3ra-381/21 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-381/21 — cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-381/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

ÎNCHEIERE

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea cu

Capital Străin „City Moda” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Întreprinderea

cu Capital Străin „City Moda” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „City Moda”

Societate cu Răspundere Limitată și s-a menținut hotărârea din 29 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 13 ianuarie 2020 ÎCS „City Moda” SRL a depus acțiune în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Vamal, prin care a

solicitat anularea actului de inspecție la declarația vamală nr. seria DV2070I113799

din 04.12.2019, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind

emiterea unei decizii regularizatorii privind admiterea valorii tranzacției declarate în

Invoice.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 05 decembrie 2019 a

depus contestație la Serviciul Vamal, împotriva actului de inspecție de majorare a

valorii mărfurilor.

La contestația nr. 32287 din 25 decembrie 2019 a primit răspuns de la

Serviciul Vamal la data 09 ianuarie 2020.

Consideră că răspunsul este unul superficial, de formă, fără careva probe

concludente, doar pentru a tergiversa procesul de examinare, care repetă faptul deja

expus în actul de inspecție de majorare.

La data de 04 decembrie 2019, conform cerințelor ordinare, a fost inițiată

procedura de declarare import marfă, de către ÎCS „City Moda” SRL, în baza

Invoiceu-lui C691433-434 din 22.11.2019. La momentul perfectării vămuirii

1

mărfurilor, de către agentul economic în cauză a fost prezentat întreg setul de

documente necesar (Invoice, Certificatul de Origine a mărfurilor Eur1, Contract cu

exportatorul, Declarația de Export), fapt confirmat prin lista documentelor anexate

la Declarația vamală. Însă, din careva motive necunoscute, sub pretextul că au apărut

riscuri de tăinuire sau de alt gen, agentul economic, fiind solicitat de către

colaboratorii Vamali împreună cu reprezentanții Serviciului Vamal din diverse

secții, necondiționat și fără careva impedimente a permis și purces la efectuarea

controlului fizic. În urma controlului fizic, cu prelevarea mostrelor foto a fiecărui

grup de marfă, nu s-au depistat careva nereguli esențiale, marfa fizic/cantitativ,

corespundea întocmai datelor indicate în Invoice precum și Declarația de Export. La

scurt timp după efectuarea controlului fizic, de asemenea nu s-a purces la vămuirea

mărfii, ci invers au fost solicitate documente suplimentare sub pretextul

neconcordanței la prețuri și la valoarea mărfii în vamă.

A menționat că reprezentanții Serviciului Vamal la data de 04 decembrie 2019

au emis un act de inspecție, prin care s-a solicitat contractul aferent tranzacției de

import cu acordurile adiționale în original, oferta de preț cu asortiment de

mărfuri/identice, price list, comanda, corespondența comercială purtată în vederea

încheierii și negocierii prețului, proforma, facturi fiscale și alte documente și

informații care sunt în măsură să probeze veridicitatea valorii declarate sau s-a

indicat că este în drept să declare valoare în vamă a mărfurilor prin aplicarea

metodelor alternative prevăzute de art. 12-17 din Legea cu privire la tariful vamal

nr. 1380 din 20.11.1997 sau este în drept să solicite amânarea determinării definitive

a valorii în vamă. Valoarea provizorie utilizată pentru calculul garanției suficiente

pentru (r. 46): art. 1-2050 lei/buc., art. 2-3800 lei/buc., art. 3-620 lei/buc., art. 4-2700

lei/npr, art. 5-2300 lei/npr, art. 6-2020 lei/npr, art. 7-2750 lei/buc.

Ca urmare, a fost aleasă varianta 3, adică Agentul economic s-a conformat

majorării, acceptând provizoriu prețurile majorate, cu atacarea ulterioară a Actului

de majorare. Menționează că toate documentele, solicitate de către autoritatea

vamală, au fost prezentate anterior (cu o săptămână mai devreme), în varianta pe

suport de hârtie, fiind scanate și digitalizate în sistemul vamal AsycudaWorld, fapt

care poate fi confirmat oricând de către autoritatea vamală, sau de agentul economic.

Pârâtul folosindu-se de poziția sa dominantă, prin metode meschine și scheme

dubioase, având toate documentele la ei au ignorat absolut orice solicitare, (fapt care

poate fi demonstrat prin documentul în cadrul procedurilor identice anterioare) și în

mod abuziv au tărăgănat timpul, astfel ca agentul economic să fie impus la cheltuieli

suplimentare de depozitare și stocare a mărfurilor.

Au fost prezentate declarația de Export și Certificatul Eur1 în original, acte

cuprinzând coduri numerice unice, expres stipulate în documentele supra, ca metodă

de autentificare și imposibilității falsificării lor, acte ce sunt de strictă evidență, și

întocmite nu de către declarant, ci de către autoritățile vamale a exportatorului,

precum și de Camera de Comerț și Industrie a țării Exportatorului. Anterior, în cadrul

vămuirii, au fost prezentate atât facturi interne de livrări, cât și facturi de ordin extern

(al exportatorului), de asemenea, fiind prezentate extrase din bilanțul contabil al

agentului economic, cu categoriile și prețurile interne pentru fiecare grup de mărfuri.

A susținut că au fost prezentate extrase din bilanțul contabil cu privire la

virările TVA către bugetul național din vânzări, post vămuire, fapt care indirect

2

probează faptul vânzării produselor și activității comerciale în regim normal al

agentului economic, actele fiind scanate și digitalizate de autoritatea vamală.

Reclamanta ÎCS „City Moda” SRL a indicat că este o companie de bună

credință, care manifestă respectuos o atitudine și cu diligență vizavi de obligațiile

sale economice față de stat și alte structuri statale, de 10 ani importă (absolut) aceeași

marfa pe cale aeriană, marfa supusă unui control minuțios. Marfa se atribuie la

aceleași poziții tarifare și la același preț, fără careva insinuări, erori sau

neconformări. Prețurile de import indicate în invoice de către producător sunt

adecvate și chiar în unele cazuri majore, fapt confirmat prin perioada de timp de

import și de activitate.

În actul de inspecție pentru procedura de vămuire anterioară (caz care deja se

afla pe rol în instanța de judecată), se face trimitere la DV (declarația vamală) nr.

2300I5083 din 25 iulie 2019 (care perfect se încadrează în cerințele legale a Legii

Tarifului Vamal la vechimea de a nu fi mai mare de 90 zile). Organul vamal

precizează că această declarație fiind selectată pe culoarul verde, exact ce și trebuia

de demonstrat. ÎCS „City Moda” SRL este unicul și exclusivul importator și se ocupă

de realizarea doar a acestor Brand-uri, alte branduri nu se importa și nu se realizează.

În opinia reclamantei nimeni nu a influențat și nu poate influența/modifica

arbitrar prețul. Acest fapt este confirmat prin Invoice-urile atașate la contestație.

Autoritatea vamală absolut netemeinic, ilegal modifică statutul culoarului și

majorează prețurile din invoice după placul său (ignorând invoiceurile perfectate de

vânzător și neperfectate de Camera de Comerț și Industrie a Turciei).

Ca urmare, a fost depusa contestație la Serviciul Vamal, cu toate probele si

documentele aferente, însă au fost ignorate complet, contestația depusă fiind lăsată

fără o examinare adecvată, răspunsul organului vamal fiind deloc la subiectul cauzei.

Prin hotărârea din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins acțiunea depusă de către ÎCS „City Moda” SRL împotriva Serviciului Vamal

privind anularea actului de inspecție la declarația vamală DV2070I113799 din 04

decembrie 2019, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind

emiterea unei decizii regularizatorii cu privire la admiterii valorii tranzacției

declarate în Invoice, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 73, 78-82)

La data de 07 septembrie 2020 ÎCS „City Moda” SRL a recepționat hotărârea

motivată a instanței de fond, iar la 11 septembrie 2020 ÎCS „City Moda” SRL a

depus apel motivat asupra hotărârii din 29 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. Astfel, apelanta s-a conformat prevederilor legale și a depus cereri de apel

în termen.

Prin decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de către ÎCS „City Moda” SRL și s-a menținut hotărârea din 29 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 116, 117-128)

Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției sale au reținut că ÎCS

„City Moda” SRL a importat din Turcia în baza Invoiceu-lui C691433-434 din 22

noiembrie 2019, articole vestimentare, prezentând organului vamal setul de

documente: factură comercială (INVOICE), declarația vamală a țării de export,

certificate de origine, contract de vânzare-cumpărare și scrisoarea de trăsură,

totodată s-a constatat că actele anexate la declarația vamală supusă examinării în

cadrul acestui litigiu, nu confirmă pe deplin valoarea în vamă a mărfii.

3

Astfel, ÎCS „City Moda” SRL i s-au acordat trei opțiuni la alegere pentru

definitivarea procedurii de devamare a mărfurilor și anume: prezentarea actelor

suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă declarate, dreptul de declarare cu o

altă metodă alternativă și dreptul solicitării amânării definitive a valorii în vamă, cu

acordarea unui termen limită. Ca urmare, declarantul nu a prezentat informația care

demonstrează că interdependența nu a influențat prețul mărfii. Prin urmare,

instanțele au conchis că, în susținerea prețului declarat de către ÎCS „City Moda”

SRL, ultima nu a prezentat acte/informații suplimentare care să demonstreze că

prețul mărfii nu a fost influențat de interdependența existentă dintre vânzător și

cumpărător.

Totodată, s-a indicat că din informațiile prezentate nu se identifică modul în

care cumpărătorul și vânzătorul își organizează raporturile comerciale și cum a fost

stabilit prețul respectiv, pentru a determina dacă interdependența a influențat ori nu

prețul. Invoice-ul nr. C-691433-434 din 22 noiembrie 2019 nu face referire la

contractul de vânzare-cumpărare și nu conține date despre termenul de achitare,

descrierea mărfurilor din Invoice fiind incompletă și conținând date insuficiente (în

Invoice sunt indicate prețuri diferite pentru același tip de marfa, de exemplu:

încălțăminte „Ted lapidus” la preț de 53,00 euro sau 52,00 euro, 47 euro și 46 euro).

În susținerea prețului declarat ÎCS „City Moda” SRL nu a prezentat alte/informații

suplimentare care să demonstreze că prețul mărfii nu a fost influențat de

interdependența existent dintre vânzător și cumpărător.

Conform pct. 35 al Regulamentului privind modul de declarare a valorii în

vamă a mărfurilor, în cazul în care declarantul prezintă informațiile și/sau actele

suplimentare și urmare a examinării acestora suspiciunile privind veridicitatea

valorii în vamă declarate sunt înlăturate, organul vamal acceptă această valoare. Din

suportul probator administrat la caz, se atestă că, ÎCS „City Moda” SRL în calitate

de declarant în sensul prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 974 din 15 august 2016, a pretins la stabilirea valorii în vamă a mărfii

conform metodei nr. 1 stabilită de Legea cu privire la tariful vamal, adică în baza

valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit,

organului vamal fiindu-i prezentate unele documente care în viziunea declarantului

ar confirma pe deplin valoarea în vamă declarată, însă, pentru aplicarea metodei 1 -

în baza valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau

de plătit, caracteristica de bază și condiția esențială a tranzacției o constituie prețul

pentru o unitate de marfa stabilit în contractul comercial. Însă, ÎCS „City Moda”

SRL nu a prezentat nici o probă la instanța de fond sau în apel care să confirme că,

metoda 1 de determinare a valorii mărfii în vamă ar putea fi aplicată situației din

speță, or, din actele prezentate organului vamal, reiese că nu este posibil de stabilit

valoarea exactă a mărfii în vamă conform metodei 1.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, ÎCS „City Moda” SRL, a depus

recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 19 ianuarie 2021

a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea

cauzei. (f. d. 132-133)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel la emiterea

deciziei sale a ignorat absolut toate solicitările și dovezile aduse de către recurentă,

4

iar instanța de fond, contrar principiului imparțialității la emiterea hotărârii și-a

asumat o poziție foarte subiectivistă.

A menționat că la emiterea hotărârii sale instanța de fond nu s-a expus franc

și univoc asupra faptului că reclamanta, prezentând în totalitate documentele

principale, care sunt atașate la declarația vamală, nu au fost luate în considerație,

nefiindu-le atribuite calitatea ca probe pertinente, însă au fost solicitate probe

neesențiale și lipsite de sens.

Totodată a indicat că instanța de apel nu s-a expus și a ignorat faptul încălcării

de către Serviciul Vamal a prevederilor art. 11 alin. (5) ale Legii cu privire la tariful

Vamal. De asemenea, a ignorat prevederile legale la determinarea valorii în vamă în

baza mărfurilor identice și similare, ori au fost prezentate în acest sens setul de

documente confirmative.

Reclamanta a mai menționat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat

în considerație existenta Acordului bilateral între Republica Moldova și Turcia cu

privire la constituirea Zonei de Comerț Liber din 2016 (art. 5, art. 17, art. 18).

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 19 ianuarie 2021.

Din conținutul scrisorii de însoțire nr. 830 din 03 februarie 2021 rezultă că

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa ÎCS „City Moda” SRL, pentru

notificare, decizia motivată din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 129),

fiind recepționată la data de 10 februarie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție

nr. DS8001024227AS. (f.d. 130)

ÎCS „City Moda” SRL a depus recurs motivat la data de 17 februarie 2021, la

Curtea de Apel Chișinău. Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

(f.d. 132-133)

La 23 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Serviciul

Vamal copia recursului declarat de către ÎCS „City Moda” SRL. (f.d. 148)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

5

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Întreprinderea cu Capital Străin „City Moda” Societate

cu Răspundere Limitată, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7