2r-560/22 — incasarea prejudiciului cauzat mediului inconjurator

Dosarul nr. 2r-560/2022

2-20066937-01-2r-21112022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, I. Dănăilă, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Dmitri Dermenji,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspecția pentru

Protecția Mediului Cahul împotriva lui Dmitri Dermenji, intervenient accesoriu

Societatea cu Răspundere Limitată „Bariton” cu privire la încasarea prejudiciului

cauzat mediului înconjurător,

împotriva încheierii din 15 august 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 19 iunie 2020, Inspecția pentru Protecția Mediului Cahul a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Dermenji Dmitri, prin care a solicitat încasarea

prejudiciului cauzat resurselor naturale în mărime de 6 318 de lei.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă acțiunea înaintată de Inspecția pentru Protecția Mediului Cahul.

A fost încasat de la Dmitri Dermenji în beneficiul Inspecției pentru Protecția

Mediului Cahul suma de 6 318 de lei și în beneficiul statului suma de 270 de lei, cu

titlu de cheltuieli legate pentru achitarea taxei de stat de la care reclamantul a fost

scutit la depunerea cererii de chemare în judecată.

La 05 mai 2022, Dmitri Dermenji a depus cerere de apel împotriva hotărârii din

12 aprilie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central solicitând casarea acesteia.

Prin încheierea din 22 iunie 2022 a Curții de Apel Cahul, nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de către Dermenji Dmitrii, fiind comunicat apelantului despre

necesitatea depunerii unei cereri suplimentare de apel cu indicarea motivelor de fapt

și de drept pe care se întemeiază apelul și prezentarea dovezii de plată a taxei de stat

în sumă de 212,50 de lei, stabilindu-i un termen de 10 de zile de la data recepționării

prezentei încheierii. Totodată s-a explicat apelantului Dermenji Dmitrii că, dacă nu

va depune cererea suplimentară de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul și nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat, în termenul

stabilit de prezenta încheiere, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi

restituită.

1

Prin încheierea din 15 august 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost restituită

cererea de apel declarată de Dermenji Dmitri împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul,

sediul Central din 12 aprilie 2022, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă la 22 iunie 2022 în conformitate cu

art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă. S-a remis lui Dermenji Dmitri cererea

de apel și ordinul de încasare a numerarului nr. 2809-A200 din 01 iulie 2022, în

original.

La 13 septembrie 2022, Dmitri Dermenji a declarat recurs împotriva încheierii

din 15 august 2022 a Curții de Apel Cahul, redactată în limba rusă (f.d. 94-97).

În conformitate cu art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Dmitri Dermenji urmează a fi restituită din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Colegiul constată că cererea de recurs depusă de Dmitri Dermenji împotriva

încheierii din 15 august 2022 a Curții de Apel Cahul este redactată în limba rusă.

La capitolul dat Colegiul învederează că, în conformitate cu art. 24 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se

desfășoară în limba moldovenească.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de

stat.

Conform art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, limba de stat a

Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională, prin hotărârea nr. 36 din 05

decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu

Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a

hotărât că în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență

și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență

prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență

referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra

prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin.

(1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu Declarația de

2

Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura judiciară se

desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, art. 118 alin. (1)

din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la

organizarea judecătorească, judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se

desfășoară în limba română, care este limba de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii

oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, impune

ca judecarea cauzelor civile să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de

a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii

de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară

procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de

către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile

și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea

Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,

5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16

octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs Croația

[Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82).

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii-justițiabili

care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba

maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței

judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod obligatoriu

traduse și în limba de stat.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, este

aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs. Or, în

conformitate cu articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire

sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

3

Pe cale de consecință, instanța de recurs notează că ignorarea de către subiectul

procesual civil a prescripțiilor legale și a condițiilor de legalitate a cererii de recurs

ar lipsi procedura civilă de eficiență și ar submina efectele actului de justiție.

În acest sens legiuitorul a instituit în procesul civil instituția sancțiunilor

procedurale, una dintre care este perimarea, adică sancționarea pasivității

participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților sau a

participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum și de

intenția acestora de a abandona procesul civil.

Respectiv, perimarea fiind o consecință a lipsei de străduință și insistență în

desfășurarea procesului civil.

Din considerentele expuse mai sus și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Dermenji Dmitri este redactată într-o altă limbă decât cea în care se

desfășoară procedura judiciară, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul urmează a fi restituit.

În conformitate art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2), art. 269-270, din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de către Dmitri Dermenji împotriva încheierii din

15 august 2022 a Curții de Apel Cahul, adoptată în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de Inspecția pentru Protecția Mediului Cahul

împotriva lui Dmitri Dermenji, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere

Limitată „Bariton” cu privire la încasarea prejudiciului cauzat mediului înconjurător.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

4