3ra-468/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-468/22 2-19205808-01-3ra-21042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, E.Palanciuc A.Minciuna) Î N C H E I E R E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Natalia Bondareva împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, persoană terță Elena Grigori cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică și a fost menținută hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 30 decembrie 2019 Natalia Bondareva a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 38 din 19 martie 2018, a fost transferată din funcția de inspector al Direcției supraveghere tehnică mixtă din cadrul Inspectoratului Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, în funcția de specialist principal al Direcției evaluarea riscurilor și planificarea controalelor din cadrul Agenției pentru Supraveghere Tehnic, începând cu data de 22 martie 2018. A menționat că, începând cu data de 24 aprilie 2018, în temeiul ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică din 23 aprilie 2018, a fost promovată în funcția publică de inspector principal al Direcției supraveghere tehnică Nord, iar din data de 2 iulie 2019, în temeiul ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 257-P din 28 iunie 2019, a fost promovată în funcția publică de conducere de Șef adjunct al Direcției supraveghere tehnică Nord.

1 Natalia Bondareva a subliniat că, la data de 22 octombrie 2019 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a adoptat ordinul nr. 420-P cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019. Nefiind de acord cu ordinul respectiv, la data de 19 noiembrie 2019, reclamanta a depus în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019, însă nu a primit nici un răspuns. În opinia reclamantei, ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 257- P din 28 iunie 2019, prin care dânsa a fost promovată în funcția publică de conducere de Șef adjunct al Direcției supraveghere tehnică Nord nu este un act administrativ ilegal defavorabil și nu poate fi revocat în condițiile art. 143 din Codul administrativ.

Or, ordinul nr. 257-P din 28 iunie 2019 este un act administrativ legal emis în conformitate cu prevederile art. 14 lit. g), 28 alin. (1) lit. b), 45 al Legii nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece promovarea în funcție a reclamantei a fost făcută pe bază de merit, iar în Direcția supraveghere tehnică Nord la acel moment un alt funcționar public care ar îndeplini condiția promovării în funcția respectivă și ar fi putut concura cu Natalia Bondareva nu exista.

Din considerentul că ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22 octombrie 2019 a fost emis cu încălcări de procedură și în lipsă de probe, Natalia Bondareva a depus prezenta acțiune, solicitând anularea ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019. Prin încheierea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s- a dispus atragerea în proces a Elenei Grigori, în calitate de terț.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Natalia Bondareva a fost admisă, fiind anulat ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 mai 2021, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus apel nemotivat, care la data de 17 septembrie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă. În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată. 2 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data de 29 aprilie 2021 (f.d.99), iar hotărârea motivată a fost notificată apelantei Agenția pentru Supraveghere Tehnică în data de 18 august 2021 (f.d.109). Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 13 mai 2021 (f.d.95) cât și motivarea acestuia prezentată la data de 17 septembrie 2021 (f.d.117) sunt în termen.

La 21 mai 2021, Elena Grigori a depus apel nemotivat, care la data de 27 septembrie 2021, a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă. Însă prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, apelul depus de Elena Grigori împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost declarat inadmisibil. Prin decizia din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică și a fost menținută hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 3 februarie 2022, Agenția pentru Supraveghere Tehnică le-a contestat cu recurs nemotivat, care ulterior la data de 28 iunie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii. Examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit 3 prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public în data de 19 ianuarie 2022 (f.d.188), iar la data de 3 februarie 2022 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus recurs nemotivat, care la data de 28 iunie 2022 a fost completat cu motivare (f.d.199).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul recurs nemotivat a fost recepționată de Agenția pentru Supraveghere Tehnică la data de 20 aprilie 2022, ceea ce se confirmă prin adresa electronică secretariat@ast.gov.md (f.d.205), adresă pe care recurenta a recepționat copia hotărârii motivate din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.109). Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021). 4 În speță, recepționarea copiei hotărârii motivate din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și confirmarea recepționării actului judecătoresc vizat prin expedierea mesajului (f.d.109), denotă acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată la adresa respectivă.

Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei deciziei motivate din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău către Agenția pentru Supraveghere Tehnică la 20 aprilie 2022, la adresa electronică recunoscută de recurent – secretariat@ast.gov.md (f.d.205), Colegiul iterează că, din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea motivării recursului.

Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Agenția pentru Supraveghere Tehnică a motivării recursului și-a început curgerea la data de 21 aprilie 2022, ziua imediat următoare datei recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă (f.d.205) și a expirat în data de 20 mai 2022. Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Agenția pentru Supraveghere Tehnică, a depus motivarea recursului în data de 28 iunie 2022, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, or, ultima fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 dispune: Recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6