2ra-171/21 — repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității corporale

Dosarul nr. 2ra-171/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. M. Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. T. Berdilă, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

ÎNCHEIERE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion

Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Puica

împotriva lui Ion Dermengi cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea

integrității corporale și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

admis apelul declarat de către Ion Puica și a fost modificată hotărârea din 11 iulie 2019

a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

constată:

La 23 iunie 2017, Ion Puica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Ion Dermengi cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrității

corporale în mărime de 25 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 14 octombrie 2012, aproximativ

la orele 17:00-18:00, în stradă, în satul Zârnești raionul Cahul, Dermengi Ion l-a lovit

cu pumnul în față, cauzându-i dureri fizice. La 18 octombrie 2012, agentul constatator

a întocmit în privința lui Dermengi Ion un proces-verbal cu privire la contravenție în

baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, sancționându-l cu amendă în mărime de 25

de unități convenționale, ce constituie 500 de lei.

A indicat că Dermengi Ion a contestat proces-verbal în instanța de judecată, motiv

din care a fost nevoit să încheie contract de asistență juridică cu un avocat, precum și să

participe în ședințele de judecată de examinare a contestației. Prin hotărârea din 07

noiembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, contestația lui Dermengi Ion a fost respinsă ca

neîntemeiată.

1

Reclamantul a susținut că, în urma vătămării provocate de către Ion Dermengi, a

avut suferințe fizice și psihice, o perioadă îndelungată de timp nu a putut să se

alimenteze normal, deoarece nu putea mușca și mesteca hrana. De asemenea, loviturile

aplicate i-au provocat dureri insuportabile, precum și a suferit aspectul său estetic. Pe

lângă aceasta, el a suportat cheltuieli pentru tratament la medicul-stomatolog, care este

unul costisitor.

Ion Puica și-a întemeiat pretențiile în baza art. 2, 8, 10-11, 15, 1398, 1399, 1416,

1422 din Codul civil și a solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui a sumei

de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în sumă de

3000 de lei.

Prin hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea a

fost admisă parțial și s-a încasat de la Ion Dermengi în beneficiul lui Ion Puica suma de

500 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. Totodată, s-a încasat de la Ion Dermengi în beneficiul statului suma de 150 de

lei cu titlu de taxă de stat.

La 16 iulie 2019 Ion Puica a declarat apel împotriva hotărârii din 11 iulie 2019 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral.

Prin decizia din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de către Ion Puica și a fost modificată hotărârea din 11 iulie 2019 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, fiind majorată suma încasată de la Ion Dermengi în beneficiul lui

Ion Puica cu titlu de prejudiciu moral până la 3000 de lei și suma cheltuielilor de

judecată până la 3000 de lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La data de 01 octombrie 2020 Ion Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile

Șoitu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și

trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat că decizia instanței

de apel i-a fost comunicată la 30 iulie 2020.

A invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu

aprecierea arbitrară a probelor.

A menționat că în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au fost prezentate

un șir de probe, care demonstrează netemeinicia acțiunii înaintate de Ion Puică și

anume: cererea ultimului depusă la poliție cu privire la tragerea la răspundere a

recurentului pentru aplicarea loviturii; înscrisul unde este notat că intimatul a primit

îndreptare la expertul medico-legal, însă refuză să se prezinte din motivul că nu are

careva leziuni corporale, semnat de Puică Ion; procesul-verbal de audiere a martorului

Gavriloi Ștefan; raportul de examinare medico-legală, prin care s-a constatat că

intimatul a aplicat lovituri cu arma recurentului, provocând amputația a 4 dinți și

fractura marginală a altui dinte, excoriații pe buze; cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Dermengi împotriva lui Ion Puica și hotărârea din 09 iunie 2014 a

2

Judecătoriei Cahul, prin care s-a încasat de la Ion Puică în beneficiul lui Ion Dermengi

a sumei de 9383 de lei cu titlu de prejudiciu material și 750 de lei – prejudiciu moral.

Avocatul Vasile Șoitu a susținut că luând cunoștință de materialele cauzei, a

constatat că din înscrisurile enumerate supra la dosar sunt anexate doar 2 copii ale

procesului-verbal de audiere a lui Ion Puică în calitate de contravenient din

17 octombrie 2012, deși actele au fost prezentate în ședința de judecată.

La 22 decembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului

Ion Puica, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 179-180).

Referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care, recursul este depus cu omiterea

termenului de declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei denotă că la 27 noiembrie 2019 a fost pronunțat dispozitivul

deciziei Curții de Apel Cahul, în ședința de judecată fiind prezenți atât recurentul Ion

Dermengi, cât și reprezentantul acestuia, avocatul Vasile Șoitu (f.d. 134-136).

Potrivit scrisorii de însoțire, la 24 decembrie 2019 copia deciziei motivate a

instanței de apel a fost expediată în adresa lui Ion Dermengi și a avocatului Vasile

Șoitu (f.d. 143), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

La data de 01 octombrie 2020 Ion Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile

Șoitu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și

trimiterea cauzei spre rejudecare.

În cererea de recurs, avocatul Vasile Șoitu a menționat că decizia i-a fost

comunicată la cererea lui la 30 iulie 2020.

Analizând circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul a fost

depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură

civilă, or, deși la materialele cauzei lipsesc date cu privire la recepționarea deciziei de

către recurent, ultimul urma să depună diligența necesară și, în cazul în care nu a primit

decizia motivată, să se adreseze, într-un termen rezonabil, la instanța de apel cu

solicitarea de a-i fi eliberată copia actului judecătoresc.

Astfel, avocatul Vasile Șoitu nu a explicat care au fost motivele din care a

solicitat comunicarea deciziei abia la 30 iulie 2020, adică peste 8 luni de la emiterea

deciziei, cu atât mai mult că a participat la ședința de judecată când a fost pronunțat

dispozitivul deciziei și cunoștea soluția instanței de apel.

3

De asemenea, se reține că decizia motivată din 27 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Cahul a fost publicată pe Portalul național al instanțelor la data de 24 decembrie

2019.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul a fost declarat de către

Ion Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu, cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă, fiind depus peste 10 luni

după emiterea actului judecătoresc.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază cu certitudine că, contestarea

actului judecătoresc cu depășirea intervalului de timp menționat demonstrează

atitudinea neglijentă a recurentului față de drepturile procedurale conferite de

legislația națională.

Pe cale de consecință, examinarea unui recurs depus cu omiterea termenului de

declarare, împotriva unei hotărâri definitive ar avea un efect incompatibil cu principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul intimatei la un

proces echitabil.

Relevantă în acest aspect este hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

pronunțată în cauza Ponomaryov contra Ucrainei (cererea nr. 3236/03, 03 aprilie 2008),

în conținutul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, deși, în speță nu

era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci

de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-

un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că, revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,

necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.

Chiar și atunci, totuși, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată,

dată fiind obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului

de care ele au cunoștință. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă

motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității de

lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir

contra Moldovei, Popov contra Moldovei și Melnic contra Moldovei, în care s-a

menționat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere

de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat

drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

4

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ion Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (1) și (2), 433 lit. b) și 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Ion Dermengi, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5