3r-109/21 — contestarea actului administrativ

3r-109/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-109/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca-Doneva, N. Vascan, V. Burduh

Instanța de executare: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan

DECIZIE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de

avocatul Sergiu Cicati,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Denis

Gorșa, Olesea Gorșa și Natalia Matveiciuc împotriva Agenției pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a refuzat în inițierea procedurii de executare a hotărârii din 11 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a restituit creditorilor cererea privind

inițierea procedurii de executare împreună cu anexele,

constată:

La 06 august 2018, Denis Gorșa, Olesea Gorșa și Natalia Matveiciuc au depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției pentru Supraveghere Tehnică,

care pe parcursul examinării cauzei a fost concretizată și completată, solicitând:

-constatarea încălcării de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

termenului pentru furnizarea informației solicitate prin cererea nr.18/2018 din 19

iunie 2018;

-obligarea Agenției pentru Supraveghere Tehnică să elibereze copii legalizate

de pe următoarele acte:

1) prescripția nr. IS nr.0004021 din 31 mai 2017 emisă de Inspecția de Stat în

Construcții (succesor în drepturi și obligații Agenția pentru Supraveghere Tehnică)

privind stoparea lucrărilor de construcție a edificiului din str. 31 august 1989, nr.60,

mun. Chișinău;

2) scrisoarea nr.2202/i-6 din 27 iulie 2017 emisă de Inspecția de Stat în

Construcții privind reluarea lucrărilor de construcție a edificiului din str. 31 august

1989, nr. 60, mun. Chișinău;

3) actele de control relevante cazului privind verificarea îndeplinirii de către

investitor/beneficiar la imobilul nr. 60 din str. 31 august 1989, mun. Chișinău a

1

actelor normative în vigoare;

-încasarea din contul Agenției pentru Supraveghere Tehnică a sumei de 5 000

de lei pentru fiecare cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral;

-compensarea din contul Agenției pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul

Olesei Gorșa a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

Prin hotărârea din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial acțiunea.

S-a constatat încălcarea de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică a

dreptului de acces la informație al reclamanților Denis Gorșa, Olesea Gorșa, Natalia

Matveiciuc, manifestat prin nefurnizarea în termen a informației solicitate prin

cererea nr.18/2018 din 19 iunie 2018.

S-a obligat Agenția pentru Supraveghere Tehnică să furnizeze lui Denis Gorșa,

Olesea Gorșa și Natalia Matveiciuc următoarea informație: prescripția seria IS

nr. 0004021 din 31 mai 2017, emisă de Inspecția de Stat în Construcții (succesor în

drepturi și obligații Agenția pentru Supraveghere Tehnică), privind stoparea lucrărilor

de construcție a edificiului din str. 31 august 60, mun. Chișinău; scrisoarea nr. 2202/i-

6 din 27 iulie 2017, emisă de Inspecția de Stat în Construcții, privind reluarea

lucrărilor de construcție a edificiului din str. 31 august 60, mun. Chișinău, solicitate

conform cererii nr. 18/2018 din 19 iunie 2018.

S-a încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul lui Denis

Gorșa, Olesea Gorșa, Natalia Matveiciuc suma de 200 de lei pentru fiecare reclamant

cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat.

S-a încasat de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică în beneficiul lui Olesea

Gorșa cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 de lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă (f.d. 7-11 recto-verso).

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică și s-a menținut hotărârea din 11

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 12-16 recto-verso).

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva

deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 17-19 recto-verso).

La 26 ianuarie 2021, creditorii Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de

avocatul Sergiu Cicati au depus la Curtea de Apel Chișinău cerere, prin care au

solicitat, în temeiul art.249, art.250 alin.(1) lit. a), art.251 alin.(1) și (2), art.253 din

Codul administrativ, inițierea procedurii de executare a documentului executoriu –

hotărârea din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 3).

Prin încheierea din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a refuzat în

inițierea procedurii de executare a hotărârii din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a restituit creditorilor cererea privind inițierea procedurii

de executare împreună cu anexele, din motiv că la cerere lipsește dovada informării

în scris a conducătorului debitorului Agenția pentru Supraveghere Tehnică despre

intenția de executare (f.d. 20-21).

La 05 martie 2021, Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de avocatul Sergiu

Cicati, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din

18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 23-25).

În motivarea recursului au indicat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat

eronat prevederile art.253 alin.(3) din Codul administrativ, iar drept consecință a emis

o soluție greșită și neîntemeiată.

2

În opinia recurenților, prin prisma dispozițiilor art.249, art.250, art.251 alin.(2)

și art.253 din Codul administrativ, legiuitorul a pus în sarcina instanțelor de apel

executarea hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare și a stabilit caracterul

executoriu al deciziilor instanțelor de apel din momentul emiterii lor.

Astfel, având în vedere că hotărârea din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost menținută prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, devenind astfel executorie, Curtea de Apel Chișinău urma să

notifice debitorul despre executare benevolă a acestui act judecătoresc.

Recurenții Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de avocatul Sergiu Cicati,

au solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 18 februarie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, spre rejudecarea

problemei soluționate prin încheierea anulată în alt complet de judecată.

La 17 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimatului Agenția pentru Supraveghere Tehnică copia recursului motivat depus de

către Denis Gorșa și Olesea Gorșa împotriva încheierii din 18 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la

examinarea recursului, intimata nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință cu criticile sale față de motivele recursului.

În corespundere cu art. 249 alin. (3) din Codul administrativ, executarea este

inițiată printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se

emit prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în

termen de 3 zile.

Instanța de recurs consideră că recurenții Denis Gorșa și Olesea Gorșa s-au

conformat prevederilor legale și au respectat termenul instituit de legiuitor la articolul

249 alin. (3) din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de

recurs, deoarece conform avizului de recepție a corespondenței DS8001231480AS

atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

recurenților la 03 martie 2021 (f.d. 24), iar cererea de recurs a fost depusă la 05

martie 2021 (f.d. 23).

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Potrivit art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l admite, cu anularea încheierii din 18 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care anulează

încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Din memoriul cererii de recurs se atestă că recurenții își manifestă dezacordul cu

soluția Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 18 februarie 2021 a refuzat

inițierea procedurii de executare hotărârii din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și a restituit creditorilor cererea privind inițierea procedurii

3

de executare împreună cu anexele.

Din analiza încheierii recurate Colegiul constată că instanța inferioară a ajuns la

soluția pronunțată inter alia din motiv că potrivit documentului executoriu calitatea

de creditor o deține și Natalia Matveiciuc, care nu a depus cerere de executare.

Colegiul consideră că Curtea de Apel Chișinău eronat a ajuns la concluzia că

nedepunerea cererii de inițiere a procedurii de executare de către creditorul Natalia

Matveiciuc nu a depus cerere constituie temei de a refuza celorlalți creditori în

inițierea procedurii de executare. Or, faptul că unul din creditori nu a făcut uz de

dreptul său procedural de a cere inițierea procedurii de executare, nu împiedică

ceilalți creditori să depună o asemenea cerere. Cu atât mai mult că, în comparație cu

creditorul Natalia Matveiciuc, creditorul Olesea Gorșa are o creanță bănească

suplimentară față de debitor, pentru compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Instanța de recurs observă că prin refuzul inițierii procedurii de executare din

motiv că unul din creditori nu a depus o asemenea cererea se aduce încalcă principiul

egalității și disponibilității în procedura de executare.

Conform art. 3 din Codul de executare, modul și condițiile de punere în

executare a documentelor executorii se extind asupra persoanelor cu funcție de

răspundere, persoanelor fizice, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine

etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de

origine socială, și asupra persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și de

forma juridică de organizare.

Articolul 4 din Codul de executare stipulează la alin. (1) că creditorul dispune de

dreptul de a cere executarea silită a documentelor executorii, precum și de a renunța

la executarea începută sau de a amâna pornirea ei, în limitele prescripției dreptului

stabilit.

Colegiul opinează că aceste principii garantează egalitatea creditorilor și

libertatea fiecăruia de a alege de sine stătător modalitățile și mijloacele de apărarea a

drepturilor și intereselor sale, inclusiv prin depunerea sau renunțarea de a depune

cererea cu privire la inițierea procedurii de executare.

Prin urmare, faptul că unul din cei trei creditori nu a depus cerere de inițiere a

procedurii de executare nu poate îngrădi ceilalți creditori de a-și exercita individual,

de sine stătător acest drept.

Succesiv, instanța de recurs decelează că alt temei constatat de Curtea de Apel

Chișinău în refuzul de iniția procedura de executare este faptul că creditorii nu au

probat informarea în scris a conducătorului debitorului Agenția pentru Supraveghere

Tehnică despre intenția de executare, conform art. 253 alin. (3) din Codul

administrativ.

La capitolul dat Colegiul vădește că instanța inferioară a interpretat și aplicat

greșit dispozițiile art. 253 alin. (3) din Codul administrativ, conform cărora înaintea

desfășurării executării, conducătorul persoanei juridice de drept public este informat

în scris despre intenția de executare. Această prevedere nu se aplică în cazul

executării ordonanțelor provizorii și în alte cazuri urgente.

Instanța de recurs învederează că norma art.253 alin. (3) din Codul administrativ

operează cu noțiunea de „desfășurarea executării”, care presupune petrecerea, prin

evoluțiile fazelor succesive a unei acțiuni complexe.

La fel, pentru interpretarea corectă a dispozițiilor art. 253 alin. (3) din Codul

administrativ, acestea urmează a fi privite prin perspectiva noțiunilor din normele

alin. (2) și (4) ale aceluiași articol.

4

Potrivit art. 253 alin. (4) din Codul administrativ, scrisoarea de informare trebuie

să indice asupra măsurii de executare care se intenționează și să stabilească un termen

pentru îndeplinirea benevolă a obligațiilor de executat. Acest termen nu poate depăși

30 de zile.

La rândul său, art. 253 alin. (2) din Codul administrativ prevede că pentru

executarea unei creanțe bănești în privința unei persoane juridice de drept public,

instanța de apel poate proceda conform art. 254 și 256. Suplimentar, instanța de apel

poate mandata un executor judecătoresc și cu alte măsuri de executare, instanța de

apel fiind cea care stabilește fiecare măsură de executare în parte. Executorul

judecătoresc este obligat să respecte dispozițiile instanței de apel și să le execute în

mod preferențial.

Din norma art. 253 alin. (4) din Codul administrativ rezultă că în scrisoarea de

informare trebuie să fie indicare măsurile de executare care se intenționează și să fie

stabilit un termen pentru executare benevolă. Iar, din prevederile alin. (2) rezultă

indubitabil că instanța de apel este cea care stabilește fiecare măsură de executare în

parte.

Astfel, din coroborarea acestor norme rezultă înafara oricărui dubiu că

scrisoarea de informare, conform art. 253 alin. (3) din Codul administrativ, a

conducătorului persoanei juridice de drept public despre intenția de executare trebuie

îndeplinită de către instanța de apel, în procesul executării documentului executoriu,

adică după inițierea procedurii de executare.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău eronat a ajuns la concluzia că creditorii

trebuie să facă dovada că, înainte de a depune în instanța de apel cerere cu privire la

inițierea procedurii de executare, au informat în scris conducătorul persoanei juridice

de drept public despre intenția de executare.

Cu titlu subsecvent, instanța de recurs învederează că în procedura

contenciosului administrativ nu sunt aplicabile instituțiile refuzului de a primi cererea

și restituirea cererii.

Acest fapt rezultă și din textul art. 195 din Codul administrativ, care stipulează

că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile

Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Însă, contrar ipotezelor relevate supra, instanța de apel a refuzat în primirea

cererii creditorilor Denis Gorșa și Olesea Gorșa privind inițierea procedurii de

executare și le-a restituit cererea cu actele anexate, fără a indica un temei legal care ar

împuternici instanța cu așa atribuții.

Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul neîntemeiat al concluziilor

Curții de Apel Chișinău și necesitatea anulării încheierii din 18 februarie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, deoarece menținerea acesteia în condițiile enunțate ar

constitui o încălcare a dreptului reclamantei și ar îngrădi accesul acesteia la justiție,

garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 18 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de către Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de avocatul Sergiu

Cicati și a anula încheierea din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

5

restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată, în

același complet de judecată.

Conform articolelor 230 și 243 alin. (1) lit. c), (2) și (3) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Denis Gorșa și Olesea Gorșa, reprezentați de

avocatul Sergiu Cicati.

Se anulează încheierea din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată la

acțiunea depusă de către Denis Gorșa, Olesea Gorșa și Natalia Matveiciuc împotriva

Agenției pentru Supraveghere Tehnică cu privire la obligarea furnizării informației și

repararea prejudiciului moral, spre rejudecarea problemei soluționate prin încheierea

anulată, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6