3ra-903/22 — contestarea actului administrativ

3ra-903/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-903/22

2-19205799-01-3ra-06092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel (jud: Gh. Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Crivenco, reprezentat de

avocatul Roman Crivenco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Crivenco împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică, persoană terță Elena

Grigori cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată

hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 30 decembrie 2019 Sergiu Crivenco și avocatul Roman Crivenco au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu

privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin ordinul Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.59 din 19 martie 2018 a fost transferat din funcția de șef al

Direcției de Supraveghere Tehnică Mixtă din cadrul Inspectoratului Principal de Stat

pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, în funcția de șef

adjunct al Direcției Supraveghere Tehnică „Nord” din cadrul Agenției pentru

Supraveghere Tehnică, începând cu data de 19 martie 2018.

Reclamantul a relevat că, în temeiul ordinului Agenției pentru Supraveghere

Tehnică nr. 255-P din 27 iunie 2019, a fost promovat în funcția publică de conducere –

șef al Direcției Supraveghere Tehnică „Nord”, începând cu data de 01 iulie 2019.

Reclamantul a invocat că, ulterior, prin ordinul Agenției pentru Supraveghere

Tehnică nr. 419-P din 22 octombrie 2019, ordinul nr. 255-P din 27 iunie 2019 a fost

abrogat.

De asemenea, prin ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr.423-P din

23 octombrie 2019 cu privire la modificarea ordinului nr. 419-P din 22 octombrie 2019,

ultimul a fost modificat.

1

Reclamantul a menționat că, la data de 25 octombrie 2019 a luat cunoștință de

ordinele nominalizate, aplicând semnătura și menționând că în aceste ordine nu este

indicată modalitatea și termenul de atac.

Reclamantul a relevat că, nefiind de acord cu ordinele respective, la data de

19 noiembrie 2019 s-a adresat către Agenția pentru Supraveghere Tehnică cu cerere

prealabilă, înregistrată cu nr. 11104, prin care a solicitat anularea ordinului Agenției

pentru Supraveghere Tehnică nr. 419-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea

ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 255-P din 27 iunie 2019 și a

ordinului nr.423-P din 23 octombrie 2019 cu privire la modificarea ordinului nr. 419-P

din 22 octombrie 2019, însă, până în prezent nu a recepționat răspuns la cererea

prealabilă.

Reclamantul a solicitat de a anula ca fiind ilegale ordinul Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr. 419-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului

nr. 255-P din 27 iunie 2019 și ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 423-P

din 23 octombrie 2019 cu privire la modificarea ordinului nr. 419-P din 22 octombrie

2019.

Prin încheierea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani s-a dispus

atragerea în proces a Elenei Grigori, în calitate de persoană terță (f.d.36-37).

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Sergiu Crivenco împotriva

Agenției pentru Supraveghere Tehnică, persoană terță Elena Grigori cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil. Au fost anulate ordinul Agenției

pentru Supraveghere Tehnică nr. 419-P din 22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea

ordinului nr. 255-P din 27 iunie 2019 și ordinul Agenției pentru Supraveghere Tehnică

nr. 423-P din 23 octombrie 2019 cu privire la modificarea ordinului nr. 419-P din

22 octombrie 2019 (f.d.75, 82-90).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 13 mai 2021 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.78).

Hotărârea motivată din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată apelantei Agenției pentru Supraveghere Tehnică, prin intermediul poștei

electronice la data de 18 august 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la materialele cauzei (f.d.92).

La data de 17 septembrie 2021 Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus

motivarea apelului (f.d.96-97).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Agenției pentru Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din

29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a emis o nouă decizie, prin

care acțiunea în contencios administrativ depusă de Sergiu Crivenco împotriva Agenției

pentru Supraveghere Tehnică, persoană terță Elena Grigori cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.158, 160-163).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate

acțiunile efectuate de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică, întru înlăturarea

viciilor ce au stat la baza emiterii ordinului nr.255-P din 27 iunie 2019 cu privire la

2

promovarea în funcția publică de conducere, a lui Sergiu Crivenco, șef adjunct Direcția

Supraveghere Tehnică „Nord”.

Or, menționând prevederile art. 45 alin. (5) din Legea nr.158 din 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, instanța de apel a relevat că, în cazul din

speță cel puțin doi candidați – Sergiu Crivenco și Elena Grigori întruneau condițiile

promovării într-o funcție publică superioară, pe cale de consecință, selecția se impunea

doar în baza unui concurs.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în cadrul procedurii administrative s-a

decis revocarea actului examinat și deschiderea concursului pentru funcția vacantă cu

participarea tuturor doritorilor care întrunesc condițiile legale.

Astfel, instanța de apel a conchis că, reclamantul/intimat Sergiu Crivenco ar fi

putut participa la concurs, îndeplinind criteriile de admitere cerute de legislație.

Referitor la motivele reținute de prima instanță privind faptul că lipsesc înscrisurile

care să ateste nerespectarea condiției de înștiiințare a participantului la procedura

administrativă, instanța de apel le-a apreciat ca neîntemeiate. Or, reclamantul/intimat

Sergiu Crivenco nu a invocat un asemenea motiv, iar Agenția pentru Supraveghere

Tehnică a invocat pe parcursul examinării cauzei că a încercat de mai multe ori să

soluționeze divirgențele apărute între Sergiu Crivenco și Elena Grigori, de fiecare dată

fiind invitați ambii la discuții. Respectiv, instața de apel a invocat că nu se poate expune

asupra altor argumente decât cele invocate de către participanții la proces, în condițiile în

care Sergiu Crivenco nu a obiectat asupra afirmațiilor Agenției pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la prezența acestuia în cadrul soluționării divergențelor apărute după

ce a fost promovat.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a reținut ca temei de anulare a actelor

contestate și lipsa motivării actului administrativ de către autoritatea publică emitentă, or

obligația de motivare a actului administrativ nu a fost realizată de către autoritatea

publică pârâtă.

În acest sens instanța de apel a reținut că, nici în cererea prealabilă și nici în cererea

de chemare în judecată reclamantul/intimat Sergiu Crivenco nu a invocat nemotivarea

actului contestat, or din cadrul procedurii administrative era clar temeiul anulării

ordinului de promovare în funcție.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele intimatului Sergiu Crivenco

precum că, Agenția pentru Supraveghere Tehnică nu deține competența de a revoca actul

contestat.

În acest context, instanța de apel a menționat că, revocarea ordinului Agenției pentru

Supraveghere Tehnică nr.255-P cu privire la promovarea în funcția publică de conducere

a intimatului Sergiu Crivenco, șef adjunct a Direcției Supraveghere Tehnică „Nord” a

Agenției pentru Supraveghere Tehnică în niciun mod nu afectează legalitatea și

temeinicia ordinelor contestate. Or, ordinul nominalizat a fost revocat din motivul

admiterii încălcărilor procedurale la emiterea acestuia.

Corespunzător, instanța de apel consideră că pretențiile intimatului Sergiu Crivenco

cu privire la anularea ordinului Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. 419-P din

22 octombrie 2019 cu privire la abrogarea ordinului nr.255-P din 27 iunie 2019 și ordinul

nr.423-P din 23 octombrie 2019 cu privire la modificarea ordinului nr.419-P din

22 octombrie 2019, urmează a respinse, ca fiind neîntemeiate.

La data de 10 iunie 2022 Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman Crivenco

a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.164-

165).

3

Ulterior, la data de 06 septembrie 2022 Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul

Roman Crivenco a depus motivarea recursului (f.d.169-173).

În susținerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că, destituirea sa din funcția de șef al Direcției Supraveghere

Tehnică „Nord” a fost determinată de intenția noii conduceri a Agenției pentru

Supraveghere Tehnică de numire în această funcție a unor persoane loiale.

Recurentul a relevat că, a obținut această funcție pe baza de merit și ca urmare a

unui parcurs profesional îndelungat și continuu, care nu se compară cu cel al persoanei

terțe Elena Grigori.

De asemenea, recurentul a invocat că, activitatea sa pe parcursul timpului a fost

una productive și ascendentă ca urmare a profesionalismului manifestat în domeniu.

Recurentul a mai menționat că, persoana terță Elena Grigori a ocupat ulterior funcția

de șef a Direcției Supraveghere Tehnică „Nord” ca urmare a unui concurs intern, care a

avut loc doar între angajații Direcției Supraveghere Tehnică „Nord”.

Astfel, recurentul a relevat că, acest concurs intern nu este reglementat de legislația

în vigoare și contravine prevederilor Hotărârii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009

privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, care în Anexa nr.1 cuprinde

Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs.

Recurentul a menționat că, în acest Regulament clar și explicit este prevăzut că

ocuparea funcției prin concurs se realizează în mod public, în condiții în care se oferă

dreptul de a participa a oricăror persoane interesate, inclusiv persoane terțe, care nu au

tangență cu Direcția Supraveghere Tehnică „Nord”.

Recurentul a relevat că circumstanțele menționate denotă faptul că, anularea

ordinului de promovare în privința sa nu a avut la bază temeiuri legale, dar a urmărit

scopul înlocuirii sale din funcția ocupată cu altă persoană concretă și anume, cu

persoana terță Elena Grigori.

Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman Crivenco a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La data de 07 septembrie 2022 în adresa intimatei Agenției pentru Supraveghere

Tehnică și la data de 30 septembrie 2022 în adresa persoanei terțe Elenei Grigori a fost

expediată copia recursului depus de Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 176). Însă, intimata

Agenția pentru Supraveghere Tehnică și persoana terță Elena Grigori nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul lui Sergiu Crivenco,

reprezentat de avocatul Roman Crivenco.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2022

(f.d.158, 160-163).

4

La data de 10 iunie 2022 Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman Crivenco

a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.164-

165).

Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

avocatului Roman Crivenco, care reprezintă interesele recurentului Sergiu Crivenco, prin

intermediul poștei electronice, la data de 23 august 2022, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.167).

La data de 06 septembrie 2022 Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco a depus motivarea recursului (f.d.169-173).

Astfel, recursul depus de către Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman

Crivenco împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Crivenco, reprezentat de

avocatul Roman Crivenco, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

5

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman Crivenco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Sergiu Crivenco, reprezentat de avocatul Roman Crivenco se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

6