeiul art. 1274 Cod vamal. Cu atât

mai mult că, Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a ținut cont și de prevederile art. 7 alin.

(2), art. 13 și art. 24 ale Legii contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, potrivit cărora

entitatea are obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și

pasiv, cel puțin o dată pe an pe parcursul desfășurării activității sale, iar potrivit pct.

77 2), 4), 79 și 91 ale Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin Ordinul

Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29 mai 2012, entitatea are obligația de înregistrare

în evidenta contabilă lipsurile de stocuri constatate în rezultatul inventarierii și de

utilizare obligatorie a acestora la întocmirea rapoartelor financiare. Deci, lipsa

ilegalității în acțiunile Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a fost invocată chiar de la

început, iar Biroul Vamal Sud nu a demonstrat contrariul, limitându-se la

menționarea faptului că nu a fost prezentată formula de calcul a pierderii de produse

petroliere. Însă, legea fiscală permite ca întreprinderea să treacă la pierderi careva

produse, inclusiv și pe cele petroliere, însă în limitele stabilite de Ministerul

Economiei și Infrastructurii pentru produsele petroliere. Deci, limitele stabilite de

Ministerul Economiei și Infrastructurii nu trebuie să fie depășite, în caz contrar se

aplică prevederile art. 1274 Cod vamal (pentru situația din speță).

Circumstanțele expuse denotă faptul că, actele administrative – decizia de

regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și actul de audit post-vămuire nr. 1/4 din 26

aprilie 2017 au fost emise contrar legislației menționate supra și corect au fost

anulate. Mai mult, nu se poate trece cu vederea faptul că, potrivit ordinului de plată

nr. 2732 din 18 mai 2017, Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a achitat 250 872,82 lei,

drepturile de import/export achitate în avans în baza actului de audit nr. 1/4 din 26

aprilie 2017 (Vol. I, f.d.24). Potrivit ordinului de plată nr. 2731 din 18 mai 2017,

Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a achitat 889 699,47 de lei, drepturile de

import/export achitate în avans în baza actului de audit nr. 1/4 din 26 aprilie 2017

(Vol. I, f.d.25). În asemenea circumstanțe, constatându-se necesitatea admiterii

acțiunii depuse de Î.M. „Rompetrol Moldova” SA și anularea deciziei de

regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și a actului de audit post-vămuire nr. 1/4 din 26

aprilie 2017, suma de 1 140 572,29 de lei achitată de Î.M. „Rompetrol Moldova” SA

în temeiul actelor contestate, just a conchis instanța de fond că urmează a fi restituită

Î.M. „Rompetrol Moldova” SA.

Totodată, greșit a făcut trimitere instanța de fond la faptul că, potrivit pct. 400

alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005, operațiunile de

transbordare se efectuează în prezența organelor vamale. Având în vedere că Î.M.

„Rompetrol Moldova” SA nu are acces la operarea activității în Portul Internațional

Liber Giurgiulești, respectiv nu dispune de drepturi și obligații în vederea gestionării

activității în Portul Internațional Liber Giurgiulești, toată responsabilitatea privind

înregistrarea pierderilor tehnice de produse petroliere, înregistrate în Portul

Internațional Liber Giurgiulești este pusă pe seama ÎCS „Danube Logistics” SRL,

operatorul cu care Biroul Vamal Sud ar trebui să clarifice toate dubiile cu privire la

aceste aspecte.

6

În acest context, activitatea Î.M. „Rompetrol Moldova” SA s-a limitat doar la

introducere și scoaterea produselor petroliere din Portul Internațional Liber

Giurgiulești, dar operațiunile de transbordare se efectuează de ÎCS „Danube

Logistics” SRL în prezența organelor vamale. Chiar dacă concluzia dată este una

eronată, aceasta nu afectează legalitatea hotărârii, așa cum instanța de fond corect a

stabilit faptul că Biroul Vamal Sud nu a demonstrat ilegalitatea acțiunilor Î.M.

„Rompetrol Moldova” SA. Apelantul eronat a stabilit că înregistrarea pierderilor

respective sunt „acțiuni ilegale”, făcându-se referință la art. 127/4 Cod vamal, care

reglementează „scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală”,

situație în care apare obligația achitării drepturilor de import. În speță, însă nu a fost

confirmată aplicabilitatea art. 127/4 Cod vamal, așa cum produsele petroliere au fost

trecute la pierderi în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Iar, faptul că

mărfurile au fost scoase ilegal de sub supravegherea vamală, nu a fost probat, totuși

fiind aplicate penalități, instanța de fond corect stabilind faptul că ilegalitatea

scoaterii mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere vamală, nu a

fost confirmată. Deci, elementul principal întru stabilirea aplicabilității art. 127/4

Cod vamal este scoaterea ilegală a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub

supraveghere vamală. La caz, însă Biroul Vamal Sud nu a demonstrat scoaterea

ilegală de către Î.M. „Rompetrol Moldova” SA a produselor petroliere de sub

supraveghere vamală, totuși în actele emise conchide aplicabilitatea art. 127/4 Cod

vamal, ceea ce corect a dus la anularea deciziei de regularizare și a actului de audit

post–vămuire.

În asemenea circumstanțe, stabilindu-se faptul că au fost trecute la pierderi

cantități de produse petroliere datorită scăderii cantitative a mărfurilor, ca urmare a

unor factori naturali, deci, pierirea fiind involuntară, inevitabilă și licită Biroul

Vamal Sud urma să stabilească aplicabilitatea prevederilor art. 128 alin. (1) lit. i)

Cod vamal, dar nu a art. 1274 Cod vamal.

La 12 martie 2020 Biroul Vamal Sud, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de judecată a încălcat regulile de

apreciere a probelor stabilite de art.130 Cod de procedura civilă, nu a apreciat

probele la dosar reieșind din cercetarea multe aspectuală, în ansamblul și

interconexiunea lor, fiind emisă o decizie ilegală.

Instanța de apel a dat o apreciere eronată înscrisurilor anexate la materialele

dosarului atribuindu-le caracter pertinent și admisibil ce au dus la respingerea

apelului declarat și menținerea hotărârii judecătorești contestate, fără a ține cont de

limitele aplicabilității acestora și domeniul de reglementare.

A menționat că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată ceea ce

conform art. 432 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă, reprezintă temei de

declarare a recursului și de casare a deciziei.

Consideră că trimiterile pe care le-a făcut instanța de judecată la prevederile

art.127/3 Cod vamal, nu sunt aplicabile cazului, or obligația vamală conform

deciziei de regularizare contestată a apărut în temeiul art.127/4 Cod vamal pentru

faptul scoaterii ilegale a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere

vamală, și nu pentru faptul introducerii ilegale a mărfurilor pe teritoriul Republicii

7

Moldova, fapt confirmat prin temeiul juridic al emiterii deciziei de regularizare și

actului de audit post vămuire contestate.

A susținut că de către instanța de apel au fost apreciate eronat probele anexate

la materialele cauzei și au fost aplicate eronat normele de drept material.

La 14 mai 2020 copia recursului a fost expediat în adresa intimaților (f.d. 139,

vol.IV), fiind recepționată de către aceștia la 19 mai 2020, însă Î.M. „Rompetrol

Moldova” SA și ÎCS „Danube Logistics” SRL nu și-au valorificat dreptul de a

depune referință pe marginea cererii de recurs depuse de Biroul Vamal Sud.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 20 februarie 2020. Decizia

integrală a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 02

martie 2020 (f.d. 109, vol.IV).

Prin urmare, recursul depus de Biroul Vamal Sud la 12 martie 2020, a fost

depus cu respectarea termenului stabilit la art. 245 din Codul administrativ.

Prin încheierea din 26 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a numit recursul

declarat de Biroul Vamal Sud pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele dosarului și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Biroul Vamal Sud, urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 20 februarie 2020 a

Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central, și pronunțarea unei hotărâri noi de respingerea acțiunii, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii, casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

8

Conform art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinînd acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile

de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare, se atestă că, Biroul vamal Sud a dispus,

în baza ordinului de control nr. 150-O din 21 februarie 2017, efectuarea controlului

ulterior prin audit post-vămuire la ÎM „Rompetrol Moldova” SA, în vederea

verificării corectitudinii declarării mărfurilor și plasării în/din destinația vamală

Zona Antreprenoriatului Liber și Portul Internațional Liber Giurgiulești, pentru

perioada anilor 2013-2016.

Conform actului de audit post vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, a fost

consemnat că în actele contabilității ÎM „Rompetrol Moldova” SA privind evidența

stocurilor de mărfuri importate conform declarațiilor vamale perfectate în perioada

anilor 2013 - 2016, sunt constatate pierderi de produse petroliere în cantități de: 30

900 kg motorină Euro, 575 kg benzină RON 95, 1 849 kg benzină 92 pentru anul

2013; 23 575 kg motorină Euro 5, cantitate de 6 365 kg benzină premium 95,

cantitatea de 6 461 kg benzină regular 92 pentru perioada anului 2014; 10 646 kg

benzină premium 95 și motorină Euro 5 în cantitate de 84 202 kg, pierderile de

produse petroliere pentru anul 2015. Pierderile de produse petroliere au fost

constatate și aprobate prin acte de treceri la pierderi întocmite de o comisie a ÎM

„Rompetrol Moldova” SA de comun cu ÎCS „Danube Logistics” SRL, proprietarul

rezervoarelor de produse petroliere în Portul Internațional Liber Giurgiulești. Astfel,

Biroul vamal Sud a calculat drept neachitate obligațiile vamale în valoare de 889

699,47 lei, inclusiv: taxa pentru proceduri vamale 6 098,25 lei, accize 485 435,84

lei, TVA 398 165,38 lei și penalitatea pentru întârziere în sumă de 250 872,82 lei

(Vol. I, f.d.12-14).

Prin decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017, emisă de Biroul vamal Sud,

au fost stabilite obligații vamale ÎM „Rompetrol Moldova” SA în mărime de 1 140

572,29 lei (Vol. II, f.d.2-5).

La data de 15 mai 2017 ÎM „Rompetrol Moldova” SA s-a adresat cu cerere

prealabilă către Serviciul Vamal, prin care a solicitat anularea deciziei de

9

regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și a Actului de audit post vămuire nr. 1/4 din 26

aprilie 2017, ca fiind nefondate și ilegale (Vol. I, f.d.15-17).

Prin scrisoarea nr. 28/11-7598 din 08 iunie 2017, recepționată de ÎM

„Rompetrol Moldova” SA la data de 12 iunie 2017, Serviciul Vamal a respins

cererea ÎM „Rompetrol Moldova” SA, ca fiind neîntemeiată (Vol. I, f.d.18).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 12 iulie 2017, ÎM

„Rompetrol Moldova” a solicitat anularea actului de audit post-vămuire nr. 1/4 din

26 aprilie 2017, decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și restituirea sumei.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 20 februarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, a admis acțiunea depusă de Î.M. „Rompetrol

Moldova” SA împotriva Biroului Vamal Sud, intervenient accesoriu ÎCS „Danube

Logistics” SRL privind anularea actului administrativ.

S-a anulat decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și actul de audit post-

vămuire nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, ca fiind ilegale, cu restituirea Î.M. „Rompetrol

Moldova” SA a sumei de 1 140 572,29 de lei.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Biroul Vamal Sud și s-a menținut hotărârea din 20 februarie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

ierarhic inferioare este greșită, fiind stabilită greșit starea de fapt în prezenta cauză,

aplicând și interpretând eronat normele de drept material pertinente, motiv din care

recursul urmează a fi admis.

Conform art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2010 (în vigoare la data emiterii actului administrativ ce se solicită

a fi anulat), actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul

în care: este ilegal ca fiind emis contrar prevederilor legii, este ilegal ca fiind emis

cu încălcarea competenței și este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii

stabilite.

Din sensul normei legale enunțate rezultă că, orice act administrativ, pentru a

fi considerat unul legal, trebuie să fie emis cu respectarea condițiilor enunțate și,

anume, să fie emis cu respectarea prevederilor legale, de către o autoritate publică

competentă și conform procedurii stabilite, iar neîndeplinirea oricărei dintre aceste

trei condiții indică la ilegalitatea actului administrativ emis. Or, autoritățile publice

trebuie să depună o diligență maximă în aprecierea elementelor de fapt și de drept,

care fundamentează emiterea actului administrativ în strictă conformitate cu

procedural legal stabilită.

Conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000 (în

vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl

constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este

vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de

autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi și

subdiviziunile autorităților publice, funcționarii din structurile specificate la lit. a) și

b).

10

În conformitate cu art. 14 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din

10.02.2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-

o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea

nu dispune altfel.

Potrivit art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din 10.02.2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de

contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate.

Cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea

dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu

dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea

prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se

solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege

pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ,

în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Materialele cauzei denotă faptul că în baza actului de audit post vămuire nr. 1/4

din 26 aprilie 2017, Biroul Vamal Sud a emis Decizia de regularizare nr. 87 din 11

mai 2017.

În dezacord cu aceasta, la 15 mai 2017 ÎM „Rompetrol Moldova” SA s-a

adresat cu cerere prealabilă către Serviciul Vamal, prin care a solicitat anularea

deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 și a actului de audit post vămuire nr.

1/4 din 26 aprilie 2017, ca fiind nefondate și ilegale (Vol. I, f.d.15-17).

Prin scrisoarea nr. 28/11-7598 din 08 iunie 2017, recepționată de ÎM

„Rompetrol Moldova” SA la data de 12 iunie 2017, Serviciul Vamal a respins

cererea ÎM „Rompetrol Moldova” SA, ca fiind neîntemeiată (Vol. I, f.d.18).

Astfel, înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 12 iulie 2017,

reclamantul s-a încadrat în termenul prevăzut de legislația în vigoare, de 30 zile de

la data primirii răspunsului la cererea prealabilă.

În conformitate cu art. 22 Cod vamal, trecerea mărfurilor și mijloacelor de

transport peste frontiera vamală se efectuează în dependență de destinația vamală în

care sînt plasate, conform procedurii stabilite de prezentul cod și de alte acte

normative.

La rândul său, art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la Portul Internațional Liber

„Giurgiulești” nr. 8 din 17 februarie 2005, pe teritoriul Portului Internațional se

stabilește regimul de declarare vamală obligatorie a mărfurilor (serviciilor) introduse

pe și scoase de pe acest teritoriu.

Conform art. 1 alin. (23) Cod vamal, declarație vamală - actul unilateral prin

care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de legislația vamală,

voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală.

Prin urmare, produsele petroliere ce au fost introduse pe teritoriului Portului

Internațional Liber Giurgiulești (în continuare PILG) de către intimat în perioada

11

supusă auditului post vămuire pentru perioada 2013-2016 au fost plasate în baza

DVM de plasare (Im7) în regim vamal 7800 care conform anexei nr.11 la Normele

tehnice de imprimare, utilizare și completare a declarației vamale în detaliu aprobate

prin ordinul Serviciului Vamal nr.346-o din 2009 regimul vamal 7800 semnifică

„Plasarea mărfurilor străine în destinația vamală zonă liberă” destinație aleasă și

declarată de însuși agentul economic în baza actului unilateral de voință (declarația

vamală).

Conform art. 1 alin. (17) Cod vamal, regim vamal - totalitatea reglementărilor

vamale care determină statutul mărfurilor și al mijloacelor de transport în funcție de

scopul operațiunii și de destinația mărfurilor.

Art. 1811 alin. (1)-(2) Cod vamal, prevede că, controlul ulterior se bazează pe

administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale în vederea

asigurării aplicării corecte a legislației și confirmării sau infirmării conformării

declarantului la aceasta.

Controlul ulterior este efectuat de organele vamale, conform procedurii stabilite

de Guvern, prin auditul postvămuire sau reverificarea declarației vamale, pe o

perioadă ce nu depășește termenul de prescripție stabilit la art. 127 alin. (10).

La acest capitol, Colegiul reține că regimul 7800 declarat la rubrica 37 a DVM

de plasare (IM7) prescrie că ÎM „Rompetrol Moldova” SA în calitate de declarant al

mărfurilor în PILG au statutul de mărfuri străine, scopul operațiunii fiind plasarea în

zona economică liberă, cu destinația de import definitiv pe cealaltă parte a

teritoriului Republicii Moldova, în scopul comercializării cu amănuntul prin

intermediul stațiilor PECO deținute pe teritoriul Republicii Moldova, în baza

declarațiilor de închidere (IM4) a regimului vamal 7800 prin regimul vamal 4078 –

importul mărfurilor anterior plasate în zona liberă.

Conform pct. 45, 46 din secțiunea 3 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor

vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea de

Guvern nr. 1140 din 02.11.2005, supravegherea vamală cuprinde orice acțiune a

organelor vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale și a altor

norme aplicabile mărfurilor și mijloacelor de transport aflate sub supraveghere

vamală.

Sînt supuse supravegherii vamale: a) mărfurile, mijloacele de transport și

bunurile nevămuite la intrarea în țară; b) mărfurile și bunurile aflate în regimuri

suspensive; c) navele sub pavilion străin și aeronavele străine, pe timpul

staționării în apele teritoriale sau în porturi și, după caz, pe aeroporturi; d) mărfurile

care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile și au fost puse în liberă circulație

cu acordarea de facilități fiscale și vamale.

În acest context, instanța de recurs subliniază că, reieșind din declarațiile

vamale prezentate de către ÎM „Rompetrol Moldova” SA pentru perioada anilor

2013-2016, rezultă că produsele petroliere de origine străină fiind plasate în PILG

în regim vamal 7800 destinate importului ulterior pe cealaltă parte a teritoriului

Republicii Moldova – sunt sub supraveghere vamală.

Conform prevederilor pct. 340 al Regulamentului menționat, mărfurile străine

care se introduc în zonele libere în vederea depozitării, fără ca acestea să fie supuse

unor operațiuni de prelucrare, se plasează în zonă liberă pe baza declarației vamale

de tranzit emise de un birou (post) vamal de frontieră și a declarației de plasare avînd

regimul vamal extins 7800.

12

Iar, potrivit Anexei nr.11 la Norme tehnice privind imprimarea, utilizarea și

completarea declarației vamale în detaliu, codul procedurii vamale „4078” semnifică

import definitiv a mărfurilor străine plasate anterior în destinația vamală „zonă

liberă” sau în alte ZEL.

Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că, după efectuarea

importului definitiv pe restul teritoriului conform destinației declarate de ÎM

„Rompetrol Moldova” SA se închide cu regimul vamal 4078, prin urmare, produsele

străine, la caz produsele petroliere plasate în PILG de către reclamant, reieșind din

statutul mărfurilor, originea, destinația vamală declarată și regimul vamal ales, se

află sub supraveghere vamală.

Reieșind din pct. 47 lit. f) al Regulamentului citat, supravegherea vamală se

realizează prin control ulterior efectuat în conformitate cu prevederile secțiunii 291

din Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 și titlului V

capitolul 11 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

La caz, Biroul vamal Sud a realizat prin controlul ulterior așa cum prescrie art.

1 pct. 21/1 Cod vamal, verificarea operațiunilor efectuate de reclamant în perioada

anilor 2013-2016, a informațiilor din declarațiile vamale perfectate și din

documentele însoțitoare la acestea, verificarea existenței și conformității

documentelor prevăzute pentru derularea unei destinații vamale sau regim vamal

declarat, examinarea contabilității și a tuturor documentelor și datelor sub orice

formă, inclusiv computerizată, care se raportează la operațiunile vamale provenite

din comerțul internațional or la alte operațiuni comerciale anterioare.

Art. 1274 Cod vamal, statuează apariția obligației vamale la scoaterea ilegală a

mărfurilor de sub supravegherea vamală, care prescrie că, la scoaterea ilegală a

mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere vamală, obligația

vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase de sub supravegherea vamală.

Plătitor vamal este persoana care scoate ilegal mărfurile de sub supravegherea

vamală. Răspund solidar cu plătitorul: a) persoanele care au participat la scoaterea

ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală și care știau sau ar fi trebuit să știe

că scoaterea acestora este ilegală; b) persoanele care au dobîndit ori au deținut

mărfurile în cauză și care știau sau ar fi trebuit să știe, la data achiziționării sau

primirii mărfurilor, că acestea au fost scoase ilegal de sub supravegherea vamală.

Dacă obligația vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut

beneficia de un tratament tarifar preferențial, cuantumul obligației vamale se

determină prin aplicarea acestui tratament preferențial.

La acest capitol, Colegiul reiterează că, potrivit actului de audit post vămuire

nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, în actele contabilității ÎM „Rompetrol Moldova” SA

privind evidența stocurilor de mărfuri importate conform declarațiilor vamale

perfectate în perioada anilor 2013-2016, au fost constatate pierderi de produse

petroliere în cantități de: 30 900 kg motorină Euro, 575 kg benzină RON 95, 1 849

kg benzină 92 pentru anul 2013; 23 575 kg motorină Euro 5, cantitate de 6 365 kg

benzină premium 95, cantitatea de 6 461 kg benzină regular 92 pentru perioada

anului 2014; 10 646 kg benzină premium 95 și motorină Euro 5 în cantitate de 84

202 kg, pierderile de produse petroliere pentru anul 2015. Pierderile de produse

petroliere au fost constatate și aprobate prin acte de treceri la pierderi întocmite de o

comisie a ÎM „Rompetrol Moldova” SA de comun cu ÎCS „Danube Logistics” SRL,

proprietarul rezervoarelor de produse petroliere în Portul Internațional Liber

13

Giurgiulești, fiind reflectate prin formula contabilă Dt 714.4, 714.7, Ct 217.1. Astfel,

Biroul vamal Sud a calculat drept neachitate obligațiile vamale în valoare de 889

699,47 lei, inclusiv: taxa pentru proceduri vamale 6 098,25 lei, accize 485 435,84

lei, TVA 398 165,38 lei și penalitatea pentru întârziere în sumă de 250 872,82 lei

(Vol. I, f.d.12-14).

Iar, prin decizia de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017, emisă de Biroul vamal

Sud, au fost stabilite obligații vamale ÎM „Rompetrol Moldova” SA în mărime de 1

140 572,29 lei (Vol. II, f.d.2-5).

Reieșind din cele relatate supra și având în vedere că mărfurile introduse și care

se află pe teritoriul PILG sunt sub supraveghere vamală, constatându-se lipsuri de

mărfuri aflate pe teritoriul PILG, obligația vamală apare în baza art. 1274 Cod vamal,

astfel, acțiunile organului vamal de efectuare a controlului de audit post-vămuire

asupra mărfurilor plasate în PILG de către ÎM „Rompetrol Moldova” SA si respectiv

emiterea deciziei de regularizare în privința intimatului este justificată și corespund

în totalitate cadrului legal.

Așadar, organul vamal a stabilit cu certitudine lipsa cantității de produse

petroliere plasate în PILG și reflectate în actul de audit post-vămuire întocmit în baza

actelor de treceri la pierderi, a proceselor verbale de constatare a lipsurilor, a actelor

de inventariere și datelor contabile puse la dispoziția organului vamal de către ÎM

„Rompetrol Moldova” SA. Prin urmare, actele menționate au confirmat lipsa de

facto a produselor petroliere, precum și scoaterea de sub supraveghere vamală a

acestor cantități de produse petroliere.

Cu referire la argumentele reclamantului că cantitățile de produse petroliere

plasate în PILG apreciate ca lipsuri și că ar fi scoase ilegal de sub supraveghere

vamală, de fapt sînt pierderile tehnice de produse petroliere, Colegiul le reține ca

fiind declarative și neîntemeiate or, pierderile de produse petroliere ar putea fi

considerate ca pierderi de ordin tehnic, doar în cazul în care acestea sunt dovedite în

strictă conformitate cu procedurile legale prescrise, prin documente pertinente și

care demonstrează temeinic cantitatea ce a fost trecută la pierderi datorită evaporării,

cantitatea ce a fost pierdută la descărcare/încărcare, ce cantitate este pierdută la

cîntar etc. și care este formula de calcul, unde este prevăzută/ aprobată etc.

Completul specializat denotă că, pierderile cantitative de produse petroliere ar

putea avea caracter normal, involuntar, inevitabil și licit, așa după cum invocă

reclamantul, doar în cazul în care aceste cantități ar putea fi calculate și confirmate

cu metodologic/formulă sau tehnici de calcul recunoscute și aprobate în ordinea

stabilită de legislație, în acest sens fiind reținute ca temeinice argumetele expuse de

recurent în motivarea recursului.

Cu toate acestea intimatul nu a prezentat după care formulă de calcul exactă au

fost constatate pierderile de produse petroliere, care factorii au determinat

perisabilitatea acestora și în ce cantitate exact, astfel încât organul vamal să poată

verifica corectitudinea constatărilor reflectate de acesta în actele dc treceri la pierderi

și datele contabile puse la dispoziția organului vamal.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat că reclamantul nu a prezentat probe

justificative care confirmă statutul pierderilor depistate de organul vamal, la fel nu a

fost prezentat actul, formula de calcul exactă prin care au fost constatate pierderile

de produse petroliere, care factori au determinat perisabilitatea acestora și în ce

cantitate exact.

14

În conformitate cu pct. 347 al Regulamentului de aplicare a destinațiilor vamale

prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern

nr. 1140 din 02.11.2005, persoana care efectuează operațiuni cu mărfurile plasate în

zona liberă este obligată să țină evidența operativă a mărfurilor și să o pună la

dispoziția organelor vamale pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidențe în

momentul în care sînt introduse în locurile sau în încăperile deținute de persoana în

cauză.

Mai mult, conform prevederilor pct. 333 al Regulametului, pentru mărfurile

străine plasate în zona liberă care dispar pe durata staționării în acest teritoriu,

responsabil de plata drepturilor vamale de import este rezidentul zonei libere sub

responsabilitatea căruia se găseau, în mod legal, mărfurile la data dispariției lor.

În această ordine de idei, Colegiul notează că reclamantul, fiind beneficiar al

facilităților acordate era obligat să țină evidența produselor petroliere cu scutiri în

condițiile pct. 347 al Regulamentului menționat.

În acest context, Colegiul remarcă că, lipsa declarații vamale de închidere

legală a regimului vamal de plasare a mărfurilor respectiv prin import definitiv

reieșind din regimul facilitar acordat pentru produse petroliere (sau alte modalități

de probare a faptului utilizării acestora), precum și faptul că apariția obligației

vamale a survenit drept urmare a constatării lipsei anumitor cantități de produse

petroliere plasate în PILG și casării acestora neîntemeiate, probează faptul scoateri

incorecte a produselor petroliere de sub supraveghere vamală.

Prin urmare, verificând legalitatea actului contestat, prin prisma temeiurilor

anulării actului administrativ stabilite de prevederile art. 26 al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, Colegiul conchide că decizia de

regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 este legală, fiind emisă conform prevederilor

legii, cu respectarea compentenței și procedurii stabilite.

Cu referire la cerința reclamantului privind ilegalitatea actului de audit post-

vămure nr. 1/4 din 26 aprilie 2017, care a stat la baza emiterii deciziei de regularizare

nr. 87 din 11 mai 2017, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că actul contestat

nu este o decizie, dar un act preparator, care a stat la baza unei decizii, care nu a

stabilit sancțiuni, astfel, în temeiul art. 3, 14, 16, 17, 24 al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10.02.2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), nu poate

fi invocată ilegalitatea acestui act.

Cu referire la pretenția reclamantului privind restituirea sumei de 1 140 572, 29

de lei achitate în baza deciziei de regularizare, instanța de recurs notează că, așa cum

pretenția de baza privind anularea deciziei de regularizare nr. 87 din 11 mai 2017 a

fost respinsă ca neîntemeiată, fiind un act emis în corespundere cu legislația în

vigoare, pretenția privind restituirea sumei de 1 140 572, 29 de lei se va respinge ca

fiind subsidiară cerinței de bază a acțiunii înaintate de ÎM „Rompetrol Moldova”

SA.

Împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus, determină Colegiul să conchidă

că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare este neîntemeiată, din care

considerente aceasta nu poate fi menținută.

În contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că decizia din 20

februarie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 20 februarie 2019 a

15

Judecătoriei Cahul, sediul Central urmează a fi casate, cu emiterea unei hotărâri noi

de respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Biroul Vamal Sud.

Se casează integral decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și se pronunță o

hotărâre nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă

„Rompetrol Moldova” Societate pe Acțiuni împotriva Biroului Vamal Sud, persoană

terță Întreprinderea cu Capital Străin „Danube Logistics” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la anularea deciziei de regularizare, a actului de audit post-

vămuire și restituirea sumei, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

16