2ra-110/21 — încasarea datoriei; declararea încetării fidejusiunii instituite prin contractul de fidejusiune și încetarea contractului

2ra-110/21 — încasarea datoriei; declararea încetării fidejusiunii instituite prin contractul de fidejusiune și încetarea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-110/21

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. V. Severin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Mihaila, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe

Acțiuni „Coloana Auto 2811”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Total Leasing & Finance” împotriva Societății pe Acțiuni „Coloana Auto 2811” și Ion

Lozovan cu privire la rezilierea contractelor de împrumut, încasarea datoriei și

cheltuielilor de judecată, și cererea reconvențională depusă de Societatea pe Acțiuni

„Coloana Auto 2811” împotriva Societății pe Acțiuni „Total Leasing & Finance” cu

privire la declararea încetării fidejusiunii instituite prin contractul de fidejusiune și

încetarea contractului,

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Coloana Auto 2811” și a fost

menținută hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

constată:

La data de 17 august 2016 SA „Total Leasing & Finance” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Autotest”, SA „Coloana Auto 2811” și Ion

Lozovan cu privire la rezilierea contractelor de împrumut, încasarea datoriei și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în baza contractului de împrumut

nr. 2302I-2015-AUT din 09 septembrie 2015, ulterior modificat prin acordul adițional

nr. 1 din 19 octombrie 2015, a acordat SRL „Autotest” un împrumut în mărimea

echivalentului în MDL a sumei de 98 000 de euro, cu scadența la data de 10 septembrie

2015, ulterior modificat prin acordul adițional nr. 1 din 19 octombrie 2015, a acordat

1

SRL „Autotest” un împrumut în mărimea echivalentului în MDL a sumei de 47 000 de

euro, cu scadența la 26 octombrie 2017.

A menționat că executarea corespunzătoare a obligațiilor ce rezultă din

contractele de împrumut a fost garantată prin contractul de fidejusiune nr. 538-

COL/AUT-15 din 09 septembrie 2015, încheiat cu SA „Coloana Auto 2811” și

contractul de fidejusiune nr. 539-LOZ/AUT-15 din 09 septembrie 2015, încheiat cu

Lozovan Ion.

Conform capitolului nr. 1 din contractele de împrumut, împrumutătorul s-a

obligat să pună la dispoziția împrumutatului o sumă de bani, iar împrumutatul s-a

obligat să restituie împrumutul și să plătească dobânda și alte plăți aferente. Potrivit pct.

9.2. lit. a) din contractele de împrumut, în cazul în care împrumutatul nu îndeplinește în

mod corespunzător obligațiile sale ce rezultă din contractul de împrumut,

împrumutătorul este în drept să ceară împrumutatului restituirea anticipată a

împrumutului și achitarea altor plăți aferente contractului de împrumut. Conform pct.

6.1 din contracte, în cazul neachitării în termenul stabilit a plăților lunare,

împrumutătorul calculează penalități în mărime de 0,25% din suma restantă pentru

fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi de restanță și până la data achitării efective

a plății, inclusiv.

Reclamanta a notat că în temeiul pct. 2 din Acordul adițional nr. 1 la contractul

de împrumut nr. 2302I-2015-AUT din 09 septembrie 2015 și pct. 2 al Acordului

adițional nr. 1 la contractul de împrumut nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015,

SRL „Autotest” s-a obligat până la data de 29 februarie 2016 să constituie ipotecă în

favoarea împrumutătorului a bunului imobil, teren pentru construcții cu nr. cadastral

XXXXX, suprafața de 0,06 ha, situat în XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui

Lozovan Ion și Lozovan Elena. Contrar acestor prevederi, Lozovan Ion și Lozovan

Elena în termenul indicat nu au constituit ipoteca asupra bunului imobil indicat.

Astfel, conform pct. 3 din Acordul adițional nr. 1 la contractul de împrumut nr.

2302I-2015-AUT din 09 septembrie 2015 și a pct. 4 din Acordul adițional nr. 1 la

contractul de împrumut nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015, pentru

neonorarea în termenul stabilit din contractele de împrumut a obligațiilor privind

instituirea garanțiilor suplimentare convenite, împrumutatul va achita împrumutătorului

o amendă în mărime de 5 % din suma împrumutului.

A susținut că, în legătură cu neachitarea datoriilor în termenii stabiliți prin

contractele de împrumut, a expediat debitorului și fidejusorilor acestuia notificările

nr. 432, nr. 439, nr. 441 din 04 aprilie 2016, prin care a solicitat achitarea integrală a

datoriei în mărime de 132 423,12 euro până la data de 11 aprilie 2016. Însă, în termenul

stabilit datoriile aferente contractelor de împrumut nu au fost achitate.

SA „Total Leasing & Finance” a indicat că, conform situației din data de

16 august 2016, suma totală a datoriei SRL „Autotest” constituie 134 359,52 de euro,

din care: 1) datoriile aferente contractului de împrumut nr. 2302I-2015-AUT din 09

septembrie 2015: 82 317,26 de euro – soldul împrumutului, 3493,52 de euro – dobânda

calculată conform contractului de împrumut, 2896,53 de euro – penalitățile calculate

2

conform contractului de împrumut; 4900 de euro – penalitate calculată în legătură cu

nerespectarea pct. 6.2 din contractul de împrumut; 2) datoriile aferente contractului de

împrumut nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015: 36.939,91 de euro – soldul

împrumutului, 915,52 de euro – dobânda calculată conform contractului de împrumut,

546,78 de euro – penalitățile calculate conform contractului de împrumut, 2350 de euro

– penalitate calculată în legătură cu nerespectarea pct. 6.2 din contractul de împrumut.

A mai invocat că, potrivit pct. 1.1 din contractele de fidejusiune, SA „Coloana

Auto 2811” și Lozovan Ion au garantat cu întreg patrimoniul lor executarea

corespunzătoare a obligațiilor debitorului SRL „Autotest”, ce reies din contractele de

împrumut nr. 2302I-2015-AUT și nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015.

Reclamanta a solicitat rezilierea anticipată a contractelor de împrumut nr. 2302I-

2015-AUT și nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015, încasarea, în mod solidar,

din contul SRL „Autotest”, SA „Coloana Auto 2811” și Ion Lozovan a datoriei în sumă

de 134 359,52 de euro și taxei de stat în sumă de 50 000 de lei.

La data de 11 decembrie 2017, SA „Total Leasing & Finance” SA a depus cerere

de concretizare a pretențiilor împotriva SRL „Autotest”, SA ”Coloana Auto 2811” și

Lozovan Ion, solicitând rezilierea anticipată a contractelor de împrumut nr. 2302I-2015-

AUT și nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015, încasarea, în mod solidar, din

contul SRL „Autotest”, SA „Coloana Auto 2811” și Ion Lozovan a datoriei în sumă de

168 715,97 de euro și taxei de stat în sumă de 50 000 de lei.

La data de 18 martie 2019, SA „Total Leasing & Finance” a depus cerere de

concretizare a pretențiilor împotriva SA „Coloana Auto 2811” și Lozovan Ion solicitând

încasarea, în mod solidar, din contul fidejusorilor SA „Coloana Auto 2811” și Lozovan

Ion, în beneficiul ÎCS OCN „Total Leasing & Finance” SA a datoriei în sumă de

129 505,38 de euro și a taxei de stat în sumă de 50 000 de lei.

În susținerea acesteia, reclamanta a invocat că prin hotărârea nr. 2i-93/2018 din

08 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a constatat insolvabilitatea

debitorului SRL „Autotest”, cu inițierea procedurii simplificate a falimentului și de

dizolvare a debitorului.

SA „Total Leasing & Finance” SA a notat că în cadrul procesului de

insolvabilitate a depus cerere de admitere a creanțelor pentru validarea acestora față de

debitorul SRL „Autotest”.

Conform tabelului definitiv al creanțelor prezentat instanței de insolvabilitate în

cadrul ședinței de validare a creanțelor, au fost acceptate creanțele SA „Total Leasing

& Finance” SA în sumă de 129 505,38 de euro, echivalentul sumei de 2 518 348,66 de

lei, stabilit conform cursului la data emiterii hotărârii nr. 2i-93/2018 din 08 septembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

A menționat că, creanța în sumă de 129 505,38 de euro validată de instanța de

insolvabilitate reprezintă doar soldul împrumuturilor și dobânda aferentă: 82 317,26

euro (soldul împrumutului nr. 2302I-2015-AUT din 09 septembrie 2015) + 9 332,69 de

euro (dobânda aferentă împrumutului nr. 2302I-2015-AUT) + 36 939,91 de euro (soldul

3

împrumutului nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015) + 915,52 de euro (dobânda

aferentă împrumutului nr. 2303I-2015-AUT).

Astfel, SA „Total Leasing & Finance” SA a invocat că, pentru a nu admite o

dublă încasare a datoriilor față de debitorul obligației SRL „Autotest”, având în vedere

că creanțele reclamantei față de debitor deja au fost stabilite cert în sumă de 129 505,38

de euro prin includerea acestora în tabelul definitiv al creanțelor, susține cererea de

chemare în judecată depusă doar în privința fidejusorilor și solicită încasarea din contul

ultimilor a sumei datoriei recunoscute și consemnate în tabelul definitiv al creanțelor.

La data de 18 septembrie 2019, SA „Total Leasing & Finance” a mai depus o

cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea în mod solidar din contul

pârâților „SA Coloana Auto 2811” și Lozovan Ion a datoriei în sumă de 48 964,55 de

euro de euro și taxei de stat în sumă de 50 000 de lei achitată.

În susținerea cererii, SA „Total Leasing & Finance” a invocat că la data de

29 august 2019, a recepționat de la lichidatorul Ciobanu Lilian suma de 1 600 000 de

lei care reprezintă echivalentul sumei de 80 540,83 de euro, ca urmare a comercializării

bunului imobil ipotecat care a aparținut debitorului ipotecar SRL „Orsacor”, în proces

de lichidare, care a garantat în calitate de debitor ipotecar obligațiile SRL „Autotest”.

La data de 23 mai 2018, SA „Coloana Auto 2811” a înaintat acțiune

reconvențională împotriva SA „Total Leasing & Finance” cu privire la declararea

încetării fidejusiunii instituite prin contractul de fidejusiune nr. 538-COL/AUT-15 din

09 septembrie 2015 dintre SA „Coloana Auto 2811” și SA „Total Leasing & Finance”,

cu încetarea contractului respectiv.

În motivarea acesteia, SA „Coloana Auto 2811” a invocat că la data de

09 septembrie 2015, a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 538-COL/AUT-15 la

contractele de împrumut nr. 2302I-2015 și nr. 2303I-2015, prin care, în calitate de

fidejusor, s-a obligat față de SA „Total Leasing & Finance” în calitate de împrumutător,

să garanteze executarea obligației debitorului de restituire la scadență a împrumutului

și dobânzilor aferente, cât și a altor sume datorate de către debitor în baza contractelor

de împrumut nr. 2302I-2015 și nr. 2303I-2015 din 09 septembrie 2015.

A indicat că, conform pct. 1.6 din contractele de împrumut, pe lângă garantarea

cu fidejusiune (pct. 1.6.6 din ambele contracte de împrumut) au fost prevăzute mai

multe garanții a executării obligațiilor împrumutatului și anume, în pct. 1.6.1 – 1.6.5.

Astfel, prin acordurile adiționale semnate la 19 octombrie 2015, în pct. 1.7.1 – 1.7.3 a

fost stabilit că garanțiile prevăzute în pct. 1.6.2, 1.6.4, 1.6.5 vor fi acordate până la data

de 09 noiembrie 2017, iar constituirea ipotecii asupra bunului indicat în pct. 1.6.3 din

ambele contracte de împrumut va avea loc până la data de 29 februarie 2016.

Iar, potrivit pct. 3.2 din contractele de împrumut nr. 2302I-2015 și nr. 2303I-2015

din 09 septembrie 2015, împrumutătorul se obligă să elibereze împrumutul după

constituirea garanțiilor menționate în pct. 1.6 din prezentele contracte.

A remarcat că în cererea de chemare în judecată a SA „Total Leasing & Finance”

sunt menționate doar garanțiile personale acordate la data de 09 septembrie 2015 prin

semnarea contractului de fidejusiune nr. 539-LOZ/AUT-15, semnat cu Lozovan Ion și

4

a contractului de fidejusiune nr. 538-COL/AUT-15 semnat cu „Coloana Auto 2811”

SA, în calitate de fidejusori.

Garanțiile stabilite în pct. 1.6.1 – 1.6.5 nu au fost menționate în cererea de

chemare în judecată și SA „Total Leasing & Finance” nu a prezentat probe, care ar

demonstra constituirea garanțiilor reale, or, constituirea acestora era premisa necesară

acordării împrumutului (pct. 3.2 din contractele de împrumut). De asemenea, acordarea

garanțiilor reale a stat la baza încheierii contractului de fidejusiune nr. 538-COL/AUT-

15 la contractele de împrumut nr. 2302I-2015 și nr. 2303I-2015 din 09 septembrie 2015.

SA „Coloana Auto 2811” a menționat că, întrucât SA „Total Leasing & Finance”

a încălcat prevederile pct. 3.2 din contractele de împrumut, urmează să își asume

personal riscurile eliberării împrumutului până la constituirea garanțiilor reale, deoarece

SA „Coloana Auto 2811” s-a obligat să acorde garanția personală sub condiția

conformării părților la prevederile contractului de împrumut, nu și în cazul în care

executarea obligațiilor nu va fi asigurată și prin garanțiile reale stipulate de părți. În

aceste condiții, este imposibilă executarea contractului de fidejusiune, întrucât

contraprestația nu este una echitabilă, fidejusorul, din natura prestației sale, conta pe

faptul existenței acestei garanții. În caz contrar, acesta nu ar fi încheiat contractul de

fidejusiune.

A afirmat că SA „Total Leasing & Finance” a decis unilateral și contrar

contractelor de împrumut, să limiteze garanțiile prevăzute și convenite, fapt care face

situația fidejusorului mai oneroasă, la care condiție ultimul nu s-a obligat. Fidejusorul

SA „Coloana Auto 2811” nu și-a dat acordul la modificarea acestor condiții sau un

asemenea acord al lor lipsește.

A invocat că, în lipsa garanțiilor instituite pentru asigurarea executării obligației

debitorului, este evident că probabilitatea neexecutării obligației este mai mare, deci

crește și răspunderea fidejusorului, acest fapt fiind, evident, o consecință mult prea

nefavorabilă pentru ultimul, or, dacă erau instituite garanțiile care s-au convenit inițial

de creditor, executarea obligației era asigurată din alte bunuri și de alte persoane, fapt

care reducea la maxim probabilitatea survenirii obligației pentru fidejusor. Însă,

creditorul a manifestat nepăsare și indiferență față de garanțiile convenite și față de

obligația debitorului față de creditor, fapt pentru care urmează să poarte responsabilitate

singur, fără a o transpune pe fidejusor.

SA, „Coloana Auto 2811” a susținut că și-a dat acordul de a garanta executarea

obligațiilor împrumutatului, doar dacă obligația lui va fi asigurată și prin garanții reale.

Însă, împrumutătorul a modificat de fapt contractul de împrumut, fără acordul

fidejusorului și a acordat împrumutul în privința căruia nu au fost constituite garanțiile

reale convenite.

Astfel, consideră că obligația garantată a fost modificată unilateral de către SA

„Total Leasing & Finance”, care a acordat împrumutul fără garanțiile reale convenite,

fapt care mărește răspunderea fidejusorului și face imposibilă subrogarea efectivă a

fidejusorului în drepturile creditorului.

5

Din acest motiv, reieșind din prevederile art. 1167 alin. (2) și art. 1169 din Codul

civil, SA, „Coloana Auto 2811” consideră că fidejusiunea instituită în favoarea SA

„Total Leasing & Finance” pentru garantarea obligațiilor rezultate din contractele de

împrumut nr. 2302I-2015 și nr. 2303I-2015 din 09 septembrie 2015 a încetat și

pretențiile SA „Total Leasing & Finance” sunt neîntemeiate.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost

admisă integral acțiunea depusă de ÎCS OCN „Total Leasing & Finance” SA și s-a

încasat, în mod solidar, de la SA „Coloana Auto 2811” și Lozovan Ion în beneficiul SA

„Total Leasing & Finance” suma de 48 964,55 de euro sau echivalentul acestora în lei

moldovenești conform cursului BNM la data achitării, cu titlu de datorie și suma de

50 000 lei cu titlu de taxă de stat. Acțiunea reconvențională înaintată de SA „Coloana

Auto 2811” a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 13 decembrie 2019, SA „Coloana Auto 2811” a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă, iar acțiunea acțiunea

reconvențională să fie admisă.

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SA „Coloana Auto 2811”și a fost menținută hotărârea din 13 noiembrie

2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a ajuns

la concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de SA „Total Leasing & Finance”, or, prin

contractele de fidejusiune nr. 538-COL/AUT-15 și nr. 539-LOZ/AUT-15 din

09 septembrie 2015 SA „Coloana Auto 2811” și Lozovanu Ion s-au angajat să garanteze

executarea obligațiilor asumate de SRL „Autotest” prin contractele de împrumut nr.

2302I-2015-AUT și nr. 2303I-2015-AUT din 09 septembrie 2015.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate afirmațiile SA „Coloana Auto 2811”

precum că instanța de fond a ignorat calculele prezentate de pârâtă, deoarece suma

datoriei solicitate de către reclamantă se confirmă prin hotărârea instanței de

insolvabilitate de validare a creanței în mărime de 129 505,38 de euro, care este

definitivă și irevocabilă, sumă care a fost ulterior micșorată ca urmare a achitării de

către SRL „Orsacor”, care a garantat în calitate de debitor ipotecar obligațiile

debitorului SRL „Autotest”, a sumei de 1 600 000 de lei.

Cu privire la argumentele apelantei, precum că pretențiile urmează a fi micșorate

în legătură cu transmiterea de către SA „Coloana Auto 2811” creditorului SA „Total

Leasing & Finance” a autoturismului de model „BMW 740Li” conform contractului de

gaj nr. 017-COL/AUT-16, Curtea de Apel Chișinău le-a apreciat ca fiind neîntemeiate,

or, la caz se atestă că autoturismul a fost comercializat de către creditorul gajist la prețul

de 7000 de euro, iar suma respectivă a fost reflectată în calculul datoriilor debitorului

SRL „Autotest”, inclusiv în calculele prezentate la cererea de validare a creanțelor în

procesul de insolvabilitate intentat în privința debitorului SRL „Autotest”.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă concluzia instanței de

fond cu privire la netemeinicia acțiunii reconvenționale. Astfel, sunt neîntemeiate

6

argumentele SA „Coloana Auto 2811” precum că SA „Total Leasing & Finance” a

încălcat prevederile pct. 3.2 din contractele de împrumut, or, după cum rezultă din

contractele din împrumut SA „Coloana Auto 2811” a fost informată despre prevederile

pct. 1.6, 1.7 și 3.2. din aceste contracte, până la semnarea contractului de fidejusiune,

respectiv, se atestă cu certitudine faptul că, prin semnarea inclusiv a contractelor de

împrumut, ultima a cunoscut clauzele respective și a căzut de acord cu acestea, anterior

semnării contractului de fidejusiune. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a reținut nici

argumentul precum că acordarea garanțiilor reale a stat la baza încheierii contractului

de fidejusiune, or, asemenea prevederi lipsesc în contractul de fidejusiune.

Curtea de Apel Chișinău a mai menționat că SA „Total Leasing & Finance” nu a

modificat în mod unilateral nici o obligație garantată fără acordul fidejusorului, în acest

sens fiind neîntemeiate trimiterile apelantului la prevederile art. 1167 alin. (2) din Codul

civil, precum și asupra faptului că SA „Total Leasing & Finance” a admis prevederi

mai oneroase față de SRL „Autotest” decât față de fidejusorul SA „Coloana Auto

2811”. Nu au fost reținute nici alegațiile precum că este imposibilă executarea

contractului de fidejusiune, întrucât contraprestația nu este una echitabilă, fidejusorul,

din natura prestației sale, conta pe faptul existenței unei garanții suplimentare, deoarece

contractul de fidejusiune a fost semnat la aceeași dată cu contractele de împrumut, astfel

la caz nu a fost identificată o răspundere mai nefavorabilă pentru fidejusorul SA

„Coloana Auto 2811”.

La data de 30 octombrie 2020 SA „Coloana Auto 2811” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel.

Recurentul a susținut că atât instanța de apel, cât și instanța de fond, au respins

neîntemeiat cererea privind atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a

altor persoane care au garantat rambursarea datoriilor SRL „Autotest” cu bunurile lor,

din motivul „pentru a nu tergiversa cauza”. Or, prin hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare fidejusorul a fost defavorizat, iar instanțele s-au expus și asupra drepturilor și

obligațiilor persoanelor neantrenate în proces – SRL „Orsacor”, SA „Deservire-Orhei”

și SA „Orhei-Mobila”, ale căror bunuri vor putea fi urmărite de către intimată pentru

executarea hotărârii și de către fidejusori în ordine de regres.

Consideră că astfel, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare au fost emise contrar

principiului respectării dreptului la un proces echitabil și cu încălcarea dreptului la

apărare, ceea ce afectează legalitatea actului judecătoresc contestate.

SA „Coloana Auto 2811” a mai indicat că obligația garantată a fost modificată

unilateral de către SA „Total Leasing & Finance”, care a acordat împrumutul fără

garanțiile reale, circumstanță care sporește răspunderea fidejusorului, fiind imposibilă

subrogarea efectivă a fidejusorului în drepturile creditorului. Respectiv, conform

prevederilor art. 1167 alin. (2) și 1169 din Codul civil, fidejusiunea rezultată din

7

contractele de împrumut încheiate la 09 septembrie 2015 a încetat și pretenții în acest

sens nu pot exista.

A remarcat că instanțele de judecată au omis faptul că intimata majora sistematic

și intenționat sumele spre plată pentru majorarea ilegală a datoriei, fără a informa

fidejusorii despre modul de calcul al dobânzilor contractuale și dobânzilor de întârziere.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 octombrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa SA „Coloana Auto

2811” la data de 09 noiembrie 2020 conform scrisorii de însoțire nr. 9205 (f.d. 103,

volumul III), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 30 octombrie 2020, este în termen.

La 01 decembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa SA „Total

Leasing & Finance” și Lozovan Ion, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

113-119, volumul III).

La 18 decembrie 2020, SA „Total Leasing & Finance” a depus referință,

solicitând considerarea recursului ca fiind inadmisibil, deoarece argumentele invocate

de SA „Coloana Auto 2811” se referă doar la dezacordul cu soluția pronunțată de

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material, respectiv, nu pot constitui temei de casare a deciziei contestate (f.d. 120-

126, volumul III).

La 01 februarie 2021, SA „Coloana Auto 2811” a depus recurs suplimentar,

menționând că la 24 decembrie 2020 a recepționat decizia motivată a instanței de apel,

considerent din care a identificat argumente suplimentare.

A indicat că instanța de apel a constatat greșit precum că validarea creanței în

procesul de insolvabilitate are puterea lucrului judecat și pentru persoanele terțe, or,

hotărârea respectivă are autoritatea lucrului judecat doar pentru părți – debitorul și

creditorul urmăritor, nu și pentru alte persoane. Debitorul a acceptat integral suma

datoriei și a validat creanța, fapt care nu afectează dreptul fidejusorului de a se opune

urmăririi.

Recurentul a invocat că SA „Total Leasing & Finance” a înaintat acțiunea atât

față de debitorul SRL „Autotest”, cât și față de fidejusori. Ulterior, intimata doar a

micșorat cuantumul pretențiilor, însă nu a solicitat încetarea procesului în partea

pretențiilor față de SRL „Autotest”, întrucât acestea au fost deja satisfăcute în cadrul

procesului de insolvabilitate. Prima instanță nu s-a expus asupra cererii recurentului

privind încetarea procesului față de SRL „Autotest” și a admis integral acțiunea, fapt

care constituie încălcarea procedurii și creează o situație incertă pasibilă de contestare

sau de creare a unei situații de abuz.

8

La 03 februarie 2021, copia recursului suplimentar a fost expediată în adresa

SA „Total Leasing & Finance” și Lozovan Ion, cu înștiințarea despre depunerea

referinței (f.d. 141, volumul III).

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA „Coloana Auto 2811” nu se

9

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de SA

„Coloana Auto 2811” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA „Coloana Auto 2811” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Coloana Auto 2811” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

10