3ra-468/22 — contestarea actului administrativ

3ra-468/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-468/22

2-19205808-01-3ra-21042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, E.Palanciuc A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Natalia

Bondareva împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, persoană terță Elena

Grigori cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică și a fost menținută

hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 30 decembrie 2019 Natalia Bondareva a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Agenției pentru

Supraveghere Tehnică cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin ordinul Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr. 38 din 19 martie 2018, a fost transferată din funcția de

inspector al Direcției supraveghere tehnică mixtă din cadrul Inspectoratului

Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase,

în funcția de specialist principal al Direcției evaluarea riscurilor și planificarea

controalelor din cadrul Agenției pentru Supraveghere Tehnic, începând cu data de

22 martie 2018.

A menționat că, începând cu data de 24 aprilie 2018, în temeiul ordinului

Agenției pentru Supraveghere Tehnică din 23 aprilie 2018, a fost promovată în

funcția publică de inspector principal al Direcției supraveghere tehnică Nord, iar din

data de 2 iulie 2019, în temeiul ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr.

257-P din 28 iunie 2019, a fost promovată în funcția publică de conducere de Șef

adjunct al Direcției supraveghere tehnică Nord.

1

Natalia Bondareva a subliniat că, la data de 22 octombrie 2019 Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a adoptat ordinul nr. 420-P cu privire la abrogarea ordinului

nr. 257-P din 28 iunie 2019.

Nefiind de acord cu ordinul respectiv, la data de 19 noiembrie 2019, reclamanta

a depus în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică cerere prealabilă, prin care

a solicitat anularea ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din

22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019,

însă nu a primit nici un răspuns.

În opinia reclamantei, ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 257-

P din 28 iunie 2019, prin care dânsa a fost promovată în funcția publică de conducere

de Șef adjunct al Direcției supraveghere tehnică Nord nu este un act administrativ

ilegal defavorabil și nu poate fi revocat în condițiile art. 143 din Codul administrativ.

Or, ordinul nr. 257-P din 28 iunie 2019 este un act administrativ legal emis în

conformitate cu prevederile art. 14 lit. g), 28 alin. (1) lit. b), 45 al Legii nr. 158 din

4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece

promovarea în funcție a reclamantei a fost făcută pe bază de merit, iar în Direcția

supraveghere tehnică Nord la acel moment un alt funcționar public care ar îndeplini

condiția promovării în funcția respectivă și ar fi putut concura cu Natalia Bondareva

nu exista.

Din considerentul că ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P

din 22 octombrie 2019 a fost emis cu încălcări de procedură și în lipsă de probe,

Natalia Bondareva a depus prezenta acțiune, solicitând anularea ordinului Agenției

pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22 octombrie 2019 cu privire la

abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019.

Prin încheierea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a dispus atragerea în proces a Elenei Grigori, în calitate de terț.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Natalia Bondareva a fost admisă,

fiind anulat ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 420-P din 22

octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr. 257-P din 28 iunie 2019.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 mai 2021, Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a depus apel nemotivat, care la data de 17 septembrie 2021 a

fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii

instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantei să

fie respinsă.

În conformitate cu art. 232 din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

2

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 29 aprilie 2021 (f.d.99), iar hotărârea motivată a fost notificată

apelantei Agenția pentru Supraveghere Tehnică în data de 18 august 2021 (f.d.109).

Astfel, depunerea apelului nemotivat în data de 13 mai 2021 (f.d.95) cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 17 septembrie 2021 (f.d.117) sunt în termen.

La 21 mai 2021, Elena Grigori a depus apel nemotivat, care la data de 27

septembrie 2021, a fost completat cu motivare, solicitând admiterea apelului

declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea reclamantei să fie respinsă.

Însă prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, apelul depus de Elena Grigori

împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

declarat inadmisibil.

Prin decizia din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică și a fost menținută hotărârea din 29

aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Invocând ilegalitatea deciziei din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

a hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 3

februarie 2022, Agenția pentru Supraveghere Tehnică le-a contestat cu recurs

nemotivat, care ulterior la data de 28 iunie 2022 a fost completat cu motivare,

solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul

prezentului recurs cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres

că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de

contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ,

de prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

3

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin

începutul unei zile, această zi se include în termen.

Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței

de apel a fost pronunțat public în data de 19 ianuarie 2022 (f.d.188), iar la data de 3

februarie 2022 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus recurs nemotivat, care

la data de 28 iunie 2022 a fost completat cu motivare (f.d.199).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei

motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul

recurs nemotivat a fost recepționată de Agenția pentru Supraveghere Tehnică la data

de 20 aprilie 2022, ceea ce se confirmă prin adresa electronică

secretariat@ast.gov.md (f.d.205), adresă pe care recurenta a recepționat copia

hotărârii motivate din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.109).

Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin.

(2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de

judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3)

din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să

curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții

de Apel Chișinău.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate

participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din

punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține

că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se

vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16

februarie 2021).

4

În speță, recepționarea copiei hotărârii motivate din 29 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și confirmarea recepționării actului

judecătoresc vizat prin expedierea mesajului (f.d.109), denotă acceptul părții la

expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată la adresa respectivă.

Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei

deciziei motivate din 19 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău către Agenția

pentru Supraveghere Tehnică la 20 aprilie 2022, la adresa electronică recunoscută

de recurent – secretariat@ast.gov.md (f.d.205), Colegiul iterează că, din ziua

următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul

de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea

motivării recursului.

Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Agenția pentru

Supraveghere Tehnică a motivării recursului și-a început curgerea la data de 21

aprilie 2022, ziua imediat următoare datei recepționării copiei deciziei motivate de

către recurentă (f.d.205) și a expirat în data de 20 mai 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Agenția

pentru Supraveghere Tehnică, a depus motivarea recursului în data de 28 iunie 2022,

motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ

– recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă

o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al

recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, or, ultima fiind interesată

în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a

proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în

termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor,

condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

5

dispune:

Recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6