3ra-1136/20 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului moral cauzat prin aceasta incalcare

Dosarul nr.3ra-1136/20 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, E.Bejenaru, A.Toderaș) ÎNCHEIERE 23 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Iurie Grecu, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iurie Grecu împotriva procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc și a Procuraturii raionului Glodeni cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă: La data de 8 iulie 2019 Iurie Grecu a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc și a Procuraturii raionului Glodeni cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 14 iunie 2019 a depus în adresa procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc și a Procuraturii raionului Glodeni cerere în baza Legii privind accesul la informație care a fost înregistrată cu nr. de intrare 922, solicitând să fie informat cu privire la cererea de declarare a averii, proprietăților și ale intereselor personale din perioada 2018-2019, însă la cerere nu a primit răspuns. În opinia reclamantului, atât procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc, cât și Procuratura raionului Glodeni prin refuzul de a furniza informația solicitată, i-au încălcat dreptul de acces la informație, un drept fundamental prevăzut de Constituția RM și CEDO, prin ce i-a fost cauzat 1 prejudiciu moral pe care îl apreciază la valoarea de 9000 lei, din care considerent a fost depusă prezenta acțiune.

Iurie Grecu a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat – dreptul de acces la informație și încasarea în mod solidar din contul procurorului-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc și a Procuraturii raionului Glodeni în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 9000 lei cauzat prin refuzul de a furniza informația solicitată. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu a fost admisă parțial, fiind obligat solicitatul de informație, Procuratura raionului Glodeni de a redresa în termen de 5 zile lucrătoare în adresa deținătorului de informație solicitate, Autoritatea Națională de Integritate cererea de furnizare a informației solicitată de Iurie Grecu prin petiția din 14 iunie 2019 cu nr. 922. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la data de 24 decembrie 2019, procurorul-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc și Procuratura raionului Glodeni au contestat-o cu apel nemotivat, care la data de 13 februarie 2020 a fost completat cu motivare, solicitându-se admiterea apelului, casarea hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central cu pronunțartea unei decizii noi, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii. La data de 28 ianuarie 2020, Iurie Grecu a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, însă prin încheierea din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, menținută prin decizia din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, apelul depus de Iurie Grecu împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost declarat inadmisibil, pe motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost pronunțată o decizie nouă, prin care acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Iurie Grecu prin cererea din 14 iunie 2019 a solicitat de la procurorul-șef al Procuraturii raionului Glodeni, Ion Covalciuc cât și de la Procuratura raionului Glodeni o informație cu privire la cererea de declarare a averii, proprietăților și ale intereselor personale din perioada 2018-2019, iar prin răspunsul nr. 1285 din 18 iunie 2019, Procuratura raionului Glodeni i-a comunicat lui Iurie Grecu despre posibilitatea adresării informației solicitate în adresa deținătorului și furnizorului acesteia – Autoritatea Națională de Integritate sau de a accesa pagina web oficială a instituției în cauză.

În acest context, Curtea de Apel Bălți a casat hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a pronunțat o decizie nouă, prin 2 care acțiunea depusă de Iurie Grecu a fost declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, deoarece Procuratura și procurorul-șef al raionului Glodeni nu dețin și nu sunt furnizori ai informației solicitate, respectiv reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17. Or, nefurnizarea petiționarului a unei informații de către Procuratura raionului Glodeni pe marginea petiției adresate procurorului-șef al Procuraturii Glodeni nu constituie un drept vătămat în sensul art. 17 Cod administrativ.

Aceasta deoarece pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ de către reclamant este necesar să fie revendicat un drept propriu și să existe o activitate administrativă, desfășurată de către o autoritate publică, condiție însă ce nu se atestă la caz. Corespunzător, în situația în care reclamantul nu a revendicat, în prezentul proces, încălcarea vreunui drept al său prin activitatea Procuraturii raionului Glodeni, instanța de apel a ajuns la concluzia declarării inadmisibilității acțiunii.

Invocând ilegalitatea hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, la data de 17 noiembrie 2020, Iurie Grecu le-a contestat cu recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției cu pronunțarea în aceste părți a unei decizii noi, de admitere integrală a acțiunii, în sensul formulat.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate la dosar, suplimentar invocându-se că instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la data de 17 noiembrie 2020 (f.d.148) este în termen, dat fiind faptul că decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 20 octombrie 2020 (f.d.129). 3 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, 4 motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul depus de Iurie Grecu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5