3r-201/23 — anularea actului administrativ

3r-201/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-201/23

2-22147293-01-3r-08082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

D E C I Z I E

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ghenadie Bîlba împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la

anularea actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică,

împotriva hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 octombrie 2022, Ghenadie Bîlba a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la anularea actului

administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis parțial acțiunea. S-a anulat Prescripția Agenției pentru Supraveghere Tehnică

seria AST nr. 00611 din 19 august 2022, precum și decizia adoptată în procedura

prealabilă exprimată prin răspunsul nr. 3740/22 din 30 septembrie 2022. S-a încasat

din contul Agenției pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul lui Ghenadie Bîlba

cu titlu de cheltuieli de judecată – asistența juridică, suma de 7 000 de lei. În rest

acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 17 mai 2023, apelantul Agenția pentru Supraveghere Tehnică, a înaintat apel

împotriva hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul declarat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, împotriva

hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că

apelul a fost depus după expirarea termenului legal, iar repunerea în termen apelantul

nu a solicitat.

La 12 iulie 2023, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus recurs

împotriva încheierii din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea încheierii contestate cu restituirea cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că la 27 aprilie 2023 în adresa Agenției a

parvenit hotărârea primei instanțe. Conform datelor prezentate de Portalul Național

al Instanțelor de Judecată hotărârea din 11 aprilie 2023 a fost publicată la data de 18

aprilie 2023.

A indicat că la data de 17 mai 2023 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

depus apel împotriva hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cererea de apel fiind perfectată și expediată în termen de 20 de zile, astfel

fiind respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 iulie 2023 și

notificată Agenției pentru Supraveghere Tehnică la 11 iulie 2023, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f.d.74).

Astfel, recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică din 12 iulie

2023 a fost depus în termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

La 11 august 2023, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ghenadie Bîlba și

reprezentantului său, avocatul Anatolie Bacalâm copia recursului depus de Agenția

pentru Supraveghere Tehnică, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței

(f.d.87-88).

Referințe nu au fost depuse.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

examinarea acesteia.

Studiind actele cauzei Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea instanței de apel,

din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta speță

obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 05 iulie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul

administrativ a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Agenția pentru

Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 11 aprilie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului

legal, iar repunerea în termen apelantul nu a solicitat.

Potrivit art.231 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor

adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Din dispozițiile art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din materialele cauzei rezultă că la 11 aprilie 2023 Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care s-a admis

parțial acțiunea (f.d. 58).

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la

art.232 alin. (1) din Codul administrativ, pentru prezentarea apelului, a început să

curgă de la data de 12 aprilie 2023 (miercuri), ziua imediat următoare de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe, care a expirat la data de 11 mai

2023 (joi) inclusiv.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 17 mai 2023, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a depus apel împotriva hotărârii din 11 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fără a solicita repunerea în termen a apelului

(f.d. 61-64).

Drept urmare, prin încheierea din 05 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul

depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 11 aprilie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că apelul a fost depus după

expirarea termenului legal, iar repunerea în termen apelantul nu a solicitat.

Totodată, conform art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Cererea de repunere în termen se

depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează

probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se

recuperează acțiunile omise.

Din dispozițiile art.237 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, prevederile

art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel

și în termenul de prezentare a motivării apelului.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul

administrativ a cererii de apel depusă de Agenția pentru Supraveghere Tehnică ca

inadmisibilă, deoarece ultimul nu s-a conformat prevederilor legale imperative

stabilite la art.232 alin.(1) din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat

supra, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 11 aprilie 2023, însă

apelantul până la expirarea termenului-limită (11 mai 2023 (joi) inclusiv), nu a depus

la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani apelul inițial, fapt ce a generat în consecință

declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul

administrativ, fără a solicita repunerea apelului în termen în conformitate cu art.237

coroborat cu art.65 din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bunăcredință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această

cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurenta/apelanta Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, fiind cea interesată de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu

a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în

vederea depunerii apelului inițial în interiorul termenului legal, care este un termen

imperativ, cu solicitarea, după caz, repunerii în termen a actului de procedură și

anexarea probelor în acest sens în conformitate cu legislația în vigoare.

Continuând șirul logic al dezideratelor expuse mai sus, Colegiul apreciază ca

neviabil argumentul invocat de recurentă precum că hotărârea primei instanței din

11 aprilie 2023 a fost publicată pe portalul instanței la data de 18 aprilie 2023,

respectiv cererea de apel depusă la 17 mai 2023 este depusă în termen, or, legea

prevede foarte clar, prin prisma art. 232 alin. (1) Cod administrativ, că termenul de

contestare a hotărârii primei instanțe se calculează începând cu data pronunțării

actului judecătoresc, și nu cea a publicării. Mai mult ca atât, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică, din momentul recepționării dispozitivului hotărârii la data de

27 aprilie 2034 (f.d.65) și până la data limită de depunere a apelului nemotivat (11

mai 2023 (joi) inclusiv), (art. 232 alin. (1) Cod administrativ), mai avea la dispoziție

14 zile, perioadă în care ar fi putut să se conformeze prevederilor legale și să depună

cererea de apel în termen. Însă, distinct acestor circumstanțe, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a depus apelul la Curtea de Apel Chișinău la 17 mai 2023, nu

a comunicat instanței motivele pentru care a omis să dispună în termen de dreptul

său procedural prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ și nici nu a solicitat

repunerea în termen.

Prin urmare, Agenția pentru Supraveghere Tehnică urma să-și valorifice

dreptul de atac împotriva hotărârii primei instanțe, începând cu 12 aprilie 2023 -

până la 11 mai 2023 inclusiv.

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are

menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi

admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea

când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și

admisibile în temeiul art.65 și art.237 din Codul administrativ, prin care s-ar dovedi

că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire

la declararea apelului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică ca inadmisibil

în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi

de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage

decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să

efectueze acțiunea în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează

fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la

drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a

reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter

absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a

Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat

că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică.

Se menține încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Bîlba împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la anularea actului

administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic