3ra-190/21 — Contestarea actului adminsitrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului adminsitrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-190/21 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-190/21
Prima instnață: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M.Gandrabur)
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Guzun, A.Bostan, G.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
7 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Crioleal-Com” și avocatul Vitalie Iordachi,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” împotriva Agenției pentru
Supraveghere Tehnică cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea
sumei bănești,
împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 6 septembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică
cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea sumei bănești.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 26 iulie 2017 Agenția pentru
Supraveghere Tehnică, în temeiul demersului Centrului Național Anticorupție din 5
iulie 2017 și în rezultatul controalelor efectuate de acesta a emis actele de control nr.
77-82, nr. 84 și nr. 86 prin care a fost constatat exagerări la obiectele supuse
controlului.
Exprimând dezacordul cu aceste acte și anexele la aceste acte, le-a contestat în
instanța de judecată cu solicitarea anulării acestora, iar prin decizia irevocabilă a
Curții Supreme de Justiție din 5 decembrie 2018 s-a dispus admiterea recursului
Agenției pentru Supraveghere Tehnică și respingerii acțiunii pe motiv că actele de
control contestate nu constituie acte administrative ci acte pregătitoare actului
administrativ.
La 16 iulie 2019 a recepționat de la executorul judecătoresc Novicov Dmitrii
încheierea nr. 192s-2398/2019 din 11 iulie 2019, din care rezultă că în privința
Societății cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” a fost intentată procedura de
executare în baza documentelor executorii emise de Agenția pentru Supraveghere
Tehnică.
La 29 iulie 2019 a recepționat deciziile de sancționare nr. 02 și nr. 4-10 din 1
iulie 2019 emise de Agenția pentru Supraveghere Tehnică.
1
Prin cererea prealabilă a solicitat revocarea deciziilor de sancționare, însă aceasta
a fost respinsă.
A considerat că, actele administrative contestate au fost emise cu încălcarea
termenului de prescripție reglementat de pct. 28-32 din Regulamentul privind
exercitarea controlului asupra utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996.
Deși actele de control au fost emise la 26 iulie 2017, iar termenul de 2 săptămâni
a expirat încă în luna august 2017, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a emis
deciziile de sancționare nr. 02 și nr. 04-10 peste 2 ani de la termenul prevăzut de lege
și cu încălcarea termenului de prescripție de emitere a deciziei.
Totodată, deciziile de sancționare au fost emise în lipsa competenței stabilite,
deoarece, Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 29 din 28 octombrie 2016 privind
excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din pct. 34 al Anexei nr. 3 la
Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996, în pct. 79 a constatat că prevederile
Legii nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, nu reglementează
în mod detaliat atribuțiile Inspecției de Stat în Construcții, în particular în ceea ce
privește emiterea deciziilor de aplicare a sancțiunilor în cazul depistării încălcărilor
în domeniul construcțiilor.
Din aceste considerente, Curtea Constituțională a emis Parlamentului o Adresă
prin care a subliniat necesitatea reglementării competențelor Inspecției de Stat în
Construcții, succesorul căruia este Agenția pentru Supraveghere Tehnică, de a emite
decizii și de a aplica sancțiuni în cadrul exercitării controlului de stat al calității în
construcții.
Până în prezent Parlamentul Republicii Moldova nu a reglementat în mod clar
competența Agenției pentru Supraveghere Tehnică, de a emite decizii și de a aplica
sancțiuni în cadrul exercitării controlului de stat al calității în construcții.
Respectiv, deciziile de aplicare a sancțiunii economice, în speță, au fost emise
de Agenția pentru Supraveghere Tehnică în lipsa unor competențe clar reglementate
prin lege de a emite decizii și de a aplica sancțiuni.
Competența Agenției pentru Supraveghere Tehnică de a emite decizii în
prezentul caz, este emisă în lipsa unor reglementări legale și din motiv că prin Legea
nr. 230 din 23 septembrie 2016 s-a completat art. 21 din Legea privind calitatea în
construcții și s-a stipulat că, controlul de stat al persoanelor care practică activitatea
de întreprinzător se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu
prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității
de întreprinzător.
A reiterat că în art. 1 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind
controlul de stat al activității de întreprinzător se prevede că prezenta Lege nu se
extinde asupra acțiunilor de control efectuate necesare începerii sau desfășurării
urmăririi penale.
La caz, decizia de efectuate a controlului a fost luată la demersul Centrului
Național Anticorupție din 5 iulie 2017 în scopul desfășurării urmăririi penale intentate
în privința sa la data de 20 aprilie 2017. În acest caz, Agenția pentru Supraveghere
Tehnică nu era în drept să emită deciziile administrative contestate inclusiv din
perspectiva art. 1 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul
de stat al activității de întreprinzător.
A mai menționat că, prin deciziile de sancționare a fost încasată taxa pe valoare
adăugată de două ori, fapt ce contravine principiului dublei impuneri.
2
A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” anularea
deciziilor de sancționare nr. 02; 04-10 din 1 iulie 2019 emise de Agenția pentru
Supravegherea Tehnică în privința Societății cu Răspundere Limitată „Crioleal-
Com”; restituirea cheltuielilor ce constau din restituirea sumelor încasate în cadrul
procedurii de executare în mărime de 177 473 de lei și a cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 9 839 de lei.
Prin hotărârea din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” reprezentată de
avocatul Vitalie Iordachi împotriva hotărârii din 17 martie 2020 a Judecătoriei
Chișinău sediul Rîșcani
La 15 decembrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”,
reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi a depus cerere de recurs nemotivată
împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, care a fost
completată prin cererea de recurs motivată depusă la data de 27 ianuarie 2021.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a interpretat în mod
eronat legea, nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel, nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată.
A relatat că, în instanța de fond și cea de apel a invocat că prin efectul Legii nr.
230 din 23 septembrie 2016, conținutul art. 21 al Legii privind calitatea în construcții
a fost completat cu noul alineat conform căruia controlul de stat al persoanelor care
practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează și se înregistrează în
conformitate cu prevederile Legii nr. 131 privind controlul de stat asupra activității
de întreprinzător. Astfel, hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996, conform
preambulului acesteia a fost adoptată întru îndeplinirea Legii privind calitatea în
construcții.
A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată de
avocatul Vitalie Iordachi, admiterea cererii de recurs, casarea integrală a hotărârii
primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care
acțiunea să fie admisă integral.
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată în adresa recurentei prin intermediul poștei electronice la data de 6 ianuarie
2021 (vol.II, f.d.39 verso). Astfel se constată că, atât recursul nemotivat depus la data
3
de 15 decembrie 2020 (vol.II, f.d.36-38), cât și motivarea acestuia depusă la data de
27 ianuarie 2021 (vol.II, f.d.43), sunt în termen.
La 27 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, intimatul nu a depus referință
prin care să-și expună opinia asupra recursului declarat de Societatea cu Răspundere
Limitată „Crioleal-Com”.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată
inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.
În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor
de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
4
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil
recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată
de avocatul Vitalie Iordachi.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”,
reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5
Dosarul nr. 3ra-190/21
Prima instnață: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M.Gandrabur)
Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Guzun, A.Bostan, G.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
7 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând cererea recurentei Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-
Com” și avocatul Vitalie Iordachi,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” împotriva Agenției pentru
Supraveghere Tehnică cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea
sumei bănești,
c o n s t a t ă :
La 6 septembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică
prin care a solicitat anularea deciziilor de sancționare nr. 02; 04-10 din 1 iulie 2019
emise de Agenția pentru Supravegherea Tehnică în privința Societății cu Răspundere
Limitată „Crioleal-Com”; restituirea cheltuielilor ce constau din restituirea sumelor
încasate în cadrul procedurii de executare în mărime de 177 473 de lei și a cheltuielilor
de asistență juridică în mărime de 9 839 de lei.
Prin hotărârea din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prind decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com” reprezentată de
avocatul Vitalie Iordachi împotriva hotărârii din 17 martie 2020 a Judecătoriei
Chișinău sediul Rîșcani.
La 15 decembrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”,
reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi a depus cerere de recurs nemotivată
împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, care a fost
completată prin cererea de recurs motivată depusă la data de 27 ianuarie 2021.
6
Concomitent, Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată
de avocatul Vitalie Iordachi a depus cerere cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate a sintagmei „după aprobarea procesului-verbal de control”
inserată în textul pct. 34 din Regulamentul privind exercitarea controlului asupra
utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 360
din 25 iunie 1996, sunt contrare art. 23 alin. (2), art. 46 alin. (1) și art. 54 alin. (2) din
Constituția Republicii Moldova.
În motivarea cererii, invocând prevederile art. 121 alin. (2) lit. b) Cod de
procedură civilă, a indicat că, sintagma „după aprobarea procesului-verbal de control”
inserată în textul pct. 34 din Regulamentul privind exercitarea controlului asupra
utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 360
din 25 iunie 1996, sunt contrare art. 23 alin. (2), art. 46 alin. (1) și art. 54 alin. (2) din
Constituția Republicii Moldova.
Examinând cererea Societății cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”,
reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate ale pct. 34 din Regulamentul privind exercitarea controlului
asupra utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului
nr. 360 din 25 iunie 1996, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 121 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată
sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de
recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă
conform legii.
În sensul logico-juridic al normei precitate, ridicarea excepției de
neconstituționalitate la stadia examinării cauzei în recurs de către Curtea Supremă de
Justiție, poate avea loc exclusiv în cazul în care recursul este considerat admisibil și
un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Astfel, prin prisma art. 121 alin. (5) Cod de procedură civilă și având în vedere
că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată
de avocatul Vitalie Iordachi împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 17 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani s-a
declarat inadmisibil prin încheierea din 7 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție,
Colegiul va respinge cererea recurentei Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-
Com”, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate ale pct. 34 din Regulamentul privind exercitarea controlului
asupra utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului
nr. 360 din 25 iunie 1996.
De asemenea, în conformitate cu art. 121 alin. (2) lit. d) Cod de procedură civilă,
la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
7
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții: nu există o hotărîre anterioară a Curții Constituționale
avînd ca obiect prevederile contestate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție menționează că, prin hotărârea nr. 29 din 28 octombrie 2016 a Curții
Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din pct.34
al Anexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la
controlul de stat al calității în construcții (competența Guvernului de a reglementa
sancțiuni), a fost examinat obiectul prevederilor contestate în prezenta cerere de către
Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-Com”, reprezentată de avocatul Vitalie
Iordachi.
În conformitate cu art. art. 121 alin. (2) lit. d), și alin. (5) Cod de procedură civilă
și art. 230 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea recurentului Societatea cu Răspundere Limitată „Crioleal-
Com”, reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate ale pct. 34 din Regulamentul privind exercitarea controlului
asupra utilizării investițiilor publice în construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului
nr. 360 din 25 iunie 1996.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
8