3ra-554/18 — contestarea actului administrativ

3ra-554/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Bosîi dosarul nr. 3ra-554/18

instanța de apel: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii

D E C I Z I E

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

Victor Burduh, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Biroul vamal Sud,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Firmei de producere și

comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Cahul,

intervenienți accesorii Societatea cu răspundere limitată „Megatrans International”,

Societatea cu răspundere limitată „Romis Trans”, Societate cu răspundere limitată

„Cristranscom” și Societatea cu răspundere limitată „Ist-Logistic” cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de către Biroul vamal Sud și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Cahul din 19 august 2016,

c o n s t a t ă:

La 25 februarie 2016, FPC „Valah” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului vamal Cahul cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 19 ianuarie 2016, a fost

informată de către Biroul vamal Cahul despre emiterea deciziei de regularizare nr.01

din 04 ianuarie 2016 cu privire la apariția obligației vamale, în temeiul procesului-

verbal de reverificare nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, ca urmare a efectuării

reverificării declarațiilor vamale.

A menționat că, conform deciziei enunțate, i-au fost calculate spre încasare

drepturile de export în sumă de 1443188,61 de lei pentru operațiunile de vămuire a

mărfurilor exportate de către SRL „Ist-Logistic”, inclusiv plata de bază - 976281,75

de lei și penalitatea - 466906,86 de lei.

Consideră decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către

Biroul vamal Cahul ca ilegală și neîntemeiată.

A susținut că, declarațiile vamale nr. 2514I2850 din 15 iulie 2011,

nr.2514I2972 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2974 din 21 iulie 2011, nr. 2514I2979 din

21 iulie 2011, nr. 2514I2980 din 21 iulie 2011 indicate în decizia de regularizare

1

nr.01 din 04 ianuarie 2016 au fost perfectate în perioada anului 2011 pentru SRL

„Ist-Logistic” prin intermediul brokerului vamal SRL „Valah” în regim vamal de

export.

A afirmat că, conform p. 5.3.1. și 5.3.2. din contractul de prestări servicii

nr.4437 din 08 noiembrie 2010, SRL „Ist-Logistic” este obligată să prezinte

documentele necesare vămuirii și să asigure ca marfa să fie însoțită de documentele

autentice și veridice privitor la denumirea, valoarea în vamă, cantitatea, originea

mărfurilor și unităților de transport.

A relevat că, conform declarațiilor vamale de export, au fost percepute

drepturile de export, conform art. 123 din Codul vamal, achitate nemijlocit de către

declarant, SRL „Ist-Logistic”, care a exportat mărfurile de pe teritoriul Republicii

Moldova, cărora a fost acordat liberul de vamă la export, în speță, mărfurile au fost

scoase de pe teritoriul vamal în aceeași stare, în care acestea se aflau la data

înregistrării declarației vamale de export.

A mai relevat că, în cazul dat, SRL „Valah” a respectat prevederile legale, cu

asigurarea tranzitării mărfurilor pînă la biroul de destinație (post vamal Tudora-

Starokazacie), fără cauzarea cărorva prejudicii statului.

A indicat că, la momentul perfectării declarației vamale de export, anul 2011

și pînă în prezent, n-au fost depistate careva încălcări prevăzute de art. 231 alin. (6)

și 232 din Codul vamal, dat fiind faptul că, în acțiunile brokerului vamal n-au fost

găsite elemente constitutive ale contravenției și prin urmare, nu pot fi înaintate

careva pretenții sub forma obligațiunilor de plată față de FPC „Valah” SRL, care în

acest caz nu este responsabil de diminuare de sume spre plată sau alte încălcări.

A declarat că, responsabil de tranzitul mărfurilor este titularului operațiunii de

tranzit, care este persoana în numele căreia s-a întocmit declarația vamală

(declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privința declarației vamale,

drepturile și obligațiile persoanei menționate anterior (declarantului).

A menționat că, mărfurile, care au fost încărcate și expediate de la postul

vamal „Vulcănești intern (inel. ZAL „Valcanes”) (2514)” și la ieșire de pe teritoriul

Republicii Moldova la postul vamal Tudora-Starokazacie, au fost verificate de către

inspectorii ambelor posturi vamale, careva suspecții asupra mărfurilor transportate

n-au apărut, ultimele fiind intacte și sigilate.

A susținut că, în partea „concluzii” a procesului-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015 organul de control a menționat

că, la finalizarea reverificării, conform declarației nr. 3/3/15 din 16 decembrie 2015,

au fost restituite toate actele și documentele puse la dispoziție organului vamal.

Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale a fost întocmit în 2 exemplare,

dintre care un exemplar, înregistrat sub nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015, a fost lăsat

unității verificate.

A afirmat că, inspectorii Biroului vamal Cahul nu s-au prezentat în cadrul FPC

„Valah” SRL pentru efectuarea reverificării declarațiilor vamale, n-au efectuat

reverificarea documentelor, nu au solicitat de la companie prezentarea acestora și

nici nu le-au ridicat.

A relevat că, ridicarea acestora nici nu putea fi executată pe motiv că, în anul

2012, de către organul de urmărire penală al Serviciului Vamal au fost ridicate toate

2

declarațiile perfectate și facturile fiscale în cadrul dosarului penal intentat în privința

SRL „Ist-Logistic”.

Consideră acțiunile întreprinse de către Biroul vamal Cahul intenționate,

nefondate și ilegale, iar concluziile eronate.

Solicită anularea deciziei de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă

de către Biroul vamal Cahul.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 25 aprilie 2016 au fost atrase în proces

SRL „Megatrans International”, SRL „Romis Trans” și SRL „Cristranscom” în

calitate de intervenienți accesorii.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 25 aprilie 2016 a fost atrasă în proces

SRL „Ist-Logistic” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 19 august 2016 a fost admisă acțiunea

și a fost anulată decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către

Biroul vamal Cahul.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2018 a fost respins apelul

declarat de către Biroul vamal Sud și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 12 martie 2018, în termenul prevăzut de lege, Biroul vamal Sud a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului indică faptul că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, bazate pe o apreciere incompletă,

subiectivă și unilaterală a probelor și pe interpretarea eronată a normelor de drept

material.

Consideră că, atît instanța de apel, cît și prima instanță eronat au ajuns la

concluzia că, titularul operațiunii de tranzit este ÎCS „Ist-Logistic” SRL în interesele

căruia SRL „Valah” a întocmit actele pentru exportul și tranzitul mărfurilor, contrar

art. 42 alin. (1) și 48 alin. (1) din Codul vamal, pct. 92 din Regulamentul de aplicare

a destinațiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 1140 din 02 noiembrie 2005 și ordinului Serviciului

Vamal nr. 346 din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice

privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu.

Menționează că, nu este de acord cu concluzia instanțelor de judecată referitor

la faptul că, organul vamal nu a prezentat actele ce au stat la baza reverificării

declarațiilor vamale și emiterii deciziei de regularizare. Or, la materialele dosarului

a fost anexat materialul de control cu toate înscrisurile, care au stat la baza

recalculării obligației vamale, fiind anexată lista materialelor auditului

(reverificării), inclusiv declarațiile vamale înregistrate cu toate documentele atașate

la acestea, ce au stat la baza recalculării drepturilor de import ridicate de la SRL

,,Ist-Logistic”, agentul economic în numele căruia au fost depuse declarațiile vamale

de către SRL „Valah”, contractele de vînzare-cumpărare, scrisorile parvenite de la

Secția asistență administrativă a Serviciului Vamal, prin care sunt remise

răspunsurile la solicitările biroului vamal de la autoritățile vamale ale Ucrainei,

procesul-verbal de reverificare întocmit și decizia de regularizare contestată, etc.

3

Susține că, prin actul de ridicare și restituire nr. 3/3/1/15 din 16 decembrie

2015 se confirmă faptul ridicării și restituirii actelor supuse reverificării de către

organul vamal, care a fost semnat de reprezentantul agentului economic și persoana

responsabilă din echipa de control, fapt certificat și prin semnătura și ștampila

personală.

Afirmă că, instanța de apel nu a reținut și cele invocate de organul vamal în

cadrul examinării cauzei cu referire la faptul că toate operațiunile de

import/export/tranzit efectuate în baza declarațiilor vamale depuse în ordinea

stabilită de ordinul Serviciului Vamal nr. 346-0 din 24 decembrie 2009 și ordinul

Serviciului Vamal nr. 480-o din 18 decembrie 2006 ,,Cu privire la metodologia de

prelucrare a declarațiilor vamale”, conform căreia intimata, în calitate de utilizator

al SI, prestează servicii de brokeraj cu autorizarea SV în materie de utilizare a

procedurii informatice de declarare a mărfurilor, sunt înregistrate la momentul

vămuirii în baza de date unică pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova

conform evidenței SI „Asycuda World”, gestionat de Serviciul Vamal, biroul vamal

avînd acces liber la toate declarațiile vamale înregistrate/validate/anulate, etc. și

documentele atașate la acestea, care, de fapt, sunt anexate la dosar.

Consideră că, instanțele de judecată nu au ținut cont și de prevederile art.48

alin.(2) din Codul vamal și ale pct. 99 și 100 din Regulamentul enunțat.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 23 mai 2018 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, în perioada 09 martie 2015-30

noiembrie 2015, Biroul vamal Cahul a efectuat controlul ulterior planificat prin

reverificare a declarațiilor vamale perfectate în perioada anilor 2011-2012 de către

SRL ,,Valah” în numele SRL „Ist-Logistic”.

În urma efectuării controlului enunțat și în baza informației suplimentare

parvenite din partea Autorității Vamale din Ucraina în adresa Biroului vamal Cahul

prin scrisoarea SV nr. 28/27-13082 din 29 octombrie, s-a constatat cu certitudine că,

la sosire în Postul vamal Starokazace-Tudora, mărfurile din declarațiile vamale

nr.251412980 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. ANAC 442/ANAS

263, nr. 51412979 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i. ANAC

422/ANAS 441, nr. 251412974 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i.

ANAC 441/ANAU 993, nr. 2514I2972 din 21 iulie 2011, cu mijlocul de transport

n.d.i. CEX 052 și nr. 251412850 din 15 iulie 2011, cu mijlocul de transport n.d.i.

4

CMT 902/CMT 905, lipseau în mijloacele de transport enunțate.

De asemenea, s-a constatat că, mărfurile din declarațiile vamale enunțate au

fost tranzitate pe teritoriul Republicii Moldova în baza declarațiilor vamale de tranzit

nr. T1237 din 21 iulie 2011, T1236 din 21 iulie 2011, T1235 din 21 iulie 2011,

T1234 din 21 iulie 2011; T1159 din 15 iulie 2011, fiind întocmit procesul-verbal de

reverificare a declarațiilor vamale nr. 3/5/15 din 17 decembrie 2015.

La 04 ianuarie 2016, în baza procesului-verbal enunțat, Biroul vamal Cahul a

emis decizia de regularizare nr. 01, prin care prin care s-a dispus încasarea din contul

FPC „Valah” SRL a drepturilor de import în valoare totală de 1443188,61 de lei,

inclusiv penalitate în sumă de 466906,86 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, FPC „Valah” SRL a solicitat

anularea deciziei de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către Biroul

vamal Cahul.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, anulând decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie

2016, emisă de către Biroul vamal Cahul.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Biroul vamal Sud, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea

primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată

de către instanțele judecătorești este greșită.

Conform art. 42 alin. (l) din Codul vamal, tranzitul se consideră regimul vamal

în care mărfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la

un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import și de export și fără

aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislația nu prevede altfel.

Conform pct. 92 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale

prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 1140 din 02 noiembrie 2005, se plasează în regim vamal de

tranzit de la un birou vamal de plecare pînă la un birou vamal de destinație:

a) mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este

permisă potrivit măsurilor de politică economică și care urmează să traverseze acest

teritoriu fără descărcare și reîncărcare pînă la un alt birou vamal de frontieră;

b) mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova

este permisă potrivit măsurilor de politică economică și care urmează a fi plasate sub

o anumită destinație vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Republicii

Moldova;

c) mărfurile vămuite la export în interiorul țării.

În cazurile prevăzute la lit. a) și b) ale prezentului punct, tranzitul, cu excepția

transporturilor pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligației vamale care ar

putea să apară dacă mărfurile nu sunt prezentate la biroul vamal de destinație sau

sunt prezentate cu lipsuri. Modalitatea de garantare a obligației vamale va fi cea

specifică sistemului de tranzit folosit.

5

Conform art. 48 alin. (l) din Codul vamal, titularul operațiunii de tranzit este

responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit,

organului vamal de destinație mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate

de organul vamal de plecare.

Conform pct. 4 lit. c) și 9 din Normele metodologice privind aplicarea

sistemului de tranzit pe teritoriul vamal al RM, aprobate prin ordinul Serviciului

Vamal nr. 288-0 din 20 decembrie 2005, principalul obligat este persoana juridică

înregistrată la organele vamale, care își exprimă voința de a efectua o operațiune de

tranzit prin depunerea declarației de tranzit prevăzute în acest scop și care își asumă

responsabilitatea operațiunii de tranzit.

Pentru operațiunile de tranzit, principalul obligat are următoarele obligații:

a) să depună la biroul de plecare, direct sau prin reprezentant, o declarație de

tranzit însoțită de documentele necesare acordării regimului (cum ar fi: facturi sau

alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor, specificații, documente de

transport, altele);

b) să prezinte mărfurile intacte, împreună cu declarația de tranzit și

documentele însoțitoare la biroul de destinație, în termenul acordat și să respecte

măsurile de identificare dispuse de organele vamale, inclusiv cele legate de sigiliile

aplicate;

c) să respecte dispozițiile referitoare la regimul de tranzit;

d) să achite taxele vamale și alte drepturi de import/export în cazul prevăzut

la alin.(2) art.49 al Codului Vamal al Republicii Moldova;

e) să furnizeze organelor vamale, la cererea acesteia și în termenele fixate,

orice documente și informații în legătură cu operațiunile de tranzit.

Conform ordinului Serviciului Vamal nr. 346-0 din 24 decembrie 2009

referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și

completarea declarației vamale în detaliu, în cazul regimului vamal de tranzit,

principalul obligat este indicat în rubrica 50 din declarația vamală de tranzit.

Din materialele dosarului rezultă că, în declarațiile vamale de tranzit nr. T1237

din 21 iulie 2011, T1236 din 21 iulie 2011, T1235 din 21 iulie 2011, T1234 din 21

iulie 2011 și T1159 din 15 iulie 2011, în rubrica 50, principalul obligat este FPC

„Valah” SRL.

Art. 48 alin. (2) din Codul vamal, dacă mărfurile sunt puse în liberă circulație

fără permisiunea organului vamal, dacă sunt pierdute sau nu sunt prezentate

organului vamal de destinație ori dacă sunt prezentate cu lipsuri sau substituiri,

titularul operațiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu

excepția cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forță majoră.

Conform pct. 99 și 100 din Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale

prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, declarația vamală de tranzit vamal

constituie titlu executoriu pentru plata drepturilor de import, în cazul în care titularul

de tranzit nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinație în termenul stabilit sau

le prezintă cu lipsuri. Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal care, din cauze

fortuite, se valorifică pe teritoriul Republicii Moldova sunt supuse plății drepturilor

de import.

6

Raportând normele de drept enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că, decizia de regularizare nr. 01 din 04 ianuarie 2016, emisă de către

Biroul vamal Cahul, este legală și nu sunt temeiuri pentru anularea acesteia și, prin

urmare, consideră necesar de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea FPC „Valah” SRL împotriva

Biroului vamal Cahul, intervenienți accesorii Societatea cu răspundere limitată

„Megatrans International”, Societatea cu răspundere limitată „Romis Trans”,

Societate cu răspundere limitată „Cristranscom” și Societatea cu răspundere limitată

„Ist-Logistic” cu privire la contestarea actului administrativ de respins ca fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Biroul vamal Sud.

Se casează integral decizia Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2018 și

hotărârea Judecătoriei Cahul din 19 august 2016 în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a Firmei de producere și comerț „Valah” societate cu răspundere

limitată împotriva Biroului vamal Cahul, intervenienți accesorii Societatea cu

răspundere limitată „Megatrans International”, Societatea cu răspundere limitată

„Romis Trans”, Societate cu răspundere limitată „Cristranscom” și Societatea cu

răspundere limitată „Ist-Logistic” cu privire la contestarea actului administrativ și se

emite o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge acțiunea Firmei de producere și comerț „Valah” societate cu

răspundere limitată împotriva Biroului vamal Cahul, intervenienți accesorii

Societatea cu răspundere limitată „Megatrans International”, Societatea cu

răspundere limitată „Romis Trans”, Societate cu răspundere limitată „Cristranscom”

și Societatea cu răspundere limitată „Ist-Logistic” cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Mariana Pitic

7