3ra-548/21 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-548/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

26 mai 2021 mun.Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Întreprindere cu Capital

Străin „City Moda” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Întreprindere cu Capital Străin „City Moda” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, terț Biroul Vamal Centru, cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 noiembrie 2019, ÎCS „City Moda” SRL a adresat cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 28 octombrie 2019, în adresa ÎCS „City

Moda” SRL a parvenit răspunsul la contestația depusă la Serviciul Vamal împotriva

actului de inspecție de majorare a valorii mărfurilor.

Comunică că răspunsul este unul neesențial, supeficial și absolut lipsit de sens.

Relatează că, la data de 19 septembrie 2019, conform cerințelor ordinare a fost

inițiată procedura de declarare Import marfă de către ÎCS „City Moda” SRL, în baza

Invoice C691422-423 din 17 septembrie 2019.

La momentul vămuirii mărfurilor de către agentul economic a fost prezentat

întreg setul de documente necesar (Invoice, Certificatul de Origine a mărfurilor

Eur1, Contract cu exportatorul, Declarația de Export), fapt confirmat prin lista

documentelor anexate la Declarația Vamală.

Așa cum în gestiunea autorității vamale în perioada respectivă se afla în

procedură „practic” același tip de marfă, invoice cu semne de întrebări de

subevaluare, a fost emis un Act de inspecție, prin care s-a conferit agentului

economic, fie prezentarea mai multor documente și acte extra, fie declararea

1

mărfurilor prin aplicarea metodelor alternative, fie achitarea valorii provizorii

utilizată pentru calculul garanției suficiente pentru practic toate articolele declarate.

Afirmă că, în consecință, a fost aleasă varianta trei, prin care s-a solicitat

amânarea determinării definitive a valorii în vamă, cu stabilirea unei valori

provizorii utilizată pentru calculul garanției suficiente pentru articolele prezentate.

În adresa autorității vamale a fost remisă o notificare cu privire la acceptarea

valorilor „mai umane deja” calculate, și acceptarea lor provizorie cu păstrarea

dreptului, de a depune contestație mai târziu.

Solicită reclamanta admiterea acțiunii, anularea actului/actelor de inspecție ca

fiind neîntemeiate, obligarea Serviciului Vamal la emiterii unei decizii de

regularizare, prin care să fie admisă valoarea tranzacției declarate de către agentul

economic în Invoice-ul original.

Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „City Moda” SRL împotriva

Serviciului Vamal, terț Biroul Vamal Centru cu privire la contestarea actelor

administrative (f.d. 82-87).

La 20 mai 2020, ÎCS „City Moda” SRL, a declarat cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată să

fie admisă integral.

La 16 iulie 2020, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței

de fond.

Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către ÎCS „City Moda” SRL (f.d. 160-182).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, autoritatea vamală a

considerat neveridice datele cu privire la valoarea mărfii prezentate în vamă de ÎCS

„City Moda” SRL acordându-i trei opțiuni la alegere pentru definitivarea procedurii

de devamare a mărfurilor și anume: prezentarea actelor suplimentare pentru

confirmarea valorii în vamă declarate, dreptul de declarare cu o altă metodă

alternativă și, dreptul solicitării amînării definitive a valorii în vamă, cu acordarea

unui termen limită până la data de 19 septembrie 2019 întru probarea faptului lipsei

interdependenței la stabilirea prețului mărfii, iar ultimul nu s-a conformat solicitării

și nu a prezentat informația suplimentară care ar demonstra că prețul mărfii nu a fost

influențat de interdependeța existentă între vânzător și cumpărător.

Instanța de apel a considerat că, reclamantul a eșuat în a prezenta probele

prevăzute de lege și solicitate de autoritatea vamală, în vederea determinării valorii

în vamă prin metodele de rezervă.

Totodată, a apreciat ca fiind întemeiate constatările instanței ierarhic inferioare,

care a relatat că în rezultatul examinării documentelor privind dreptul de proprietate

asupra societății comerciale implicate în tranzacție, s-a constatat că, cumpărătorul

ÎCS „City Moda” SRL îi are în calitate de cofondatori pe Tarman Baris și Tarman

Cenk, care la rândul lor se regăsesc și ca cofondatori la vânzatorul TARMANLAR

GIYM SAN VE.TIC.LTD.STI.& quot, iar informația cu privire la relația de

interdependență se constată și în contractul de vânzare-cumpărare nr.004 din 03

iunie 2014 în care Tarman Boris figurează și ca director general al companiei

TARMANLAR GIYM SAN VE.TIC.LTD.STI.& quot. Mai mult, relația de

2

interdependență a fost confirmată și de către ÎCS „City Moda”SRL atât verbal cât și

prin notificarea din 19 septembrie 2019.

Astfel, Colegiul a notat că, din informațiile prezentate de importator nu se

identifică modul în care cumpărătorul și vânzătorul își organizează raporturile

comerciale și cum a fost stabilit prețul respectiv, pentru a determina dacă

interdependența a influențat or nu prețul.

A subliniat că, Invoice-ul nr.C691420-421 din 09 septembrie 2019 nu face

referire la contractul de vânzare-cumpărare și nu conține date despre termenul de

achitare, descrierea mărfurilor din Invoice nr. C691420-421 din 09 septembrie 2019

fiind incompletă și conținând date insuficiente (în Invoice sunt indicate prețuri

diferite pentru același tip de marfa, de exemplu: cămăși de marca „ Bacei” la prețuri

de 11,00 euro și 12,00 euro, încălțăminte „Ted lapidus” la preț de 38,00 euro sau

40,00 euro, 50 euro și 46 euro).

Colegiul a precizat că, chiar dacă anterior ÎCS „City Moda” SRL nu a avut

dificultăți în vamă, așa cum afirmă apelanta, acest lucru nu poate fi interpretat ca o

scuză legală, care să conducă la absolvirea importatorului de la un control vamal, cu

respectarea prevederilor art. 10 – 17 din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997

cu privire la tariful vamal, în situația în care autoritatea vamală atestă incertitudini

sau dubii cu privire la valoarea mărfii prezentate la ultima întrare în vamă.

La 09 martie 2021, ÎCS „City Moda” SRL, a depus recurs împotriva deciziei

din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

contestate, cu restituirea cauzei pentru rejudecare (f.d. 183-184).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că au fost ignorate toate solicitările și dovezile aduse de către reclamant.

Consideră că, instanța de apel și-a depășit limitele examinării prevăzute de art.

238 din Codul administrativ, prin admiterea prezentării de noi probe de către Biroul

Vamal.

A conchis că, instanța de apel la emiterea deciziei nu s-a ținut cont despre

existența Acordului Bilateral între Republica Moldova și Turcia cu privire la

constituirea Zonei de Comerț Liber din 2016 (art. 5, art. 17, art. 18).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, mtivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 10 februarie 2021, fiind

recepționată de către recurent la 06 aprilie 2021 (f.d. 187).

Prin urmare, recursul depus de către ÎCS „City Moda” SRL la 09 martie 2021,

este în termen.

La 16 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

cererii de recurs, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință asupra recursului

declarat.

La 18 mai 2021, Biroul Vamal Centru a depus referință pe marginea cererii de

recurs, solicitând să fie declarată inadmisibilă a cererii de recurs or, să fie respins

recursul și menținută deciziei instanței de apel.

3

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

4

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de ÎCS „City Moda” SRL, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Întreprindere cu Capital Străin „City Moda” Societate cu

Răspundere Limitată, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

5