3ra-176/21 — ingradirea accesului la informatie, satisfactia echitabila si efectiva a repararii prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-176/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu,

în cauza de contencios administrativ Iurie Grecu împotriva procurorului în

Procuratura Glodeni Alina Crecicovschi, Procuraturii Glodeni privind îngrădirea

accesului la informație, satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului

moral cauzat,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 18 iulie 2019, Iurie Grecu a înaintat acțiune în contencios administrativ

împotriva procurorului în Procuratura Glodeni Alina Crecicovschi și

Procuraturii Glodeni, solicitând constatarea recunoașterii dreptului vătămat –

dreptul la informație și încasarea prejudiciului moral în mod solidar din contul

pârâților, în beneficiul său, în sumă de 9000 lei.

În acțiune, reclamantul a indicat că, la 14 iunie 2019, a depus cererea

nr. 923 la Procuratura raionului Glodeni, adresată procurorului în Procuratura

Glodeni Alina Crecicovschi, prin care a solicitat informații de interes public, și

anume declarația de avere și interesele personale pentru anii 2018-2019.

Răspuns la informația solicitată reclamantul nu a primit.

Prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care i-au îngrădit

dreptul la informațiile de interes public solicitate, astfel pricinuindu-i suferințe

morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean

al Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de

Constituția Republicii Moldova și alte legi.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.1 alin. (3), 15, 34

alin.(1), 53 alin.(1) al Constituției, art.2 lit. b) al Legii cu privire la accesul

la informație, art.16 alin.(1), 1398, 1423 din Codul civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Central din 23 ianuarie 2020,

a fost respinsă drept neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată Grecu

Iurie împotriva procurorului în Procuratura Glodeni Alina Crecicovschi și

1

Procuraturii raionului Glodeni privind îngrădirea accesului la informație,

satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat.

La 10 februarie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 10 martie 2020, cu respectarea

termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a prezentat motivarea

apelului.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27 octombrie 2020, a fost casată integral

hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul central din 23 ianuarie 2020 și emisă o

nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Grecu Iurie

împotriva procurorului în Procuratura Glodeni Alina Crecicovschi, Procuratura

Glodeni privind îngrădirea accesului la informație, satisfacția echitabilă și

efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind incorectă concluzia primei instanțe referitoare la

netemeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, procedura prealabilă nu a fost

respectată, iar starea de fapt procesuală care condiționează admisibilitatea acțiunii

nu se atribuie excepțiilor legale prevăzute de art. 163 Cod administrativ. Astfel,

acțiunea în constatare înaintată împotriva Procuraturii raionului Glodeni nu este

admisibilă.

La 16 decembrie 2020, Iurie Grecu a declarat recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Tot la 16 decembrie 2020, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că instanța de apel nu s-a expus

complet, obiectiv și motivat pe marginea tuturor cerițelor expuse de apelant, astfel

fiindu-i încălcat dreptul garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului. Totodată, invocă faptul că instanța de apel critic și neobiectiv a dat

apreciere juridică greșită probelor anexate la dosar.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2020, fiind

notificată recurentului în data de 09 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție anexat la dosar (f.d.98). Astfel, recursul și motivarea acestuia depuse la

16 decembrie 2020 sînt în termen.

La 20 ianuarie 2021, în adresa intimaților procurorul raionului Glodeni

Grecucovschi Alina și Procuratura Glodeni, a fost expediată copia recursului, cu

2

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la momentul

pronunțării prezentei încheieri, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

3

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4