3r-293/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea recursului împotriva încheierii judecătoreşti
3r-293/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-293/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)
DECIZIE
18 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bis” împotriva Agenției pentru
Supraveghere Tehnică cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva
hotărârii din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La 20 ianuarie 2020 SRL ,,Bis” a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Agenției pentru Supraveghere Tehnică solicitând anularea deciziei nr. 08/3506AST
din 4 noiembrie 2019 prin care s-a dispus încasarea de la SRL ,,Bis” în bugetul de
stat a venitului de 191 721, 82 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
acțiunea a fost admisă. A fost anulată ca ilegală decizia Agenției pentru
Supraveghere Tehnică nr. 08/3506AST din 4 noiembrie 2019, privind aplicarea
sancțiunilor economice față de SRL ,,Bis”. A fost respinsă ca neîntemeiată
solicitarea de compensare a cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă pentru
asistența juridică.
La 2 martie 2021 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus apel împotriva
hotărârii din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prin încheierea din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva
hotărârii din 23 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
La 22 iulie 2021 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus recurs împotriva
încheierii din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural.
1
A declarat că nu a primit copia hotărârii motivate și că aceasta nu a fost
publicată pe portalul instanțelor de judecată, iar instanța de apel nu a acordat termen
pentru depunerea cererii de apel motivate în acest sens.
La fel, a indicat că încheierea din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a
recepționat-o în data de 12 iulie 2021, motiv pentru care consideră că recursul a fost
depus în termen.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii din 2 iunie 2021
a Curții de Apel Chișinău și adoptarea unei noi încheieri.
La 13 august 2021 în adresa intimatului a fost expediată pentru cunoștință copia
cererii de recurs, însă acesta nu și-a valorificat dreptul de a depune referință.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
declarat inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ,
examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.
În corespundere cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu
recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Articolul 236 alin (2) lit. d) Cod administrativ, prevede că apelul se declară
inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232
alin. (1).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis
încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Din interpretarea coroborată a acestor prevederi legale, rezultă că exercitarea
unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,
prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și
instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu
mai este posibilă.
Astfel, după cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 2 iunie 2021 a Curții
de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Agenția pentru
Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 23 februarie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în
termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte
de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile
se notifică participanților la proces conform art.96–114.
Conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către
participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare
2
adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin
mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
La rândul său, art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, prevede că notificarea
este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act
de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
În condițiile art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă
cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este
suficient avizul de recepție.
În această privință, din materialele dosarului rezultă cert faptul că încheierea
din 2 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Agenției pentru
Supraveghere Tehnică în data de 2 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de
recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.77).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că termenul de depunere a recursului și-a început
curgerea la 3 iulie 2021, ziua imediat următoare de la data notificării încheierii
judecătorești contestate și a expirat la 19 iulie 2021 (zi de luni), aceasta fiind ultima
zi de depunere a recursului, pe când cererea de recurs a fost depusă la 22 iulie 2021,
fapt ce denotă exercitarea acestei căi de atac cu încălcarea termenului stabilit de art.
242 Cod administrativ.
Or, legiuitorul a determinat că dreptul la depunerea recursului este limitat la un
anumit interval și anume 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că recurenta nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar
demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de
lege și nu a depus în acest sens o cerere cu privire la repunerea recursului în termen
în sensul art. 65 Cod administrativ.
Argumentul recurentei precum că a recepționat încheierea din 2 iunie 2021 a
Curții de Apel Chișinău în data de 12 iulie 2021, nu poate fi reținut ca întemeiat,
întrucât actele cauzei denotă contrariul, fiind cert stabilit că Agenția pentru
Supraveghere Tehnică a recepționat încheierea contestată în data de 2 iulie 2021,
fapt dovedit prin avizul de recepție a scrisorii recomandate. Or, după cum rezultă
din prevederile enunțate, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare
recomandată cu aviz de recepție, iar pentru probarea notificării este suficient avizul
de recepție.
În context, este de notat și faptul că potrivit jurisprudenței Curții Europene,
participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu
diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ remarcă și faptul că recurenta, Agenția pentru
Supraveghere Tehnică avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după
cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din
11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu
3
desăvârșire, care în consecință a generat depunerea recursului cu omiterea
termenului prevăzut de art. 242 Cod administrativ.
De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul
securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea
ce este inadmisibil.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a
Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu
orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța
europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este
absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu
exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra
Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa
contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este
o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul
depus de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, se declară
inadmisibil.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
4