3rh-5/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- doar sentinta irevocabila si cea care se refera la subiecti speciali care sa fi fost condamnati in legatura cu examinarea cauzei, poate servi ca temei pentru revizuirea unui act judiciar in temeiul art. 449 lit.a CPC
3rh-5/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE cu privire la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire depusă de Firma de Producere și Comerț „Valah” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Firma de Producere și Comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Cahul, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Megatrans International”, Societatea cu Răspundere Limitată „Romis Trans”, Societate cu Răspundere Limitată „Cristranscom” și Societatea cu Răspundere Limitată „Ist-Logistic” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție (Dosarul nr. 3rh-5/23 NR. PIGD 2-18068832-01-3rh-29122022) Doar sentința irevocabilă și cea care se referă la subiecți speciali care să fi fost condamnați în legătură cu examinarea cauzei, poate servi ca temei pentru revizuirea unui act judiciar în temeiul art. 449 lit. a) Cod procedură civilă.
Circumstanțele invocate de către revizuent nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) Cod procedură civilă. Judecătoria Cahul (D. Bosîi) Curtea de Apel Cahul ( V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii) Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, A. Cobăneanu, N. Craiu, V. Burduh, M. Pitic) 03 septembrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Firma de producere și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 25 februarie 2016 FPC „Valah” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Cahul cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 19 ianuarie 2016 a fost informată de către Biroul vamal Cahul despre emiterea deciziei de regularizare nr.01 din 04 ianuarie 2016 cu privire la apariția obligației vamale, în temeiul procesului-verbal de reverificare nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, ca urmare a efectuării reverificării declarațiilor vamale.
A menționat că, conform deciziei enunțate, i-au fost calculate spre încasare drepturile de export în sumă de 1443188,61 de lei pentru operațiunile de vămuire a mărfurilor exportate de către SRL „Ist-Logistic”, inclusiv plata de bază - 976281,75 de lei și penalitatea - 466906,86 de lei.
A considerat decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către Biroul vamal Cahul ca ilegală și neîntemeiată.
A susținut că, declarațiile vamale nr. 2514I2850 din 15 iulie 2011, nr.2514I2972 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2974 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2979 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2980 din 21 iulie 2011 indicate în decizia de regularizare nr.01 din 04 ianuarie 2016 au fost perfectate în perioada anului 2011 pentru SRL „Ist-Logistic” prin intermediul brokerului vamal SRL „Valah” în regim vamal de export.
A afirmat că, conform p. 5.3.1. și 5.3.2. din contractul de prestări servicii nr.4437 din 08 noiembrie 2010, SRL „Ist-Logistic” este obligată să prezinte documentele necesare vămuirii și să asigure ca marfa să fie însoțită de documentele autentice și veridice privitor la denumirea, valoarea în vamă, cantitatea, originea mărfurilor și unităților de transport.
A relevat că, conform declarațiilor vamale de export, au fost percepute drepturile de export, conform art. 123 din Codul vamal, achitate nemijlocit de către declarant, SRL „Ist-Logistic”, care a exportat mărfurile de pe teritoriul Republicii Moldova, cărora a fost acordat liberul de vamă la export, în speță, mărfurile au fost scoase de pe teritoriul vamal în aceeași stare, în care acestea se aflau la data înregistrării declarației vamale de export. 2
A mai relevat că, în cazul dat, SRL „Valah” a respectat prevederile legale, cu asigurarea tranzitării mărfurilor până la biroul de destinație (post vamal Tudora-Starokazacie), fără a cauza prejudicii statului.
A indicat că, la momentul perfectării declarației vamale de export, anul 2011 și până în prezent, n-au fost depistate careva încălcări prevăzute de art. 231 alin. (6) și 232 din Codul vamal, dat fiind faptul că, în acțiunile brokerului vamal n-au fost găsite elemente constitutive ale contravenției și prin urmare, nu pot fi înaintate careva pretenții sub forma obligațiunilor de plată față de FPC „Valah” SRL, care în acest caz nu este responsabil de diminuare de sume spre plată sau alte încălcări.
A declarat că, responsabil de tranzitul mărfurilor este titularul operațiunii de tranzit, care este persoana în numele căreia s-a întocmit declarația vamală (declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privința declarației vamale, drepturile și obligațiile persoanei menționate anterior (declarantului).
A notat că, mărfurile, care au fost încărcate și expediate de la postul vamal „Vulcănești intern (inel. ZAL „Valcanes”) (2514)” și la ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova la postul vamal Tudora-Starokazacie, au fost verificate de către inspectorii ambelor posturi vamale, careva suspecții asupra mărfurilor transportate n-au apărut, ultimele fiind intacte și sigilate.
A susținut că, în partea „concluzii” a procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015 organul de control a menționat că, la finalizarea reverificării, conform declarației nr. 3/3/15 din 16 decembrie 2015, au fost restituite toate actele și documentele puse la dispoziție organului vamal. Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale a fost întocmit în 2 exemplare, dintre care un exemplar, înregistrat sub nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, a fost lăsat unității verificate.
A afirmat că, inspectorii Biroului vamal Cahul nu s-au prezentat în cadrul FPC „Valah” SRL pentru efectuarea reverificării declarațiilor vamale, n- au efectuat reverificarea documentelor, nu au solicitat de la companie prezentarea acestora și nici nu le-au ridicat.
A relevat că, ridicarea acestora nici nu putea fi executată pe motiv că, în anul 2012, de către organul de urmărire penală al Serviciului Vamal au fost ridicate toate declarațiile perfectate și facturile fiscale în cadrul dosarului penal intentat în privința SRL „Ist-Logistic”.
A considerat acțiunile întreprinse de către Biroul vamal Cahul intenționate, nefondate și ilegale, iar concluziile eronate.
A solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către Biroul vamal Cahul.
Prin încheierea din 25 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, au fost atrase în proces SRL „Megatrans International”, SRL „Romis Trans” și SRL „Cristranscom” în calitate de intervenienți accesorii.
Prin încheierea din 25 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost atrasă 3 în proces SRL „Ist-Logistic” în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 19 august 2016 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă acțiunea depusă de către FPC „Valah” SRL și a fost anulată decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către Biroul vamal Cahul.
Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat de către Biroul vamal Sud și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Prin decizia din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Biroul vamal Sud, au fost casate integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța supremă a reținut că în perioada 09 martie 2015- 30 noiembrie 2015, Biroul vamal Cahul a efectuat controlul ulterior planificat prin reverificare a declarațiilor vamale perfectate in perioada anilor 2011-2012 de către SRL ,, Valah ” în numele SRL „Ist-Logistic ”.
In urma efectuării controlului enunțat și în baza informației suplimentare parvenite din partea Autorității Vamale din Ucraina în adresa Biroului vamal Cahul prin scrisoarea SV nr. 28/27-13082 din 29 octombrie, s-a constatat cu certitudine că, la sosire în Postul vamal Starokazacie-Tudora, mărfurile din declarațiile vamale nr.251412980 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de nr.251412979 din 21 iulie 2011, cu mijlocul nr. 251412974 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de de transport n.d.i. XXXXX, transport n.d.i. XXXXX, transport n.d.i. XXXXX, nr. 251412972 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX și nr. 251412850 din 15 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX, lipseau în mijloacele de transport enunțate.
De asemenea, s-a constatat că, mărfurile din declarațiile vamale enunțate au fost tranzitate pe teritoriul Republicii Moldova în baza declarațiilor vamale de tranzit nr. TI237 din 21 iulie 2011, TI236 din 21 iulie 2011, TI235 din 21 iulie 2011, TI234 din 21 iulie 2011; TI 159 din 15 iulie 2011, fiind întocmit procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015.
S-a indicat că din materialele dosarului rezultă că, în declarațiile vamale de tranzit nr. TI237 din 21 iulie 2011, TI236 din 21 iulie 2011, TI235 din 21 iulie 2011, TI234 din 21 iulie 2011 și TI 159 din 15 iulie 2011, în rubrica 50, principalul obligat este FPC „ Valah” SRL.
La 29 decembrie 2022 FPC „Valah” SRL a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea rejudecării recursului, invocând existența temeiurilor prevăzute de art.449 lit. a) și b) CPC.
În motivarea cererii de revizuire a indicat că potrivit deciziei contestate cu revizuire, unicul temei pentru adoptarea soluției de respingere a acțiunii revizuentului a servit faptul că mărfurile din declarațiile vamale de export- nr.2514I2980 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX 4 nr.2514I2979 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX, nr. 251412974 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX, nr. 251412972 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX și nr. 251412850 din 15 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. XXXXX, la sosire în Postul vamal Tudora-Starokazacie lipseau în mijloacele de transport enunțate.
Prin urmare, instanța supremă a considerat ca fiind determinant pentru a constata existența obligației vamale anume faptul că mărfurile declarate ar fi fost lipsă la momentul prezentării unităților de transport la punctul vamal ucrainean.
Subsecvent, se constată că răsturnarea prin probe recent dobândite, necunoscute anterior, a prezumției nominalizate, apreciate ca fiind determinantă pentru soluția instanței, constituie temei de revizuire a deciziei judecătorești, deoarece în acest mod s- ar înlătura o eroare fundamentală admisă la judecarea precedentă a cauzei din motivul necunoașterii probei invocate prin revizuire, conform exigențelor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.
În acest context revizuientul a menționat că la 30 septembrie 2022 a recepționat prin intermediul poștei, scrisoarea Serviciului de Securitate al Ucrainei, Direcția serviciului de securitate al Ucrainei în regiunea Odesa, nr. 65/16/H-295/41/48 din 19 septembrie 2022, prin care a fost informată despre următoarele circumstanțe relevante: „Secția de Investigații din cadrul Direcției a efectuat o cercetare prealabilă în dosarul penal nr. 954 din 01.08.201 1, cu privirea la învinuirea cetățeanului Republicii Moldova, Corneguta Arcadii, fiul lui Mihail, născut la 20.03.1968, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în al. 3 art. 27, al. 2 art. 15, al. 2 art. 201 din Codul penal al Ucrainei, cetățenilor Republicii Moldova Ceban Artur, fiul lui Simion, născut la 06.06.1974, Necitailov Victor, fiul lui Vasile, născut la 12.05.1954, Crangaci Gheorghe, fiul lui Tudor, născut la 16.08.1949, Malai Ștefan, Jiul lui Petru, născut la 04.09.1957, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la al. 2 art. 15, al. 2 art. 201 din Codul penal al Ucrainei.
În cursul cercetării preliminare în dosarul penal, de asemenea, au fost ridicate corpuri delicte: mijloace de transport - autovehicul de marca XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; remorca cu numărul de înmatriculare XXXXX; autovehicul de marca XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; cu numărul de înregistrare XXXXX; autovehicul XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; remorca cu numărul de înregistrare XXXXX; autovehicul marca XXXXX numărul de înmatriculare XXXXX, precum și bunuri de larg consum, care erau transportate în mijloacele de transport sus-indicate cu disimularea de controlul vamal - „pantofi pentru copii „Șalunișka ”, în stoc 1012 perechi; „Încălțăminte pentru femei” în stoc 1.510 perechi; „Șosete tricotate pentru bărbați și femei Nike, Adidas, Puma”, în stoc 55.570 perechi; „Șosete tricotate pentru copii Nike, Adidas, Puma”, în stoc 46.000 de perechi; „Șosete tricotate pentru bărbați „DILEK, SOCKS”, în stoc 44.000 de perechi; „șosete tricotate bărbați „Jitomir. Șosete bărbați”, în stoc 48.000 de perechi; Șosete tricotate 5 pentru copii „Stilniajki”, în stoc 4.700 de perechi; „Șosete tricotate pentru copii ELTEKS. Kid Socks”, în stoc 4100 perechi; „Ghetre tricotate pentru femei”, în stoc 300 de perechi; „Colanți tricotați pentru femei”, în stoc 2100 de perechi; „Șosete bărbați tricotaje „Ogonek. MUN'S socks”, în stoc 43.200 perechi; „Șosete pentru bărbați, terry, tricotaje „Lux, Russkaia zima. Șosete bărbați terry ”, în stoc 46.080 perechi; „Ghetre tricotate”, în total 1900 de perechi; „Ghetre tricotaje pentru femei”, în stoc 780 de perechi; „Ghetre tricotate pentru femei”, în stoc 70 de perechi; „Șosete tricotaje pentru bărbați ”, în stoc 240 perechi; „șosete tricotate pentru bărbați”, în stoc 2100 perechi; „ Ghetre tricotate pentru copii”, în stoc 9240 perechi; „Colanți tricotați”, în stoc 890 de perechi, în sumă totală de 1.325.997,85 UAH.
La 05 decembrie 2011, Judecătoria Belgorod-Dnestrovsc din regiunea Odesa a emis un verdict de vinovăție, conform căruia: autovehiculul XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; remorca cu număr de înregistrare XXXXX; autovehiculul XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; remorca cu număr de înregistrare XXXXX; autovehiculul XXXXX număr de înmatriculare XXXXX; remorca cu numărul de înmatriculare XXXXX - de a restitui directorului societății „CRISTRANSCOM SRL”, cetățean al Republicii Moldova, Rapcea Serghei, fiul lui Dionis; autovehiculul XXXXX, număr de înmatriculare XXXXX - de restituit companiei „ROMIS-TRANS” SRL cetățeanului Republicii Moldova Necitailo Victor, fiul lui Vasile, născut la 12.05.1954; bunurile de larg consum, specificate mai sus - vor fi confiscate în venitul statului în conformitate cu procedura stabilită.”
Revizuentul consideră că informațiile descrise în scrisoarea nominalizată sunt determinate pentru soluționarea pricinii, deoarece denotă cert că constatarea fundamentală a instanței de recurs din decizia contestată referitoare la lipsa în mijloacele de transport enunțate a mărfurilor vizate în declarațiile vamale invocate în decizia de regularizare la sosire în Postul vamal Tudora-Starokazacie este răsturnată/combătută în contextul în care se atestă că în cadrul unui dosar penal investigat de autoritățile ucrainene aferent circumstanțelor specifice prezentei pricini s-a constatat prin sentință irevocabilă, datată cu 05 decembrie 2011, existența în unitățile de transport corespunzătoare a mărfurilor, acestea fiind transportate prin contrabandă pe teritoriul Ucrainei.
În acest sens revizuentul a prezentat sentința nr. 1-644/11 a Judecătoriei raionale Belgorod Dnestrovsk a regiunii Odessa, Ucraina, potrivit căreia un grup organizat de persoane, inclusiv șoferii care transportau mărfurile specificate în declarațiile vamale sus-indicate au ajuns la postul vamal Tudora (Republica Moldova) și după ce au trecut controlul vamal și cel de frontieră au părăsit teritoriul Republicii Moldova și s-au îndreptat la punctul vamal Starokazacie (Ucraina), unde au staționat pe drumul de acces între aceste două posturi internaționale, plasându-se în rîndul mijloacelor de transport, care așteptau să între pe teritoriul Ucrainei.
Până la intrarea pe teritoriul Postului vamal Starokazacie (Ucraina), 6 șoferii au rupt sigiliile aplicate de autoritățile vamale ale Republicii Moldova de pe containerele în care se afla marfa respectivă.
În continuare, a susținut revizuentul că în timpul trecerii controlului vamal în Postul vamal Starokazacie (Ucraina) conducătorii auto au declarat colaboratorului vamal al Ucrainei despre lipsa mărfurilor în aceste containere, iar acesta din urmă, fiind indus, potrivit sentinței nominalizate, în eroare, a introdus aceste date în sistemul informațional al bazei de date „Инспектор- 2006” ГТCY, persoanele respective, unitățile de transport și mărfurile fiind reținute ulterior de către autoritățile ucrainene.
Relevant consideră revizuentul, că învinuiții au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate și modalitatea în care au acționat, inclusiv existența mărfii transportate, ce a fost stabilită și de organul penal al Ucrainei, marfa respectivă fiind confiscată, într-un final, în beneficiul statului Ucrainean.
Prin urmare, susține că informația invocată de organul vamal al Republicii Moldova în decizia de regularizare contestată despre lipsa mărfurilor specificate în declarațiile vamale nominalizate supra s-a datorat acțiunilor infracționale ale terților și unei erori admise la introducerea în sistemul informațional al Ucrainei a datelor privind lipsa mărfurilor transportate.
A indicat că existența în natură a mărfurilor specificate în declarațiile vamale, imputate revizuentului ca fiind inexistente denotă admiterea unei erori fundamentale atât la momentul adoptării deciziei de regularizare contestate, cât și la momentul emiterii deciziei instanței supreme, admise din motive independente de voința revizuentului, dar care dovedește cert că dispozițiile art. 48 alin. (2) Cod vamal, în baza căreia instanța de recurs a stabilit existența obligației pecuniare a revizuentului pe motivul lipsei mărfurilor este inaplicabil speței.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
40. Art. 446 din Codul de procedură civilă: „Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.186¹ pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”
Art. 447 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Sânt în drept să depună cerere de revizuire: a) pârțile și alți participanți la proces.”
Art. 448 din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu- 7 se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.”
Art. 449 lit. a și b) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;”
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
46. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, inițial cererea de revizuire a fost numită spre examinare în complet din cinci judecători, însă, având în vedere modificările ulterioare ce vizează activitatea Curții Supreme de Justiție, în vigoare începând cu 16 august 2024, cererea de revizuire depusă de SRL „Valah” se examinează în complet de trei judecători. Analizând materialele cauzei deduse judecății, în coroborare cu cadrul normativ pertinent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de SRL „Valah” urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibilă, din considerentele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.
Completul notează că motivele revizuirii sânt prevăzute limitativ de art. 449 CPC, hotărârea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialele dosarului existente la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării. Deci, pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecății finalizată cu pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se solicită.
Instanța de revizuire atestă că, SRL „Valah” solicită revizuirea deciziei din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție și invocând temeiul de revizuire prevăzut la art. 449 lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, a menționat că prin sentința nr. 1-644/11 a Judecătoriei raionale Belgorod Dnestrovsk a regiunii Odessa, Ucraina, un grup organizat de persoane, inclusiv șoferii care transportau mărfurile 8 specificate în declarațiile vamale sus-indicate au ajuns la postul vamal Tudora (Republica Moldova) și după ce au trecut controlul vamal și cel de frontieră au părăsit teritoriul Republicii Moldova și s-au îndreptat la punctul vamal Starokazacie (Ucraina), unde au staționat pe drumul de acces între aceste două posturi internaționale, plasându-se în rîndul mijloacelor de transport, care așteptau să între pe teritoriul Ucrainei. Astfel, mărfurile declarate existau la momentul traversării de către unitățile de transport, ce le transportau, a Postului vamal ucrainean Starokazacie și astfel în speță nu se întrunește condiția legală ce ar impune revizuentului sarcina pecuniară stabilită de organul vamal în baza unei norme legale inaplicabile. Până la intrarea pe teritoriul Postului vamal Starokazacie (Ucraina), șoferii au rupt sigiliile aplicate de autoritățile vamale ale Republicii Moldova de pe containerele în care se afla marfa respectivă. În continuare, a susținut revizuentul că în timpul trecerii controlului vamal în Postul vamal Starokazacie (Ucraina) conducătorii auto au declarat colaboratorului vamal al Ucrainei despre lipsa mărfurilor în aceste containere, iar acesta din urmă, fiind indus, potrivit sentinței nominalizate, în eroare, a introdus aceste date în sistemul informațional al bazei de date „Инспектор-2006” ГТCY, persoanele respective, unitățile de transport și mărfurile fiind reținute ulterior de către autoritățile ucrainene. Prin urmare, susține că informația invocată de organul vamal al Republicii Moldova în decizia de regularizare contestată despre lipsa mărfurilor specificate în declarațiile vamale nominalizate supra s-a datorat acțiunilor infracționale ale terților și unei erori admise la introducerea în sistemul informațional al Ucrainei a datelor privind lipsa mărfurilor transportate.
Una din condițiile esențiale pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. a) CPC, este ca sentința sau decizia instanței judecătorești să fie irevocabilă.
Totodată, acest temei se referă la cazurile în care un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alți participanți la proces enumerați în art. 55, 59 CPC, care au luat parte la judecarea unei pricini civile, au fost condamnați printr-o sentință penală irevocabilă pentru infracțiune în legătură cu judecarea pricinii civile, anterior examinate.
Prezentarea în instanța de revizuire a unei sentințe neintrată în vigoare, în lipsa caracterului irevocabil al acestuia și care nu se referă la subiecții speciali, care să fie condamnați în legătură cu cauza civilă examinată, nu poate fi acceptată ca probă pentru constatarea circumstanțelor prevăzute de art. 449 lit. a) CPC.
Astfel, sentința nr. 1-644/11 a Judecătoriei raionale Belgorod Dnestrovsk a regiunii Odessa, Urcaina, prin care șoferii care transportau mărfurile specificate în declarațiile vamale sus-indicate au ajuns la postul vamal Tudora (Republica Moldova s-au recunoscut vinoveți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) din Codul penal, prezentată de către SRL „Valah”, nu poate servi temei de revizuire, întrucât nu întrunește condițiile stabilite de lege, or aceasta poate fi atacată cu recurs sau poate să rămână irevocabilă prin neatacare, chestiuni care nu sunt cunoscute la data declarării cererii de revizuire, din care motive nu se poate de 9 considerat că este irevocabilă.
Or, instanțele naționale ale Republicii Moldova sânt în imposibilitate să admită o atare cerere de revizuire a actului judiciar bazându-se pe o decizie străină care este susceptibilă de atac cu apel și recurs, fără invocarea mențiunii despre irevocabilitatea acesteia. O hotărâre definitivă nu oferă garanția că faptele constatate în ea sunt ferme și ireversibile.
La fel, prin decizia nominalizată nu se atestă condamnarea persoanelor care au luat parte la examinarea cauzei. Mai mult, pentru ca o hotărâre străină să producă efecte în Moldova, în anumite situații, este nevoie de recunoaștere (exequatur) în temeiul tratatelor bilaterale (de exemplu, tratatul de asistență juridică reciprocă între Moldova și Ucraina) sau în baza Codului de procedură civilă – art. 467–475 CPC RM.
Cu referire la temeiul revizuirii prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se întemeiază pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Deci, pentru revizuirea unei decizii, este necesar ca să fie noi faptele sau împrejurările invocate, adică, orice situație, stare care în mod autonom sau prin coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii.
Faptul că mărfurile existau și că nu au fost nici pierdute, nici înstrăinate și nici distruse în perioada în care acestea se aflau în regim vamal de tranzit pe teritoriul țării și chiar după părăsirea de către unitățile de transport a teritoriului Republicii Moldova și traversării frontierei de stat prin postul vamal Tudora, nu constituie circumstanțe noi recent descoperite în sensul art. 449 lit. b) CPC și care nu erau cunoscute revizuentului,
În acest context, Completul Curții Supreme de Justiție statuează că admiterea revizuirii în asemenea împrejurări, contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru 10 obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de revizuire sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. a) și b) CPC, prin urmare nu constituie motiv legal de retractare a deciziei contestate, din care motiv cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
Din considerentele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449, art. 453 alin. (1) lit. a), din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Firma de Producere și Comerț „Valah” Societate cu Răspundere Limitată, împotriva deciziei din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 11
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.