3ra-609/22 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-609/22 2-21027305-01-3ra-08062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Ternovski Alexandr, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ternovski Alexandr împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Ternovski Alexandr și menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2021, Ternovski Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că a adresat petiție deputatului Parlamentului Republicii Moldova care ulterior a remis-o Inspectoratului de Poliție Centru, mun. Chișinău, nr. de intrare 34/20/11398 din 20 noiembrie 2020. Astfel, a menționat că conform răspunsului LA nr. 350 din 17 noiembrie 2020, ultimul l-a înștiințat că în conformitate cu art. 74 din Codul administrativ, petiția a fost expediată în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică. A relatat că după expirarea termenului de 30 de zile de la data expedierii petiției în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică, ultima nu a eliberat niciun răspuns scris, fapt prin care a încălcat direct drepturile în sensul art. 17 și art. 60 din Codul administrativ.

Este de părere că prin neexaminarea în termenul legal și prin ignorarea neîntemeiată și prin faptul că nu a fost înmânat răspunsul la cererea prealabilă depusă la 20 ianuarie 2021, pârâtul în mod esențial a încălcat drepturile sale care urmează a fi restabilite în instanța de judecată cu admiterea integrală a petiției în mod implicit. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17, 64 alin. (3), 189 Cod administrativ. 1 A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să admită integral petiția reclamantului readresată de la Inspectoratul de Poliție Cerntru, mun. Chișinău, LA nr. 350 din 17 noiembrie 2020. Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ternovski Alexandr.

La 13 iulie 2021, Ternovski Alexandr a depus apel împotriva hotărârii din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma notificării la 24 septembrie 2021 a hotărârii motivate, la 22 octombrie 2021 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ. Prin decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Ternovski Alexandr și menținută hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din 2 februarie 1996, art. 21 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010, pct. 8, 9 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 18 decembrie 2017, care reglementează aspecte ce țin de controlul de stat al calității în construcții, emiterea certificatelor de urbanism și autorizației de construire/desființare, domeniile și funcțiile Agenției pentru Supraveghere Tehnică. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a notat că nu ține de competența Agenției pentru Supraveghere Tehnică să solicite anularea actelor permisive eliberate de către Primăria mun.

Chișinău în calitate de organ local de arhitectură și urbanism. Prin urmare instanța de apel a considerat că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a examinat petiția înaintată de apelantul Ternovski Alexandr în conformitate cu prevederile legale și prin urmare și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea răspunsului contestat nu au fost stabilite. Astfel, a conchis că argumentele expuse de către apelant sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, și în consecință a emis o hotărâre legală și întemeiată. La 28 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Ternovschi Alexandr a depus recurs împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 27 iunie 2022 a prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, prin faptul că instanța a dat o apreciere superficială a cauzei. În contextul dat, a obiectat că instanța de apel nu a luat în considerare că ține de obligația Agenției pentru Supraveghere Tehnică dea lua măsuri pentru a verifica setul de autorizații pentru construirea și corespunderea legii pentru respectarea calității, securității și siguranței la incendiu în implementarea lucrărilor de construcție. 2 Prin urmare, instanța a trecut cu vederea că Agenția pentru Supraveghere Tehnică a ignorat obligațiile sale de a cere primăriei să anuleze autorizații ilegale, de a suspenda construcția, de a interzice punerea în exploatare a acesteia, de a se adresa în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată pe acest litigiu, inclusiv cu cerința de a demola clădirea.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare instanței de apel. La 27 iunie 2022, în adresa intimatei Agenției pentru Supraveghere Tehnică, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceasta recepționând copia recursului fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 239) nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2022, dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 27 aprilie 2022, iar decizia motivată ce se solicită a fi casată la data de 26 mai 2022, fapt ce se confirmă prin avize de recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 186, 193). Astfel, recursul depus la 28 aprilie 2022 și motivarea recursului prezentată la data de 27 iunie 2022 (zi de luni), sunt în termen, reieșind din faptul că ultima zi de depunere a recursului a fost pe data de 25 iunie 2022 (zi de sâmbătă).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ternovski Alexandr, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o 3 motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ternovski Alexandr. 4 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Ternovski Alexandr se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 5